Emil Boc a învăţat de la BNR ce înseamnă deficit structural

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, în prezentarea România: Răspunsul politicii economice la criza globală, susţinută la Central & Southeast European Finance Forum în data de 26 mai 2010, despre care scriam aici, vorbea despre deficitul bugetar structural, ca sursă a unor dezechilibre macroeconomice majore în România. Tot Isărescu arăta că "deficitul bugetar manifest a crescut de la 2,5% din PIB în 2007, la 5,4% în 2008, 8,3% în 2009 şi tinde spre 10% din PIB în 2010".

Astăzi, în cadrul unei videoconferinţe cu prefecţii susţinute de la Palatul Victoria, Emil Boc a arătat că doreşte să-i informeze pe prefecţi "direct şi de la sursă" despre necesitatea măsurilor de austeritate care vor fi aprobate astăzi de executiv şi pentru care guvernul îşi va angaja răspunderea în parlament începând cu săptămâna viitoare, scrie Mediafax.

În opinia lui Boc, aceste măsuri trebuie explicate la nivel local ca fiind absolut necesare şi introduse nu din vina guvernului, ci ca urmare a suprapunerii nefericite a crizei interne, determinate de un deficit structural ridicat în ultimii 20 ani, accentuat în intervalul 2007-2008, cu criza economică globală.

Reamintesc că:

deficitul bugetar = deficitul structural + deficitul ciclic

Deficitul structural diferă de deficitul ciclic prin faptul că există chiar atunci când economia se găseşte pe creştere. Deficitul bugetar manifest înregistrat în România în anii precedenţi crizei era format din deficitul structural şi surplusul ciclic.

Măsurile clasice pentru reducerea deficitului bugetar structural sunt politici publice guvernamentale explicite şi directe:
1. reducerea cheltuielilor publice, ca măsură prioritară;
2. reducerea cheltuielilor administraţiei;
3. eliminarea subvenţiilor;
4. mărirea bazei de impozitare (cât mai puţin de la cât mai mulţi);
5. accent pe impozitele indirecte.

Revenind la discursul lui Emil Boc, am regăsit formulări folosite de Mugur Isărescu. Se vede că Boc a decis, în al doisprezecelea ceas, să asculte cu atenţie argumentele băncii centrale, ceea ce nu a făcut până acum, în comportamentul său de a conduce urechist treburile ţării.

"România consumă mai mult decât produce. În plus, ceea ce se produce este prost împărţit în cadrul bugetului în România", a declarat Emil Boc, încercând să demonstreze caracterul absolut necesar al măsurilor de austeritate hotărâte de guvernanţi.

Prim-ministrul a precizat că 63% din PIB se duc pe plata salariilor, a pensiilor şi a cheltuielilor sociale. Dacă se adaugă şi datoriile României şi contribuţia pentru Uniunea Europeană, cifra creşte la 70%. Restul de 30 de procente sunt reprezentate de cheltuielile de funcţionare ale instituţiilor statului, astfel că nu există suficiente fonduri pentru investiţii, a atras atenţia Emil Boc.

Numai că el nu a identificat nicio responsabilitate a guvernului pe care îl conduce, ci a diluat vina, aruncând-o pe ultimii 20 de ani şi în special pe guvernul Tăriceanu din perioada 2007-2008.

Asupra deficitului bugetar structural, puteţi citi articolul Estimarea deficitului bugetar structural pentru România în contextul aderării la zona euro (în limba engleză) de Aura-Gabriela Socol şi Bogdan Chiriacescu în revista Economie teoretică şi aplicată.

Ratingul suveran al Spaniei retrogradat de Fitch

Ştiţi agenţia de rating Fitch? Este agenţia de rating ceva mai generoasă faţă de România. Iată că Fitch a retrogradat Spania de la AAA la AA+ în materie de rating suveran, după cum anunţă Telegraph.co.uk. Agenţia de rating a retrogradat Spania justificând că planul adiţional de austeritate de 15 mld.€ pentru anii 2010-2012, destinat reducerii deficitului bugetar de 11,2% din PIB în 2009, despre care scriam aici, va afecta capacitatea de creştere economică a ţării.

