Propunerile mele privind continuarea programului "Prima casă"

Am fost întrebat de ziarişti şi cititori ai blogului dacă am înaintat propuneri privind continuarea programului "Prima casă", în urma reuniunii de la Ministerul Finanţelor Publice din 6 ianuarie 2006. Redau propunerile mele:

1. Noua configuraţie a programului "Prima casă" trebuie concepută astfel încât să poată fi integrată într-un viitor ansamblu de politici imobiliare naţionale, împreună cu noua lege a locuinţei pregătită de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului.

2. Orientarea programului preponerent sau integral către locuinţe noi poate făcută astfel:
- pentru clădirile aflate în diferite faze de execuţie, trebuie înlăturată procedura de plată a creditului garantat de stat la finalizarea lucrărilor şi recepţia finală, întrucât tocmai acest aspect împiedică finalizarea lucrărilor, din lipsă de finanţare;
- pentru clădirile viitoare, prin parteneriat public-privat, în care autorităţile locale să pună la dispoziţie terenurile şi accesul la utilităţi (asemănător cu practica anterioară cu Agenţia Naţională pentru Locuinţe), iar dezvoltatorul să se ocupe de managementul proiectului, realizarea montajului financiar, angajarea constructorului; în acest caz, garantarea de către stat poate fi condiţionată de un preţ maxim pe metru pătrat. O astfel de abordare poate genera locuinţe noi la preţuri mult mai mic decât dezvoltările în care preţul terenului şi al utilităţilor cad în sarcina dezvoltatorului.

3. Mărirea plafonului de creditare la cel puţin 70.000-80.000 €.

4. Condiţionarea garantării şi, respectiv, creditării de o clasă de eficienţă energetică impusă, ceea ce va permite înglobarea în program a locuinţelor noi şi a celor vechi reabilitate termic.

5. Studierea posibilităţii unor facilităţi fiscale pentru dezvoltatorii care construiesc locuinţe noi cu finanţare prin acest program.

6. Realizarea unui studiu pentru evaluarea numărului de locuinţe aflate în diferite stadii de execuţie şi a preţurilor practicate de dezvoltatori în acest moment, pentru dimensionarea diverşilor parametri ai programului, cum ar fi suma totală garantată de statul român, preţul maximal pe mp admis pentru finanţarea prin acest program, etc.

7. Se poate realiza un ansamblu de criterii de eligibilitate suplimentare pentru locuinţele ce pot fi finanţate cu garanţia statului, inclusiv a criteriilor ce trebuie aplicate pentru dezvoltările noi.

Reamintesc faptul că nu am fost un partizan al programului, aşa cum a fost el conceput şi derulat în a doua jumătate a anului 2009, aşa cum se ştie din numeroasele articole anterioare. Dacă, însă, acest program va fi regândit plecând de la un fundament economic, aşa cum se pare că doreşte Ministerul Finanţelor Publice în prezent, programul ar putea fi unul de succes şi ar putea fi integrat într-un set mai larg de politici imobiliare naţionale.

Idei de afaceri: închiriere obiective foto

Trecând zilele trecute pe la Piaţa Unirii, în Bucureşti, mi-a atras atenţia un panou publicitar mare, care făcea reclamă site-ului www.inchiriereobiective.ro. Este făcut de pasionaţi de fotografie care posedă aparate foto DSLR Canon, aşa încât şi obiectivele scoase la închiriere sunt tot Canon. Închirierea unui obiectiv costă între 30 şi 70 lei pe zi, iar perioada minimă de închiriere este de 2 zile. Autorii site-ului declară cu umor că, în perioadele în care obiective nu sunt închiriate, le folosesc ei înşişi.

Am studiat preţul unor astfel de obiective. Unul dintre cele mai bune magazine virtuale (şi reale) din România specializate pe foto-video este www.f64.ro. Obiectivele Canon variază ca preţ între câteva sute de lei până la câteva zeci de mii de lei. Asta înseamnă că amortizarea investiţiei întreprinzătorilor se face în termen de la câteva zile până la câteva zeci de zile, pentru obiectivele uzuale.