"Retrogradarea reflectă opinia Fitch conform căreia procesul de ajustare suplimentară a sectorului privat şi a îndatorării externe va reduce rata de creştere economică a Spaniei pe termen mediu", a declarat Brian Coulton, şeful diviziei de ratinguri suverane pentru regiunea EMEA.

Gradul de contagiune a crizei datoriei publice din Grecia începe să se dovedească destul de mare şi să afecteze şi Spania. Reamintesc faptul că încercarea Spaniei de a plasa o emisiune de bonduri pe pieţele internaţionale a eşuat, subiect despre care aminteam aici.

Spania a prezentat planurile de a reduce deficitul bugetar la 6% în 2011, sub atenta supraveghere a Uniunii Europene, care a impus măsuri dure de austeritate pentru ţările membre cu niveluri mari ale datoriei publice şi deficitului bugetar. La începutul acestei săptămâni, parlamentul spaniol a aprobat noul pachet de măsuri de austeritate la o diferenţă de un vot.

Luna trecută, Standard & Poor's a redus ratingul Spaniei, pe fondul preocupărilor faţă de perspectivele de creştere ale ţării. Ultima mişcare a agenţiei Fitch pune sub semnul întrebării dacă strategia UE de a obliga ţările în măsuri de austeritate are capacitatea de a crea stabilitate şi de a linişti pieţele.

Fitch a mai declarat că inflexibilitatea pieţei muncii din Spania şi eforturile de restructurare a băncilor de economii vor împiedica echilibrarea economiei ţării. Datoria publică a Spaniei ar putea atinge 78% din PIB în 2013, faţă de 40%, cât era înainte de începutul crizei economice.

Retrogradarea Spaniei poate deschide calea către retrogradarea unor economii puternice, ca cele ale SUA şi Marii Britanii, considerate multă vreme ca fiind implict la nivelul de rating AAA.

Asociaţia Magistraţilor din România loveşte: În aplicarea măsurilor de austeritate, nu poate fi invocat art.53 din Constituţie

Astăzi, Asociaţia Magistraţilor din România, condusă de Mona Pivniceru, judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a remis un comunicat de presă în care se precizează că în fundamentarea măsurilor de reducere a pensiilor şi salariilor nu pot fi invocate prevederile art.53 din Constituţie, aceste măsuri fiind, în realitate, de natură a pune în pericol atât securitatea, cât şi siguranţa naţională.

Potrivit comunicatului, invocarea siguranţei naţionale ca temei al restrângerii dreptului "contravine conceptului de siguranţa naţională prevăzut de art.1 din Legea nr.51 din 1991". Sursa citată precizează că siguranţa naţională ar trebui să privească întreaga naţiune şi nu doar o parte a ei, reprezentată de categoria bugetarilor care au fost supuşi exclusiv măsurilor de austeritate.

"De altfel, nici un stat care a procedat la reducerea veniturilor nu a invocat motive de siguranţă şi securitate naţională, Guvernul dovedind astfel dispreţ faţă de drept şi statul de drept, redus doar la puterea executivă", se mai arată în comunicat.

AMR precizează că Guvernul nu a respectat principiul nediscriminării, măsura nefiind aplicabilă întregii populaţii.

"Măsurile dispuse de aceste legi vizează în mod exclusiv doar personalul din sectorul bugetar şi pensionarii, fiind excluşi de la aplicarea cu caracter general, sectorul privat, precum şi salariaţii regiilor autonome şi a celorlalte companii, la care Statul este acţionar, ale căror venituri implică şi o componentă bugetară importantă", mai spun reprezentanţii organizaţiei profesionale a magistraţilor.

Reamintesc faptul că prim-ministrul Emil Boc a declarat: "Această lege are ca temei articolul 53 din Constituţia României, de restrângere temporară a exerciţiului unor drepturi, şi anume este vorba de restrângerea acestora până la sfârşitul anului, până în 31 decembrie, urmând ca drepturile de pensii şi drepturile salariale pentru 2011 să fie stabilite prin legea bugetului pe 2011, prin noua lege a pensiilor şi prin noua lege a salarizării unitare a bugetarilor. Asta în condiţiile în care se realizează măsurile de restructurare a sectorului bugetar şi, pe de altă parte, de relansare a activităţii economice, astfel încât să avem resursele financiare pentru a putea vorbi de o creştere sănătoasă a salariilor şi pensiilor în anul 2011."