Un alt site care închiriază obiective foto pentru aparate DSLR este www.focusclub.ro, care, de această dată, sunt centraţi pe Nikon. Preţurile sunt asemănătoare, doar că ceva mai mari, unele obiective fiind mai pretenţioase.

La primul site, nu ţi se cere garanţie, ci doar o copie după buletin şi încheierea unui contract. Livrarea obiectivului se face printr-o întâlnire cu reprezentantul firmei, de preferinţă în zonele Piaţa Unirii sau Piaţa Romană :)

La al doilea site, din păcate nu sunt trecute condiţiile de închiriere, ci doar perceperea unei garanţii, în funcţie de valoarea obiectivului, şi faptul că obiectivele se ridică de la sediul lor, undeva în cartierul Berceni.

Câteva observaţii cu privire la întâlnirea de la MFP

1. Gazda reuniunii de ieri, secretarul de stat din Ministerul Finanţelor Publice, Bogdan Drăgoi, mi s-a părut o persoană raţională, neminată de morbul politicii care caracterizează mulţi demnitari de la acest nivel şi care ştie să asculte. De bun augur.

2. Este vădit faptul că autorităţile centrale nu au exerciţiul de a comunica cu reprezentanţii economiei reale. De exemplu, la întâlnirea de ieri, Aurel Şaramet, preşedintele Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM, a făcut o construcţie teoretică impecabilă cu privire la schema de garantare şi creditare din programul "Prima casă", care avea în centrul ei un ipotetic dezvoltator imobiliar, care, însă, nu exista decât în acea construcţie teoretică. Cu alte cuvinte, dezvoltatorul imobiliar ar fi trebuit să îşi asume construcţia unui montaj în care să facă antecontracte de vânzare-cumpărare cu 70-80% dintre viitorii proprietari ai unui proiect pe hârtie, în urma căruia ar obţine o "scrisoare de confort", care i-ar permite să contracteze un credit corporatist de la băncile comerciale. Unde este acel dezvoltator? Numai Aurel Şaramet ştie.

3. O funcţionară a MFP înregistra cu un reportofon antic şi uzat discuţiile. Chiar să nu aibă ministerul care se ocupă de banii ţării două-trei sute de lei să cumpere un reportofon?

4. Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, păstorit de Elena Udrea, pregăteşte un proiect de înlocuire a legii locuinţei, care va prevedea posibilitatea unor parteneriate de tip public-privat la nivel local, apte să poată oferi o locuinţă şi persoanelor care nu se pot califica la obţinerea unui credit ipotecar prin programul Prima casă sau în afara lui. Termenul pe care şi l-au propus pentru finalizarea proiectului este sfârşitul lui T1 2010.

5. Tenta programelor guvernamentale în domeniul locativ promovate de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului este una socială, iar cea a programelor promovate de Ministerul Finanţelor Publice este una economică. Ciudată dispersia abordărilor în cadrul aceluiaşi guvern, care îşi zice de dreapta.

Reuniunea de la MFP pe tema "Prima casă"

În această după-amiză, am participat la o reuniune pe marginea viitorului programului "Prima casă", organizată de Ministerul Finanţelor Publice, gazda fiind secretarul de stat, Bogdan Drăgoi. La reuniune, pentru prima dată, au fost invitaţi şi reprezentanţi ai economiei reale, ceea ce poate denota o schimbare de optică a guvernanţilor. Nu-mi amintesc ca reprezentanţii pieţei imobiliare să fi fost vreodată consultaţi de MFP în legătură cu schimbările de fiscalitate asupra tranzacţiilor imobiliare, spre exemplu.

Au fost invitaţi reprezentanţi ai BNR, Consiliului Concurenţei, Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM, Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, băncilor comerciale, constructorilor, agenţilor imobiliari şi dezvoltatorilor. În esenţă, MFP a vrut să afle opiniile tuturor asupra viitorului programului "Prima casă". Fără a se pronunţa clar acest lucru, plutea prin aer ideea că modul în care s-a derulat până acum programul nu a fost tocmai un succes. De altfel, reprezentanţii autorităţilor se întreabă de ce s-au îndreptat solicitanţii de credite prin acest program către locuinţe vechi şi nu către locuinţe noi. Nu reaiu punctele de vedere exprimate aici relativ la această chestiune, dat fiind faptul că le-am abordat de-a lungul celor 57 de articole pe această temă.

Dintre opiniile exprimate, cele mai importante s-au referit la necesitatea unor parteneriate de tip public-privat, mărirea plafonului de creditare, diminuarea birocraţiei. De fapt, accentul se pune pe reorientarea programului către construcţiile ce se vor realiza în viitor, pentru realizarea unui efect multiplicator în economie, cum declară chiar în aceste momente Emil Boc, după şedinţa de guvern. Desigur, discursul său este triumfalist şi consideră că programul a fost un succes, dat fiind faptul că s-au acordat garanţii în 11.500 de dosare, ceea ce, de fapt, reprezintă o picătură într-un ocean.

Problema de bază pentru care programul nu a fost îmbrăţişat de către dezvoltatori este lipsa e încredere şi problemele majore induse de criza economică şi cvasi-imposibilitatea de a obţine credite corporatiste de la băncile comerciale.

În timpul reuniunii, am aflat că guvernul a decis prelungirea programului "Prima casă", în forma actuală, până la data de 15 februarie 2010. Cu alte cuvinte, cei care vor încheia antecontracte de vânzarea-cumpărare în formă autentică sau sub semnătură privată, până la această dată, vor putea solicita un credit ipotecar cu garanţia statului.

Desfăşurarea reuniunii a demonstrat că reprezentanţii autorităţilor nu au exerciţiul comunicării cu reprezentanţii economiei reale, ceea ce face dificil un dialog la o primă întâlnire. S-a convenit ca participanţii la întâlnire să facă propuneri scrise în următoarele două zile, urmând să aibă loc o nouă întâlnire peste o săptămână.

De menţionat că, în prima jumătate a întâlnirii, a participat, mut (de uimire pentru ceea ce este silit să facă?), coordonatorul de comunicare al MFP, Andrei Gheorghe, după care, plictisit, a plecat.

Decizie surprinzătoare a BNR: dobânda de politică monetară redusă la 7,5%

Consiliul de Administraţie al BNR, întrunit azi în şedinţa programată de politică monetară, a decis reducerea dobânzii de politică monetară de la 8% la 7,5%. Decizia este surprinzătoare chiar şi în conformitate cu argumentele aduse de BNR în comunicatul consecutiv şedinţei:

Analiza evoluţiei indicatorilor macroeconomici relevă stagnarea temporară a procesului de dezinflaţie în condiţiile consolidării tendinţei de scădere a ratei inflaţiei de bază CORE2 ajustată pe fundalul persistenţei unei contracţii economice severe, concomitent cu o relativă ameliorare a percepţiei investitorilor străini asupra economiei româneşti în perspectiva detensionării mediului politic intern.

Rata anuală a inflaţiei a urcat la nivelul de 4,65 la sută în luna noiembrie 2009, faţă de 4,3 la sută în luna precedentă, pe fondul majorării accizelor şi al creşterii preţurilor mărfurilor alimentare, fiind însă inferioară nivelului de 6,3 la sută înregistrat în luna decembrie 2008. Impactul majorării accizelor la tutun asupra ratei anuale a inflaţiei (reflectată prin indicele preţurilor de consum) pentru sfârşitul anului 2009 este estimat la 1,8 puncte procentuale.

Rata anuală a inflaţiei de bază CORE2 ajustată – calculată prin eliminarea impactului preţurilor administrate, al celor volatile (legume, fructe, ouă şi combustibili) şi al principalelor produse accizabile (tutun şi băuturi alcoolice) – şi-a prelungit trendul descendent, reducându-se la nivelul de 3,3 la sută în luna noiembrie 2009, faţă de 3,4 la sută în luna anterioară şi 6,3 la sută în luna decembrie 2008.

În plan monetar, se remarcă o continuare a dinamicii anuale negative în termeni reali a creditului acordat sectorului privat, în special în ceea ce priveşte componenta în monedă naţională, în condiţiile menţinerii cererii reduse de credite pe fondul recesiunii economice. Creditul acordat sectorului public şi-a păstrat dinamica anuală înaltă, nevoile substanţiale de finanţare a deficitului bugetar din ultima parte a anului 2009 contribuind la menţinerea ecartului între ratele dobânzilor interbancare şi rata dobânzii de politică monetară.