Articolul 53 din Constituţie prevede că exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor, desfăşurarea instrucţiei penale, prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.

Deşi guvernul s-a ferit tocmai de posibila atacare în justiţie a respectivei legi, aşa cum scriam aici, încercând să fie nediscriminatoriu, micşorând salariile bugetarilor cu 25% şi nu fondul de salarii şi pensiile cu 15% (prin micşorarea punctului de pensie) şi fondul de pensii. Din comunicatul AMR rezultă clar că discriminarea poate fi invocată în eventualle procese. De fapt, este cunoscută poziţia publică a Monei Pivniceru, care a contestat prin toate mijloacele posibile micşorarea veniturilor magistraţilor, având pe această temă şi un conflict deschis cu preşedintele Traian Băsescu. Comunicatul AMR sună astfel ca o răzbunare, sugerând justiţiabililor motivele pe care judecătorii le-ar accepta în cazul unor procese care ar contesta prevederile viitoarei legi prind ajustarea deficitului bugetar.

Criza aduce tarife de dumping în turism pentru vacanţele din iunie

În filmuleţul de mai sus, puteţi afla câteva tarife de criză pentru vacanţele din luna iunie.

Grecia, bunăoară, a pierdut miliarde de euro din cauza anulărilor rezervărilor de către turiştii străini, care se tem de instabilitatea cauzată de măsurile de austeritate luate de guvernul grec, pentru reducere deficitului bugetar. "Plăteşte unul şi merg doi" este sloganul agenţiilor de turism pentru vacanţe în Grecia. Şi nu e singura. Turiştilor li se promite cazare mult mai ieftină decât la noi în ţară. Un sejur de 7 nopţi la o pensiune de două stele costă 75 de euro pentru două persoane. Adică numai 5 euro pe noapte de persoană. Transportul nu este însă asigurat. Acesta variază în jurul sumei de 50 de euro dus-întors pentru călătoria cu autocarul, informează Antena 3.

La rândul său, Money.ro oferă informaţii despre tarife avantajoase în această perioadă:

Dacă vrei să vezi insula Corfu, o săptămână la mare, în staţiunea Acharavi te costă 63 de euro. Tariful acoperă cazare în cameră dublă, dar nu şi mesele. Pentru mai multe detalii, intră aici.

O săptămână pe litoralul grecesc, în staţiunea Nei Pori, ajunge, în această perioadă, la 70 de euro. Tariful acoperă şapte nopţi cazare în cameră single dintr-o vilă de trei stele şi asistenţă turistică pe perioada sejurului.

O săptămână în staţiunea bulgară Chaika ajunge la 60 de euro. Chaika este situată între staţiunile Nisipurile de Aur şi Sf. Constantin şi Elena. Şase nopţi în această staţiune te costă 60 de aur. Tariful acoperă cazare în cameră dublă la un hotel de trei stele şi demipensiune.

Şase nopţi în staţiunea bulgară Balcic se ridică la 66 de euro. Tariful acoperă cazare într-un hotel de trei stele şi demipensiune. Dacă îţi faci rezervare până pe 20 iulie, beneficiezi de un tarif cu 10% mai mic faţă de cel standard.

O vacanţă la Nisipurile de Aur te costă tot 66 de euro. Tariful acoperă şase nopţi de cazare în cameră dublă, la un hotel de trei stele şi demipensiune.

Cu 66 de euro mai poţi să stai şase nopţi într-un hotel de două stele din staţiunea bulgară Sunny Beach.Tariful acoperă cazare şi demipensiune.

Cele mai ieftine oferte turistice pentru litoralul turcesc variază între 66 şi 72 de euro.
Dar dacă vrei să mergi în vacanţă pe litoralul turcesc, o săptămână în staţiunea Bodrum se ridică la 72 de euro. Tariful acoperă şase nopţi cazare într-un hotel de trei stele şi demipensiune.