Deci în condiţiile stagnării procesului de dezinflaţie şi în perspectiva inflamării preţurilor de consum în perspectiva majorării accizelor, BNR îşi argumentează micşărarea dobânzii cheie "pentru asigurarea unei perspective de convergenţă a ratei inflaţiei către ţintele stabilite pe termen mediu, în paralel cu relansarea durabilă a creşterii economice". Cu alte cuvinte, micşorăm dobânda de politică monetară dorindu-ne ca inflaţia să scadă, nu drept o consecinţă a scăderii inflaţiei. Explicaţia mi se pare cel puţin ciudată, mai ales în condiţiile ratării ţintei de inflaţie.

Mai mult decât atât, după procesul de dezinflaţie asociat contracţiei economice, deja în ţările Uniunii Europene inflaţia a început să crească, ceea ce va determina Banca Centrală Europeană să mărească dobânda de politică monetară pentru zona euro foarte curând. De altminteri, temerea cea mai mare a bancherilor centrali din ţările dezvoltate este cea legată de o inflamare a inflaţiei.

Dacă analizăm mai îndeaproape situaţia, vom constata că decizia luată azi în CA al BNR se leagă mai mult de necesităţile uriaşe de finanţare a statului român, aflat într-o situaţie foarte delicată ca urmare a amânării tranşelor din acordurile cu instituţiile internaţionale. Adică după ce a pretins că s-a ţinut băţoasă lungă vreme în lupta sa pe viaţă şi pe moarte pentru stabilitatea preţurilor, BNR sacrfică tocmai această stabilitate pentru a hrăni un stat flămând financiar, situaţie în care statul român a ajuns atât din cauza crizei economice internaţionale, dar şi din cauza deciziilor dezastruoase ale oamenilor politici şi a unui an electoral.

Legat de această decizie a băncii centrale, m-a sâcâit astăzi afirmaţia unei reporteriţe de la Antena 3, care a perorat toată ziua că "această decizie va avea consecinţe imediate asupra dobânzilor practicate de băncile comerciale". Ei nu zău?

Elena Udrea visează bani din cer prin programul "Prima casă"

După audierile la parlament privind proiectul de buget alocat Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, pe care îl păstoreşte, Elena Udrea a făcut mai mult afirmaţii surprinzătoare, pe care le puteţi citi pe larg în relatarea Mediafax.

Cea mai flagrantă dintre ele se referă la vânzarea locuinţelor deţinute de Agenţia Naţională pentru Locuinţe: "Ne descurcăm cu ce avem. Încercăm să găsim surse şi în vânzarea de apartamente ANL. Dacă am vinde 9.000 de locuinţe ANL la un preţ estimativ de 40.000 €, am putea strânge 360 mil.€. Acest lucru ne-ar asigura finanţare pentru construcţia altor apartamente pentru tineri", a precizat Udrea. Ea a adăugat totodată că, pentru facilitatea cumpărării acestora, ministerul vrea să introducă vânzarea apartamentelor ANL în Programul "Prima casă". Nu ştiu cum visează doamna Udrea că ar putea face aceată operaţiune. Solicitanţii unui credit ipotecar prin programul amintit trebuie să se califice la criteriile bancare de acordare a creditului, cei mai mulţi dintre ocupanţii locuinţelor ANL neaflându-se în această situaţie. Având în vedere că în programul "Prima casă" au mai rămas circa 520 mil.€, dintre aceştia 360 mil.€ ar trebui folosiţi pentru creditarea cumpărării locuinţelor ANL. Cum guvernul a alocat 100 mil.€ pentru garantarea a 1 mld.€, pentru 360 mil.€ ar rezulta 36 mil.€ şi ar obţine de zece ori mai mult. Numai că, pe de-o parte, aceştia sunt bancii băncilor investiţi în credite garantate exclusiv de stat, iar, pe de altă parte, destul de puţini dintre ocupanţii locuinţelor ANL s-ar califica pentru obţinerea unui credit. În consecinţă, singura şansă de a vinde aceste locuinţe ar fi cu plata în rate şi fără garanţie. Afirmaţiile Elenei Udrea nu sunt decât mici lovituri de imagine, fără logică economică şi fără niciun studiu de impact, aşa cum ne-au obişnuit guvernanţii în ultima vreme.

O altă afirmaţie a Elenei Udrea a fost că are în buget 30 mil.lei, adică circa 7 mil.€, pentru 1.100 locuinţe sociale. Pentru cine se pricepe cât de cât la preţurile de construcţie, este ridicol. Suma respectivă nu ajunge decât pentru 2-3 blocuri de locuinţe. După calculul ei, ar putea construi o locuinţă socială cu 6.300 €, ceea ce ar fi un record în domeniu.

După cum ne informează Academia Caţavencu, în declaraţia de avere din 10 iunie 2009, datoriile Elenei Udrea ajunseseră la următoarele cifre: 3.297.000 € către BRD şi 200.000 lei către persoana fizică Dinu Pescariu. O persoană cu asemenea datorii începe să nu mai aibă percepţia banului, chiar şi într-o funcţie publică.

Iată cum o chestiune serioasă ca politicile imobiliare naţionale este lăsată pe mâna unui ministru care habar nu are cu se mănâncă domeniul.

Andrei Gheorghe, coordonator de comunicare la MFP

Deşi ştirea se vehiculează de câteva ore pe Twitter, iată că site-ul Corinei Drăgotescu, ImpactNews.ro, dă drept sigură această informaţie:

Jurnalistul Andrei Gheorghe a acceptat oferta de coordonare a departamentului de comunicare al Ministerului de Finanţe, condus de Sebastian Vlădescu. Fostul realizator al Realităţii TV a confirmat pentru Impact News această informaţie.

Deocamdată, Andrei Gheorghe se va ocupa de strategia de comunicare a ministerului, fără să ocupe funcţia de purtător de cuvânt.

Ultimul proiect al lui Gheorghe a fost show-ul de televiziune de la Kanal D, Rătăciţi în Panama. În urmă cu câteva luni, Andrei Gheorghe şi-a lansat şi un site, presa.nu, alături de jurnaliştii Mihnea Măruţă şi Iulian Comănescu.

Mă întreb cum vor arăta viitoarele comunicate de presă ale Ministerului Finanţelor Publice, sub oblăduirea lui Gheorghe. Din limbajul păsăresco-contabilicesc al lui Pogea vom trece la ce?

Primul lucru care îmi trece prin minte este faptul că Emil Boc a căzut în direct la o emisiune a lui Andrei Gheorghe la Antena 1. Poate îl ajută şi de data asta :)

2010 începe cu aberaţii: pensionarii cu pensii sub 1.000 lei trebuie să-şi plătească singuri contribuţia la asigurările de sănătate

În luna decembrie 2009, guvernul Boc a emis ordonanţa de urgenţă nr.114/2009. Făcând apel la constrângerile impuse de acordul cu Fondul Monetar Internaţional, în preambulul ordonanţei se arată că "se impune adoptarea în regim de urgenţă a unor măsuri cu caracter excepţional, prin care să se continue eforturile de reducere a cheltuielilor bugetare şi în anul 2010. (...) Neadoptarea acestor măsuri în regim de urgenţă ar duce la pierderea acordurilor cu instituţiile financiare internaţionale, cu consecinţa creării unor dezechilibre macroeconomice de natură să ducă la imposibilitatea relansării economice". Ţintele acestei ordonanţe sunt pensionarii şi salariaţii din sectorul de stat.

Printre prevederile ordonanţei, regăsim: concedieri în sectorul bugetar prin disponibilizarea a 15.000 de persoane angajate în educaţie, interzicerea acordării tichetelor de masă şi tichetelor de vacanţă în instituţiile publice, îngheţarea pensiilor în 2010, desfiinţarea ajutoarelor acordate familiilor de pensionari sub formă de alimente drept compensaţie pentru tichetele gratuite de transport nefolosite, desfiinţarea pensiilor pentru agricultori, înfiinţate în anul electoral 2009.