O săptămână în staţiunea turcească Alanya te costă 66 de euro. Preţul acoperă şase nopţi cazare în cameră dublă, dintr-un hotel de două stele şi demipensiune.

Un articol pe aceeaşi temă puteţi citi în DailyBusiness.ro.

Pentru cei care nu l-au văzut pe Nouriel Roubini la Bucureşti

Iată un fragment din prezentarea lui Nouriel Roubini despre care scriam aici, care a avut loc în cadrul celei de-a şaptea ediţii a Central & Southeast European Finance Forum, în data de 26 mai 2010.

Roubini vorbeşte despre legătura dintre sustenabilitatea deficitelor fiscale, creştere economică, diferenţa dintre SUA şi Uniunea Europeană şi multe altele.

Clipul de mai sus a fost încărcat pe Youtube de către Acasă.ro.

Via Informaţii economice

Nebunia de la Registrul Comerţului Bucureşti

Suntem obişnuiţi cu aberaţiile servite de fel de fel de instituţii din România. Vă mai semnalez una.

Până în acest an, bilanţurile agenţilor economici se depuneau la sediile administraţiilor finanţelor publice teritoriale, la fel cu multe alte raportări. Apoi, bilanţurile trebuiau depuse la oficiile Registrului Comerţului, deşi ele existau deja la ANAF şi se puteau prelua electronic.

Din acest an, odată cu depunerea bilanţurilor la 31.12.2009, regula s-a schimbat: bilanţurile se depun într-un singur loc şi anume la Registrul Comerţului. Dacă la administraţiile financiare depunerea bilanţurilor era gratuită, la Registrul Comerţului costă. După cum ştiţi, Registrul Comerţului a trecut de la Camerele de Comerţ şi Industrie la Ministerul Justiţiei, după un destul de mare scandal. Camerele de Comerţ au rămas fără 95% din veniturile lor, care s-au direcţionat astfel către statul român.

În afară de faptul că agenţii sunt taxaţi pentru această operaţiune, mai există un mare inconvenient: oficiile Registrului Comerţului se găsesc în capitalele de judeţ, ceea ce înseamnă că agenţii economici care au sediul în alte localităţi trebuie să se deplaseze până acolo. Administraţiile finanţelor publice au birouri şi în alte localităţi decât capitala de judeţ.

În ceea ce priveşte situaţia din Bucureşti, esenţa este că, dacă înainte bilanţurile se depuneau în şase locuri, respectiv cele şase administraţii financiare de sector, acum bilanţurile se depun într-un singur loc, adică la sediul Registrului Comerţului. Clădirea respectivă este una închiriată. Contribuabilii au luat cu asalt în aceste zile clădirea respectivă, dat fiind că se apropie termenul limită pentru depunerea bilanţurilor pentru anul 2009.

Ieri, aproape că lucrurile au scăpat de sub control. Durata medie de aşteptare a fost de 5 ore. La ora 16, programul s-a terminat şi cei aflaţi la coadă, extrem de numeroşi şi nervoşi, au început să vocifereze. A fost necesară chemarea jandarmilor pentru calmarea spiritelor. Proprietarul clădirii a venit la faţa locului şi s-a îngrozit de mulţimea de oameni care se afla pe scările interioare şi pe holurile clădirii. În opinia lui, clădirea ar putea fi pusă în pericol de o asemenea afluenţă de public şi a ameninţat cî nu va mai reînnoi contractul de închiriere pentru Registrul Comerţului.

Iată că o decizie a autorităţilor menită să corecteze o aberaţie, depunerea redundantă a bilanţurilor la două instituţii ale statului, s-a transformat ea însăşi într-o altă aberaţie.

Ziua libertăţii fiscale

Cheltuielile publice ale guvernului se ridică la 40,4% din PIB
40,4% din an, ALTCINEVA cheltuie produsul muncii noastre.
Mai rămânem doar cu 59,6%
Adică,
Muncim 147 de zile pentru stat
Din 100 de lei pe care îi producem, GUVERNUL cheltuie 40,4...
Ne mai rămân doar 59,6 lei
28 mai este Ziua libertății fiscale
Ziua în care nu mai muncim pentru stat și începem să muncim pentru noi.

Meritul acestei inițiative revine în primul rând Centrului Independent de Studii în Economie și Drept (CISED) condus de Radu Nechita, iar iniţiativa este susţinută de Bogdan Glăvan.

Modelul este Tax Freedom Day din SUA şi reprezintă prima zi a anului în care o naţiune a produs destul pentru plata impozitelor către stat şi începe să producă pentru ea însăşi. În SUA, data este calculată de către Tax Foundation, o organizaţie de cercetare din Washington. Potrivit ei, în acest an, Tax Freedom Day a fost 9 aprilie 2010 în SUA, adică a 99-a zi a anului. Potrivit Adam Smith Institute, Tax Freedom Day în Marea Britanie în acest an este 30 mai 2010, foarte apropiată de cea din România.

Dacă privim când cade această zi, vedem că în India este 14 martie, ceea ce corespunde unei poveri a fiscalităţii de 20%, iar la cealaltă extremă se găsesc Suedia şi Norvegia, unde ziua libertăţii fiscale este 29 iulie, ceea ce corespunde unei poveri fiscale de 57%.

Pe aceeaşi temă: Bogdan Glăvan, Dan Şelaru, Dan Popa, Daniel Cazangiu.

Dobânzile creditelor ipotecare din SUA aproape de nivelul minim al ultimului an

Scăderile de pe pieţele de capital şi criza datoriilor din Europa fac viaţa mai uşoară cumpărătorilor de pe piaţa imobiliară din SUA şi celor care vor să-şi refinanţeze creditele ipotecare, întrucât dobânzile au scăzut aproape de minimul din ultimul an. Fereastra de oportunitate s-ar putea închide curând. Investitorii şi-ar putea recăpăta încrederea în economie şi şi-ar putea retrage investiţiile în titluri de stat, ceea ce va influenţa rata dobânzii împrumuturilor ipotecare.

Rata dobânzilor pentru creditele ipotecare cu rată fixă pe 30 de ani a coborât la 4,78%, cu puţin peste recordul de 4,71% din ultimul an, înregistrat în decembrie 2009. Aceleaşi tipuri de credite, dar cu maturitate la 15 ani, au atins şi ele valori minime.

"Acţionaţi acum", îndeamnă Greg McBride, analist financiar la Bankrate.com. Unii beneficiari de credite ipotecare chiar asta fac. În conformitate cu datele furnizate de Mortgage Bankers Association, cererile de refinanţare a creditelor ipotecare a ajuns la cel mai înalt nivel din ultimele şapte luni.

Neliniştea cauzată de criza datoriilor din Europa i-a determinat pe investitori să se îndrepte către titluri de stat americane, ceea ce a condus la scăderea randamentelor acestor titluri şi, implicit, la scăderea ratelor dobânzilor la creditele ipotecare. Dacă semnele crizei vor slăbi în intensitate şi economia americană îşi va menţine actualul curs crescător, investitorii se vor reorienta de la titlurile de stat către pieţele de capital, ceea ce va conduce la mărirea randamentelor titlurilor de stat şi, implicit, la creşterea dobânzilor la creditele ipotecare.

"Dacă economia va arăta semne susţinute de îmbunătăţire, ratele dobânzilor creditelor ipotecare vor creşte cu siguranţă", a declarat Fred Chamberlin, consultant la Alpine Mortgage Planning. El sugerează celor care au contractat credite ipotecare să le refinanţeze acum şi să nu aştepte în continuare scăderea ratelor dobânzilor. "Dacă vrei să profiţi de momentul în care ratele dobânzilor ajung la minim, singura modalitate de afla când s-a atins acest minim este să-l ratezi", a mai spus Chamberlin.

Refinanţarea creditelor ipotecare nu este opţiunea potrivită pentru toţi cei care s-ar califica pentru o asemenea refinanţare, întrucât operaţiunea costă câteva mii de dolari şi taxe şi comisioane şi, de aceea, consultanţii recomandă un calcul preliminar care să arate în cât timp s-ar putea amortiza aceste cheltuieli.

Întrebare de 1.000 de puncte adresată lui Nouriel Roubini de către economistul-şef al BNR, Valentin Lazea

După prelegerea ţinută ieri de Nouriel Roubini, deşi programul era cu mult depăşit, au fost permise câteva întrebări din partea publicului. Primul selectat să adreseze o întrebare a fost Valentin Lazea, economist-şef al Băncii Naţionale a României. Voi încerca să reproduc din memorie întrebarea sa.

Valentin Lazea l-a întrebat pe Nouriel Roubini dacă actuala criză poate fi asimilată ca fiind descrisă de celebra curbă a lui Gauss sau clopotul lui Gauss, care este reprezentarea grafică a distribuţiei normale a unor evenimente în statistică, sau este descrisă mai degrabă de teoria lebedei negre, Black Swan Theory, folosită de Nassim Nicholas Taleb, în celebra carte omonimă lansată în 2007 (care încearcă să explice existenţa şi apariţia unor evenimente rare, de mare impact şi imposibil de prevăzut, care sunt dincolo de aşteptările obişnuite şi despre care scriam aici), cuplată cu teoria fractalilor a lui Benoît Mandelbrot, ceea ce ar permite apariţia unor evenimente la o distanţă de mai multe abateri medii pătratice faţă de medie în raport cu distribuţia normală.

Vă imaginaţi că Nouriel Roubini a dat un răspuns politicos şi clasic neo-keynesian.

Un calcul simplu: ce se întâmplă dacă România nu obţine de pe pieţele internaţionale cele 8 mld.€ de care are nevoie în 2010

După cum se ştie, Spania, aflată în dificultate, cu un deficit bugetar foarte mare, de 11,2% din PIB în 2009, aşa cum scriam aici, nu a obţinut niciun cent din emisiunea de titluri de stat pe care voia s-a plaseze pe pieţele internaţionale. Ieri, Germania s-a confruntat cu o situaţie similară. România mai are nevoie de 8 mld.€ în acest an pentru finanţarea deficitului bugetar, pentru a ajunge la 6,8% din PIB, după cum afirma aseară prim-ministrul Emil Boc. Ce se va întâmpla, însă, dacă, similar Spaniei, nu vom putea obţine aceşti bani?

Având în vedere lipsa de viziune a actualului guvern, care nu ştie altceva decât să scadă cheltuielile, în loc să aplice un mix de politici care să asigure şi mărirea veniturilor, cum recomanda ieri Nouriel Roubini, să vedem cât ar mai trebui să reducă salariile bugetarilor, pensiile şi ajutoarele de şomaj. În lipsa unor cifre exacte, vom presupune că economiile făcute cu actualele măsuri de austeritate sunt de circa 2,3 mld.€, aşa cum a anunţat guvernul la un moment dat. Dacă nu obţinem cele 8 mld.€ de pe pieţele externe, înseamnă că, lipsit de viziune cum este, guvernul va trebui să reducă în continuare salariile bugetarilor, pensiile şi ajutoarele de şomaj. Să vedem cu cât. Calculul e simplu:

8 mld.€ / 2,3 mld.€ ≈ 3,5

Salariile bugetarilor ar trebui reduse suplimentar cu:

25% x 3,5 = 87,5%

adică în total:

25% + 87,5% = 112,5%

ceea ce înseamnă că bugetarii vor trebui să aducă 12,5% din salariu de acasă.

În ceea ce-i priveşte pe pensionari şi pe beneficiarii ajutorului de şomaj, veniturile lor ar trebui reduse suplimentar cu:

15% x 3,5 = 52,5%

adică în total:

15% + 52,5% = 67,5%

ceea ce înseamnă că pensionarii şi şomerii vor rămâne cu doar 32,5% din veniturile de acum.

Aceste calcule sunt valabile doar pentru anul 2010. Ele ne arată că, fără măsuri de stimulare a economiei, care să permită mărirea veniturilor bugetare, vom intra în colaps foarte curând.

Puteţi citi, pe această temă, articolele Criza și articolul 53 din Constituție de Bogdan Glăvan şi Cum au intrat statele în criză de Dan Şelaru.