Cea mai aberantă prevedere a ordonanţei se referă la pensionarii care au pensii mai mici decât limita impozabilă, adică 1.000 lei, astfel încât aceştia să nu mai beneficieze de suportarea de la bugetul de stat a contribuţiei la asigurările de sănătate. Textul ordonanţei spune că aceste contribuţii pentru pensiile aflate sub limita de 1.000 lei vor fi calculate şi plătite de la bugetul de stat de-abia din 1 ianuarie 2011.

Acest lucru înseamnă că pensionarii cu pensii sub 1.000 lei să îşi plătească singuri asigurările de sănătate sau, în caz contrar, vor fi taxaţi la orice prestaţie medicală cu tarifele practicate pentru persoanele neasigurate, care sunt extrem de piperate. Este un nou exemplu al pompierismului cu care lucrează guvernul Boc, pompierism cu care ne-a obişnuit din plin de-a lungul anului 2009, soldat, printre altele, cu declararea drept neconstituţionale a mai multor acte normative emise de guvernul condus de constituţionalistul Boc. În ceea ce priveşte fundamentarea economică, ea lipsesşte cu desăvârşire, ca şi eventualele studii de impact.

Islandezii refuză să plătească datoriile unei bănci private

Săptămâna trecută, Althingi, parlamentul de la Reykjavik, a aprobat, cu o diferenţă de doar 3 voturi, legea care aprobă rambursarea a 3,8 mld.€ către depunătorii păgubiţi în 2008, în momentul prăbuşirii băncii Landsbanki. Păgubiţii erau, în marea lor majoritate, din Marea Britanie şi Olanda. Aceştia depuseseră sume mari de bani prin Icesave, divizia de Internet banking a băncii islandeze, atraşi de condiţiile bune oferite. La presiunea celor două state europene, guvernul islandez a aprobat un acord privind rambursarea banilor către clienţii străini. Banii, care reprezintă 40% din PIB-ul Islandei, vor fi plătiţi gradual, până în 2024. Guvernanţii au avertizat că o întârziere a aplicării acordului ar putea afecta drumul Islandei spre UE, demers care a fost iniţiat printr-un vot în Althingi, în iulie 2009.

Legea adoptată este, însă, respinsă de o petiţie semnată de 60.000 de islandezi, aproape un sfert din populaţie, care cer preşedintelui Olaf Ragnar Grimsson să nu promulge legea adoptată de parlament.

Un sondaj de opinie realizat în vara anului 2009 arăta că 70% dintre islandezi se pronunţă împotriva acordului semnat de guvernul de la Reykjavik. Un calcul elementar arată că fiecare cetăţean din cei 320.000 ai insulei va plăti în jur de 12.000 € pentru a acoperi nota de plată a băncii private. Este tocmai ceea ce nu doresc semnatarii petiţiei înaintate preşedintelui.

În cazul în care şeful statului nu va promulga legea, guvernul islandez are de ales între a renunţa la aceasta sau a o supune unui referendum. Se pare că executivul nu agreează niciuna dintre variante şi că va demisiona în cazul nepromulgării legii.

Să ne gândim ce ar face guvernul Boc în cazul în care 60.000 de români ar înainta o petiţie asemănătoare...

La Mulţi Ani!

La mulţi ani tuturor, cu speranţa că vom avea un an 2010 mai bun. Am asistat la un an zbuciumat, atât din punct de vedere economic, cât şi politic. Ar fi timpul ca pasiunile dezlănţuite în prea multele campanii electorale să fie lăsate deoparte şi să abordăm economic un an 2010 care va fi dificil. De deciziile noastre din acest an va depinde evoluţia economiei româneşti pentru mulţi ani.

Le mulţumesc tuturor celor care mă onorează citind, chiar şi sporadic, aceste pagini.

Redau mai jos câteva imagini de la revelionul organizat de Primăria Municipiului Bucureşti în Piaţa Constituţiei. Imaginile sunt filmate de mine cu o cameră foto Sony DSC-H20.

Iată câteva efecte de laser:

Şi iată şi jocurile de artificii: