România, ca o tablă de Monopoly

Maratonul confruntărilor mai mult sau mai puţin elegante cu delegaţia Fondului Monetar Internaţional s-au încheiat. Dacă prim-ministrul Emil Boc se fălea la venirea delegaţiei în România că guvernul pe care îl conduce s-a încadrat în cheltuielile convenite prin acordul stand-by, de parcă era unicul criteriu de performanţă. Ulterior, a început să iasă gunoiul de sub preş. Cheltuielile cu investiţiile în T1 2010 au fost mult mai mici faţă de cele prevăzute în bugetul de stat pentru anul 2010 şi faţă de T1 2009. Arieratele sunt la un nivel record. Statul refuză să compenseze datoriile pe care le au companiile private la bugetul de stat cu datoriile pe care el, statul, le are faţă de aceste companii. Guvernul a folosit banii ce i se cuveneau din precedentele 4 tranşe din acordul cu FMI pentru cârpirea găurilor, dar şi pentru alimentarea lacomei clientele politice. Cum din banii care urmează să vină de la FMI către guvern nu va mai primi niciun cent, situaţia devine din ce în ce mai albastră.

S-a discutat insistent despre eventualitatea măririi TVA şi a cotei unice, despre care scriam aici. Apoi a urmat anunţul preşedintelui Traian Băsescu privind măsurile de austeritate pe care le propune el: reducerea fondului de salarii pentru bugetari cu 25%, reducerea pensiilor cu 15%, reducerea ajutorului deşomaj tot cu 15%, reducerea masivă a subvenţiilor de stat. Prim-ministrul Boc a dispărut pentru o vreme. A apărut mai târziu cu un discurs politicianist prin care acuza guvernarea anterioară: "Plătim faptul că în anul electoral 2008 s-au produs deficite structurale." El a arătat că economiile rezultate din reducerea salariilor şi pensiilor vor fi utilizate pentru reabilitarea unui număr limitat la 400 kilometri drumuri naţionale şi 500 kilometri drumuri judeţene, precum şi la continuarea unor lucrări de infrastructură, precum autostrada Transilvania, Bucureşti-Ploieşti şi Arad-Timişoara. Unde va fi mia de kilometri de autostradă?

În esenţă, noile asumări ale guvernului faţă de Fondul Monetar Internaţional, care se vor concretiza prin scrisoarea de intenţie, vor cuprinde un deficit bugetar de 6,8% din PIB, cu 0,9 puncte procentuale faţă de ţinta anterioară, creştere economică zero sau uşor negativă, ceea ce va menţine România în recesiune. Prin măsurile de austeritate anunţate de Traian Băsescu, economiile bugetare se vor încadra între 2,3 şi 3 mld.€, adică circa 2% din PIB. Numai că aceste măsuri se vor aplica otova, fără un studiu de impact capabil să cunatifice consecinţele economice şi sociale ale măsurilor. În plus, dacă nu ar fi fost vizita delegaţiei de la FMI, înseamnă că România ar fi avut un deficit bugetar de 8,8%.

Te întrebi de ce mai avem un sector bugetar atât de umflat dacă cei aproape 1,5 milioane de salariaţi din acest sector nu sunt în stare să aplice măsuri diferenţiate, care să conducă la acelaşi rezultat. Reducerea uniformă pensiilor cu 15%, fiindcă Traian Băsescu zice că ar fi mult mai complicat altfel, va conduce la situaţii umane greu de prevăzut. Nu cred că ar fi durat mai mult de o oră pentru o scădere graduală a pensiilor, în sensul reducerii mai mici pentru pensiile mici şi reducerii mai mari pentru pensiile mari. Însă guvernanţii par să nu ştie să facă aşa ceva.

Te întrebi dacă România nu ar fi fost într-o situaţie mai bună dacă nu ar fi fost guvernată. În fond, actualul guvern foloseşte ţara ca pe o tablă de Monopoly. Adică au pierdut complet contactul cu realitatea. Guvernanţii dau cu zarul şi cred că mânuiesc bani virtuali. Dar, în realitate, dincolo de tabla de Monopoly, se găsesc vieţi şi soarta unei ţări.

Revin la întrebarea pusă în finalul precedentului articol: de ce era nevoie să vină delegaţia FMI pentru ca guvernul să înţeleagă dimensiunea crizei profunde în care se află România? Sau trebuie să-l punem prim-ministru pe Jeffrey Franks?

Termenul cel mai potrivit pentru a descrie această atitudine este ireponsabilitate.

Actualizare: O mică informaţie pentru uzul Guvernului României şi al FMI: În cazul tăierii pensiilor există deja un precedent nereuşit! În Letonia, Curtea Supremă de Justiţie a declarat diminuarea pensiilor ca fiind împotriva drepturilor omului, obligând statul să plătească atât pensiile restante, cât şi penalităţi de întârziere. (via Informaţii economice)

Despre măsurile de austeritate anunţate de Traian Băsescu, sine ira et studio

După cum este cunoscut, în această după-amiază, preşedintele României, Traian Băsescu, a ţinut un discurs în care a anunţat măsurile de austeritate pe care le va lua România pentru a se încadra în parametrii conveniţi prin acordul stand-by cu Fondul Monetar Internaţional. Trec de mirarea pricinuită de faptul că nu înţeleg de ce preşedintele a anunţat măsuri care sunt de competenţa Guvernului.

În esenţă, principalele măsuri sunt:

- reducerea fondului de salarii pentru tot aparatul bugetar din România cu 25% de la 1 iunie 2010, iar, până la sfârşitul anului, "şefii de instituţii au obligaţia să-şi facă selecţia, să-i aleagă pe cei mai buni şi nu clientela politică, în aşa fel încât în anul 2011, menţinându-se anvelopa salarială şi în speranţa creşterii economiei, salariile să poată reveni la cele pe care le au acum"; salariul minim pentru sistemul bugetar va reveni la 600 lei;

- reducerea pensiilor cu 15%, "Guvernul îşi va menţine transferul de 1,7 mld.€ la fondul de pensii, dar pentru a acoperi pensiile la nivelul actual, şi numeric şi ca nivel de plată, ar mai trebui circa încă 500 mil.€, care nu există";

- reducerea ajutorului de şomaj cu 15%;

- reducerea masivă a subvenţiilor, "iar banii recuperaţi din subvenţii, vor fi alocaţi ţintit către cei care în mod real au nevoie de sprijin financiar".

Să ne reamintim: un alt scenariu prevedea majorarea cotei unice cu până la 5 puncte procentuale şi a TVA-ului cu până la 6 puncte procentuale. Acest scenariu ar fi lovit în egală măsură în toată populaţie ţării, inclusiv în firmele private, ceea ce ar fi însemnat o suportare nediscriminatorie a consecinţelor incompetenţei Guvernului Boc.

Măsurile prezentate de Traian Băsescu lovesc cel mai tare în salariaţii din sistemul bugetar, beneficiarul de PIB produs de firmele private, ceea ce pare mai moral. Aşa cum se întreabă Cristian Pârvan, secretarul general al AOAR: "Până acum, mediul de afaceri privat şi-a redus fondul de salarii cu 35%. Nu e normal să facă şi statul la fel?". Dar loveşte şi în şomeri şi pensionari, ceea ce este mult mai problematic.

În ceea ce priveşte pensionarii, lucrurile stau altfel. De-a lungul ultimilor 20 de ani, dacă facem bilanţul sistemului public de pensii, luând în considerare perioadele când a fost excedentar şi deficitar, rezultă că bugetul de stat iese în câştig. în sensul că mai mult a beneficiat bugetul de stat decât bugetul de pensii. În urma îmbătrânirii populaţiei, statele din Uniunea Europeană trec prin aceeaşi experienţă: bugetul de stat alimentează parţial bugetul public de pensii. mai mult decât atât, toată clasa politică românească este responsabilă pentru numărul mare de pensionări anticipate. Aşa încât reducerea cu 15% a pensiilor mi se pare imorală, mai ales dacă avem în vedere cheltuielile iresponsabile ale Guvernului Boc. Să nu uităm că 3,7 mil.pensionari au pensiile sub 1.000 lei.

În ceea ce priveşte consecinţele asupra deficitului bugetar, Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR şi fost candidat la funcţia de prim-ministru, afirmă pentru Hotnews.ro: "Sunt nişte măsuri excelente, complet liberale. Investitorii străini şi români vor avea mai multa încredere în mediul economic din ţară. Măsurile anunţate pot conduce deficitul bugetar spre 6,5%. În lipsa acestora, deficitul ar fi putut ajunge la 8-9% în 2010." Desigur, Lucian Croitoru poate fi suspectat că face aceste afirmaţii pentru a-i fi pe plac lui Băsescu, care a anunţat măsurile şi care l-a propus drept premier. În cazul de faţă, îl cred sincer. De altminteri, surse apropiate discuţiilor cu delegaţia FMI au anunţat că se va accepta măsirea deficitului bugetar pentru 2010 până la nivelul anunţat de Lucian Croitoru.

Să mai citim din cele afirmate de Traian Băsescu:

"Vreau să aveţi în vedere următorul lucru: salariile personalului bugetar reprezintă 28 la sută din buget (...) Cheltuielile sociale reprezintă 12 la sută din PIB, ceea ce reprezintă peste 35 la sută din bugetul de stat. Facem o socoteală elementară să ştim unde am ajuns: 62 la sută din buget. Ne întrebăm cum mai putem aloca bani suficienţi pentru şcoli, pentru spitale, pentru funcţionarea Armatei, a Poliţiei?"


"N-aş vrea să facem împreună socoteala - şi o putem face cu uşurinţă - constatăm că venitul mediu în bugetul de stat este 31% din PIB iar cheltuielile bugetului de stat sunt de 40%. Trebuie să completăm această diferenţă, iar locul unde trebuie să restructurăm este sectorul bugetar şi sectorul social(...). Vor mai fi şi multe alte măsuri pe care trebuie să le ia Guvernul, cum ar fi modificări ale Codului muncii pentru a flexibiliza forţa de muncă, unele analize cu privire la impozite."

Desigur, aceste argumente i-au fost aduse de cineva cu pregătire economică. Altminteri, unde i-a fost înţelepciunea până acum? Nu ne predica ăsescu că nu există nicio criză? Nu tuna el împotriva împrumutului de la FMI?

Mărirea concomitentă a cotei unice şi a TVA-ului, complet anti-economică, ar fi condus la reducere accentuată a consumului. Şi măsurile anunţate de Băsescu vor conduce la reducerea consumului, dar se va evita inflaţia, ceea ce îl mulţumeşte pe Mugur Isărescu.

Şi, dincolo de toate, o întrebare simplă: de ce trebuia să vină FMI să impună toate aceste măsuri de austeritate? Îi era frică Guvernului Boc de erodarea politică şi de pierderea sprijinului electoral în cazul luării unor măsuri nepopulare? Banii din această a cincea tranşă, 850 mil.€, merg integral la rezerva internaţională a BNR, care a ajuns la 30 aprilie 2010 la 35,33 mld.€, cea mai mare din istorie. Adică, teoretic, bani inutili. Desigur, lucrurile nu stau chiar aşa. Bine, însă, că acordarea acestei tranşe i-a obligat pe guvernanţi să ia măsuri pe care singuri nu le-ar fi luat.

Citiţi şi opiniile pe această temă ale lui Bogdan Glăvan, Cristian Orgonaş şi Dan Şelaru.

Actualizare ora 21.40: Varujan Vosganian, fost ministru al finanţelor publice, încurcă borcanele la Realtatea TV. Zice el: dacă reducerea pensiilor cu 15% înseamnă economia de 500 mil.€, atunci fondul de pensii este de circa 3,3 mld.€, pe când acesta este aproape dublu. Uită că economia se face pe jumătate de an...

Actualizare ora 21.45: Gândul publică o ştire uluitoare:

Decizia de reducere a salariilor, pensiilor şi ajutoarelor de şomaj s-a luat într-un cadru restrâns, din care a fost exclus chiar şi ministrul Muncii. Conform purtătorului de cuvânt al Ministerului Muncii, Loredana Manolache, Şeitan nu ştia nimic despre această decizie până la ora la care a plecat spre şedinţa de Guvern, care a început înainte de anunţul preşedintelui Băsescu şi a continuat după acesta. "Nu a fost deloc vorba despre aşa ceva în discuţiile cu FMI la care a participat ministrul. Tot ce s-a convenit a fost la modul general. S-a vorbit doar de o diminuare globală cu 25% a cheltuielilor sociale, dar fără a include aici, cel puţin în înţelegerea noastră, pensiile şi ajutoarele de şomaj. Rămâne să ne lămurim mâine ce a vrut să spună, de fapt, preşedintele, dacă scade fondul de pensii cu 15% sau scad toate pensiile...".

Actualizare ora 22.47: Despre consecinţele politice ale măsurilor de austeritate, am scris aici.

Război pe faţă BNR-Guvern: Mugur Isărescu acuză Guvernul că a minţit

La prezentarea raportului trimestrial asupra inflaţiei de astăzi, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a fost foarte încordat, aşa cum nu l-am mai văzut niciodată. Şi nu este doar o percepţie personală, ci este împărtăşită de multă lume. În esenţă, el a avut luări de poziţie foarte critice la adresa politicilor guvernamentale de-a lungul ultimei perioade.

Isărescu a acuzat Guvernul de minciună. El a declarat că promisiunile făcute până acum de guvernanţi, potrivit cărora veniturile bugetare vor creşte până la 39 la sută din PIB, au fost mincinoase. Guvernatorul BNR este de părere că aceasta este singura explicaţie pentru numeroasele eşecuri înregistrate de autorităţi la capitolul încasări la buget. Practic, Isărescu îi acuză de minciună pe ultimii miniştri ai finanţelor publice, Varujan Vosganian, Gheorghe Pogea şi Sebastian Vlădescu: „Cuvântul bun este – minicinoase – atunci când ne referim la angajamente de cheltuieli de 40% din PIB când veniturile sunt 30%.”

O altă afirmaţie a lui Isărescu: „A atinge ţinta de deficit ratând ţinta de arierate, mi se pare varianta cea mai proastă.” Cu alte cuvinte Guvernele succesive Boc au mistificat deficitul bugetar atât pentru anul 2009, cât şi pentru T1 2010. Este de-a dreptul suspectă valoarea deficitului bugetar pentru T1 2010: 8,22 mld.lei, cu numai 30 mil.lei sub ţinta convenită cu Fondul Monetar Internaţional. Aici s-a ajuns simplu: prin amânarea de la plată a obligaţiilor asumate guvernamental. Adică o rostogolire a deficitului bugetar în perioada următoatre. Cu alte cuvinte, tehnica tipic românească cu furatul căciulii.

„La fel de proastă este reducerea investiţiilor. Adică pentru a atinge ţinta de deficit bugetar, tăiem exact ceea ce nu ar trebui tăiat” este o altă afirmaţie a lui Isărescu. În T1 2010, cheltuielile de capital, destinate investiţiilor, au fost reduse cu 450 mil.€, ceea ce reprezintă 0,4% din PIB. Situaţia ar fi condus la oun deficit bugetar pentru T1 2010 de 2% din PIB, pe când Ministerul Finanţelor Publice a raportat doar 1,53% din PIB. Sunt de acord cu Radu Soviani care crede că datele MFP sunt măsluite. De altfel, execuţia bugetară pe T1 2010 a fost publicată extrem de târziu, adică pe 29 aprilie 2010.

În fine: „Necazul la noi este că a crescut datoria publică fără a stimula ieşirea din criză”, spune Isărescu. Adică îi acuză pe guvernanţi direct de risipirea banului public.

Enervarea lui Mugur Isărescu este explicabilă: în ciuda eforturilor BNR de a menţine echilibrele macroeconomice de care banca centrală este responsabilă, Guvernul s-a purtat iresponsabil în demersul de a gestiona România.

Desigur, limba vorbită de membrii delegaţiei Fondului Monetar Internaţional a fost mult mai bine înţeleasă de reprezentanţii BNR decît de reprezentanţii Guvernului.

Opoziţia BNR ar putea conduce la amânarea majorării TVA-ului

Delegaţia Fondului Monetar Internaţional prezentă la Bucureşti, sub conducerea lui Jeffrey Franks (în fotografie), a avut un program foarte încărcat. Profesionalismul membrilor delegaţiei s-a ciocnit de multe ori cu amatorismul jalnic al reprezentanţilor autorităţilor române. Reprezentanţii FMI au rămas cu aceeaşi atitudine diplomatică şi zâmbitoare.

Desigur, în jurul acestei vizite, s-au născut fel de fel de zvonuri, pe care, în lipsa unor comunicate oficiale, presa le-a diseminat pe larg. În ultimele zile, miza este majorarea fiscalităţii în România, pe fondul incapacităţii autorităţilor române de a micşora cheltuielile bugetare şi de a ridica nivelul încasărilor la buget, cel puţin prin mărirea gradului de colecatare, voluntară sau forţată, a taxelor şi impozitelor. Cu alte cuvinte, mărim povara fiscală a unei ţări aflată în gravă criză economică.

Criza pe care o traversăm a condus la multe experimente fiscale. Ungaria a mărit TVA-ul de la 20% la 25% în vara anului trecut, concomitent cu reducerea impozitului pe venituri, cu rezultate foarte bune. Economia ungară a dat semne serioase de însănătoşire, ţara permiţându-şi să renunţe la unele tranşe din acordul stand-by cu FMI. Polonia a fost şi mai prevăzătoare: la sfârşitul anului 2008, a redus impozitele pe salarii şi a redus cheltuielile bugetare cu 1% din PIB. Rezultatul: Polonia a fost singura ţară din UE cu creştere economică în 2009.

În incapacitatea lor de reducere a cheltuielilor bugetare, de mai ales din cauza satisfacerii clientelei politice, şi de majorare a veniturilor (suntem una dintre ţările UE cu cel mai mic nivel de conformare fiscală voluntară), membrii guvernului Boc preferă să arunce povara determinată de propriile lor greşeli tot pe umerii populaţiei şi a sectorului privat.

O creştere concomitentă a TVA-ului şi a cotei unice (acolo unde se mai aplică) în perioadă de criză este o greşeală de manual economic. Un student economist poate pica un examen dacă ar afirma o asemenea enormitate. Efectele catastrofale nu sunt greu de imaginat. Scăderea veniturilor populaţiei împreună cu mărirea preţurilor duce la efecte de care nimeni nu are nevoie în timpul unei crize economice: inflaţie, şomaj, mărirea evaziunii fiscale, deteriorarea cursului de schimb al monedei naţionale. Poate că la acest ultim punct guvernanţii s-ar bucura, căci i-ar ajuta la capitolele deficit bugetar şi datorie publică, dar BNR nu s-ar bucura deloc.

Este elocvent următorul citat: "Banca Naţională se opune majorării TVA. Probabil că se gândesc că vor rata ţinta de inflaţie al doilea an consecutiv în perioadă de recesiune. Banca centrală argumentează că o astfel de măsură nu ar ajuta bugetul, pentru că încasarea este oricum deficitară şi s-ar îngreuna relansarea economiei. Cel mai probabil nu va fi o decizie privind TVA, va fi amânată pentru următoarea evaluare", au declarat surse guvernamentale pentru Mediafax.

Soluţia rămasă pare a fi majorarea cotei unice, de la 16% la 19%-21%. Chiar şi această jumătate de măsură ar putea agrava situaţia din ţară, mai ales cea a companiilor din sistemul privat. Aceastea au trecut deja printr-un purgatoriu dur determinat de criza economică, soldat cu peste 100.000 de firma dispărute. Consecinţa majorării cotei unice (FMI nu agreează o cotă progresivă, cum ar vrea unii) va fi dispariţia a încă unui număr important de companii private şi înrăutăţirea situaţiei celor care încă vor mai rezista.

Pe de altă parte, membrii guvernului nu au reuşit să-i păcălească pe oficialii FMI cu propunerea de majorare a deficitului bugetar de la 5,9% la o valoare mai mare, pretextând că ar folosi banii pentru investiţii publice. Nu îi mai poate crede nimeni. Oricum, este greu de atins ţinta de deficit bugetar în actualele condiţii. Uniunea Europeană prognozează deficitul bugetar din acest an la 8%, după cum scrie Bogdan Glăvan. Reamintesc că bugetul pe acest an a fost construit pe un deficit de 5,9% din PIB, în condiţiile unei creşteri economice de 1,3% şi având ca bază un PIB pe 2009 mai mare decât cel publicat ulterior de Institutul Naţional de Statistică.

În condiţiile date, România pare să o ia încet, dar sigur, pe calea Greciei. Desigur, cu specificităţi care vor face obiectul altui articol.

Actualizare ora 16:16: Guvernul a ajuns la concluzia că nu poate evita majorarea TVA şi a cotei unice, scrie Money.ro. Citez: "În discuţiile purtate de preşedintele Băsescu şi membrii Cabinetului Boc la Palatul Cotroceni pe marginea soluţiilor economice s-a ajuns la concluzia că o creştere a cotei unice şi a TVA nu poate fi evitată. (...) Potrivit unor surse oficiale, din discuţii s-ar fi desprins ideea că nu poate fi evitată creşterea cotei unice şi a TVA-ului, cifrele maximale în acest sens fiind 20% pentru cota unică şi 24% pentru TVA. Guvernul va negocia însă în continuare cu reprezentanţii FMI valorile până la care se vor majora cota unică şi TVA-ul, misiunea FMI aflându-se la Bucureşti până vineri." În condiţiile astea, adio ţintă de inflaţie, domnule Isărescu!

Ca urmare a zvonurilor de creştere a cotei unice la 20% şi a TVA la 24%, indicele BET-FI a scăzut cu 5,03%

După cum se ştie, sunt zile fierbinţi de convorbiri între delegaţia Fondului Monetar Internaţional şi reprezentanţii autorităţilor române. În lipsa unor comunicate de presă oficiale, bursa zvonurilor este cea care dă tonul. Desigur, şi unele afirmaţii ale oficialilor, cum ar fi Radu Berceanu, alimentează aceste zvonuri. Ministrul a ieşit foarte dezamăgit de la o rundă de convorbiri, în care reprezentanţii FMI au refuzat mărirea deficitului bugetar pentru finanţarea investiţiilor.

Unul dintre zvonurile cele mai insistente care au circulat astă a fost cerinţa FMI de a se majora cota unică de impozitare de la 16% la 20%, a cotei normale de TVA de la 19% la 24% şi menţinerea impozitului minim, în condiţiile inapacităţii guvernului de a diminua cheltuielile şi de a asigura un grad de colectare mai mare a taxelor şi impozitelor.

"Reprezentanţii FMI sunt foarte inflexibili şi nu vor să accepte nicio altă soluţie pentru scăderea deficitului. Nu mai au încredere în nicio altă măsură care le-a fost propusă la negocieri. Vor să crească şi cota unică şi TVA începând de mâine, nu de anul viitor", au spus surse guvernamentale pentru Gândul. Ştirea a fost publicată la ora 15:39, cu puţină vreme înainte de încheierea şedinţei la Bursa de Valori Bucureşti. După ce indicii bursieri scăzuseră destul de mult în urma situaţiei generale din Europa determinată în principal de situaţia dezastruoasă a Greciei, noua veste a mai dat un brânci indicilor, recordul de scădere avându-l BET-FI cu 5,03%.

Ministrul Finanţelor Publice, Sebastian Vlădescu, a declarat că nu ar fi fost propusă creşterea TVA de la 19% la 25%. Dar la 24%?

"Anunţul privind majorarea TVA şi a cotei unice a fost un ultim element care a plusat la scăderea bursei. Creşterea taxelor va pune presiune asupra veniturilor companiilor şi nivelului de trai", a declarat pentru DailyBusiness.ro Mihai Chişu, broker la IFB Finwest.

Zvonul de astăzi a urmat luării de poziţie a preşedintelui PNL, Crin Antonescu, care declara ieri: "PNL ia act cu stupoare şi indignare de intenţia Guvernului Boc-Udrea privind desfiinţarea cotei unice de impozitare, majorarea impozitului pe profit şi dublarea valorii taxelor şi impozitelor locale. Potrivit unui document de lucru al Ministerului Finanţelor, actualul Executiv are în vedere modificarea articolului 57 din Legea 571/2003 privind Codul Fiscal, majorând la 25% impozitul lunar asupra veniturilor ce depăşesc 4.000 de lei, modificarea articolului 17 din aceeaşi lege pentru a aduce impozitul pe profit la 25% şi modificarea articolelor 251, 258 şi 263 prin care practic se dublează cuantumul taxelor şi impozitelor locale, cu obligarea contribuabililor de a plăti aceste sume în cursului anului 2010."

Reamintesc că am scris despre inevitabilitatea măririi cotei de TVA în octombrie 2009.

Actualizare: Ca urmare a comentariului lui Cornel, ataşez evoluţia câtorva indici bursieri europeni în şedinţele de astăzi.

BET-FI (BVB)

FTSE 100 (London Stock Exchange)

DAX (Deutsche Börse)

ATX (Wiener Börse)

Îmi menţin părerea că brânciul de la sfârşitul şedinţei de tranzacţionare este legat de zvonurile amintite. Altminteri, în restul şedinţei, de acord cu corelarea externă.

BNR a scăzut dobânda de politică monetară la 6,25%, un nou minim istoric

În comunicatul de astăzi, CA al BNR, în urma şedinţei de politică monetară, a decis:
- reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,25 la sută pe an de la 6,5 la sută începând cu data de 5 mai 2010;
- gestionarea adecvată a lichidităţii din sistemul bancar;
- menţinerea nivelului actual al ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

În acelaşi timp, dobânda la facilitatea de creditare a devenit 10,25%, iar dobânda la facilitatea de depozit 2,25%, iata dobânzii penalizatoare pentru deficitul de rezerve minime obligatorii constituite în lei se reduce la 15,5 la sută, începând cu perioada de aplicare 24 mai-23 iunie 2010.

La începutul anului 2010, dobânda de politică monetară era de 8%. În şedinţa de politică monetară din 5 ianuarie 2010, dobânda cheie a fost redusă la 7,5%, în şedinţa din 3 februarie 2010 la 7%, iar în şedinţa din 29 martie 2010 la 6,5%. Actuala măsură este cea de-a patra reducere consecutivă a dobânzii cheie.

Următoarea şedinţă a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 30 iunie 2010.

De ce n-ar fi vrut Germania să ajute Grecia

Imaginile de mai sus sunt un extras din emisiunea GPS de la CNN, găzduită de Fareed Zakaria. Sunt explicate câteva dintre motivele pentru care Germania ar fi vrut să lase Grecia să se îndrepte spre faliment:

- grecii au pensia de 80% din salariu, iar germanii numai 46%;

- în Grecia se plătesc 14 salarii anuale către bugetari, pe când în Germania numai 12;

- stagiul pentru pensie integrală pentru vechimea în muncă este de 35 de ani în Grecia şi 45 în Germania.

Contribuţia Germaniei la pachetul de ajutor financiar al statelor din zona euro destinat Greciei se ridică la 25 mld.€.

Ieri, a fost parafat acordul dintre Grecia, pe de o parte, şi Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, pe de altă parte. Pachetul ar putea ajunge la 120 mld.€. Guvernul socialist grec, condus de George Papandreou, şi-a asumat următoarele măsuri:

- reduceri ale cheltuielilor bugetare de 7,6 mld.€ în următorii doi ani

- al 13-lea si al 14-lea salariu nu vor mai fi acordate pentru angajaţii din sectorul bugetar şi nici pentru pensionarii din sectoarele public şi privat

- investiţiile publice vor fi reduse

- costurile necesare funcţionării instituţiilor publice vor fi diminuate

- veniturile la buget vor creşte cu 7,8 mld.€ în următorii doi ani

- se va majora TVA-ul de la 21% la 23% în acest an

- o noua taxa va fi impusă construcţiilor ilegale, numeroase în Grecia

- noi taxe vor fi impuse pentru poluare, jocuri de noroc şi pe profiturile companiilor

- accizele pentru alcool, ţigări şi benzină vor fi majorate

- vârsta de pensionare a femeilor va fi majorată de la 60 la 65 de ani, similară cu cea a bărbaţilor

- începand cu anul 2015, angajaţii vor trebui sa plătească contribuţii de pensie timp de 40 de ani pentru a primi pensie integrală

- vârsta minimă de pensionare va fi stabilită la 60 de ani

- guvernul va implementa măsuri care să facă piaţa muncii mai flexibilă şi să uşureze modalităţile de concediere.

Acest plan de măsuri al guvernului Papandreou a stârnit furia populară şi în ultimele două zile au avut loc proteste de stradă, soldate şi cu violenţe. Din declaraţiile luate protestatarilor de televiziunile greceşti, rezultă că aceştia vor să fie pedepsiţi responsabilii de actuala situaţie a Greciei, caz în care ar fi mai dispuşi să accepte măsurile de austeritate.

Piscinele grecilor, o importantă sursă de impozite, printre multe altele

New York Times publică astăzi un articol foarte interesant, care dă o dimensiune a evaziunii fiscale în Grecia, despre care scriam anul trecut. Astfel, în suburbiile luxoase din nordul Atenei, unde vara temperaturile depăşesc cu mult 30°C, numai 324 de locuitori au declarat că ar deţine piscine. Cum această situaţie bătea la ochi, reprezentanţii fiscului grec au decis să studieze hărţile obţinute din satelit ale zonei pline de prorietăţi luxoase, doatate cu garduri înalte. Au descoperit în zona respectivă nu mai puţin de 16.974 de piscine. În consecinţă, doar 1,91% dintre grecii care locuiesc acolo au acceptat să plătească impozit pe piscină, existent în legislaţia fiscală grecească.

Dimensiunile evaziunii fiscale din Grecia sunt greu de cuantificat. Federaţia Industriilor Greceşti estimează nivelul ei la 22,4 mld.€. În aceste condiţii, nu este de mirare criza fiscală şi bugetară profundă în care s-a afundat Grecia.

Autorităţile fiscale din Grecia demonstrează public faptul că sunt conştiente de această situaţie. Bunăoară, secretarul general al Ministerului de Finanţe grec, Ilias Plaskovitis, afirmă: "Există multe persoane care deţin o locuinţă, o casă de vacanţă, două autoturisme şi poate o barcă cu motor şi care declară un venit anual de 12.000 €. Nu poţi încălzi o casă şi pune benzină la maşini cu această sumă."

Unii dintre cei mai agresivi evazionişti sunt cei care practică profesiuni liberale: avocaţi, medici, arhitecţi, dar şi persoanele fizice autorizate, cum ar fi: şoferi de taxi, deţinători de restaurante şi electricieni. Autorităţile fiscale au analizat recent declaraţiile de venit a circa 150 de doctori care deţin cabinete particulare în luxoasa suburbie a Atenei, Kolonaki, unde sunt prezente magazine de lux ca Prada sau Chanel. Mai mult de jumătate au declarat venituri anuale de sub 30.000 €. 34 dintre ei (22,7%) au declarat venituri mai mici de 10.000 € pe an, care sunt scutite de la impozitare.

De-abia acum descoperă autorităţile greceşti resurse importante de venituri la bugetul de stat prin fiscalizarea veniturilor nedeclarate, când le-a ajuns cuţitul la os. De altfel, cel mai probabil a existat o complicitate vinovată care a condus la această situaţie. Poate ar fi bine ca şi autorităţile române să fie atente la această situaţie. Nu suntem deloc departe.

Evoluţia portofoliului meu de acţiuni la BVB în aprilie 2010

Structura portofoliului meu la 30 aprilie 2010 este cea redată în graficul alăturat. În afară de SIF1, SIF2, SIF3, SIF4 şi SIF5, în portofoliul meu se mai găsesc, în ordinea ponderii, SNP Petrom (SNP), Transgaz (TGN), Erste Bank (EBS), BRD şi altele. În afară de blue chips, am în portofoliu şi acţiuni ale unor societăţi mai puţin cunoscute, aşa cum am menţionat anterior.

În ceea ce priveşte evoluţia portofoliului, în luna aprilie 2010, ea a fost descrescătoare, cum se observă în graficul alăturat, în condiţiile în care nu am făcut tranzacţii semnificative în această lună. Valoarea portofoliului în lei s-a diminuat cu 7,35%, ceea ce în termeni anualizaţi înseamnă un randament de circa -60,48%. În euro, pierderea este ceva mai mare, din cauza devalorizării monedei naţionale faţă de euro cu 1,66%: -8,06% lunar şi circa -63,52% anualizat. De la începutul anului, randamentul portofoliului este de 23,87%, iar anualizat 92,83%.

Evoluţia acţiunilor la Bursa de Valori Bucureşti a fost influenţată decisiv în luna aprilie 2010 de criza fiscală şi bugetară din Grecia şi de incertitudinea pe care aceasta a indus-o pe pieţe.

Notă: Conţinutul articolului nu va fi interpretat drept sfaturi de investiţie, ci are un rol exclusiv informativ.

Turismul în Bulgaria, la fel de riscant ca şi ţara

Agenţiile de presă şi televiziunile au prezentat astăzi furtul maşinilor unor turişti români aflaţi pentru petrecerea zilei de 1 Mai la Nisipurile de Aur. Cei care au călătorit în Bulgaria sau au traversat ţara în drum spre alte destinaţii ştiu senzaţia de insecuritate care te paşte în această ţară. Scriam anul trecut că această percepţie de insecuritate în rândul investitorilor a condus ca preţul proprietăţilor imobiliare în Bulgaria se găseşte cam la jumătate din preţul unor proprietăţi similare din România.

Presa a comentat pe larg furtul respectiv, care a avut loc din faţa hotelului Meliá Grand Hermitage de cinci stele (imaginea alăturată), care i-a atras pe clienţii români cu preţuri imbatabile: 99 €/persoană/2 zile în regim all inclusive. Tarifele în România sunt mai mult decât duble. Maşinile au fost furate din parcarea hotelului, locurile fiind epuizate în parcarea subterană. Deşi există camere de supraveghere, acestea nu au funcţionat azi-noapte. Maşinile furate erau din categoria scumpă: BMW X5, BMW X6.

Aflată la Alba Iulia, Elena Udrea, ministrul dezvoltării regionale şi turismului, a declarat: "Regret incidentul, le-aş fi recomandat să fie pe litoralul românesc, sigur nu s-ar fi întâmplat asta, o să vedem cum putem să îi ajutăm."

Trebuie să recunoaştem că turismul bulgar este mult mai bine organizat decât cel românesc. Mai mult decât atât, investiţiile străine în turism sunt mult mai mari în Bulgaria decât în România. Detalii statistice găsiţi în articolul lui Cristian Orgonaş, Turism: România versus Bulgaria. Numai că incapacitatea autorităţilor bulgare de a contracara efectele criminalităţii organizate fac acest efort inutil în bună măsură.

Prin comparaţie, turismul românesc a fost lăsat de izbelişte, neexistând politici turistice naţionale coerente, aşa cum nu există nici în imobiliare. Deci nu pledez pentru a schimba Bulgaria pe România în materie de destinaţie turistică.

Mai jos, puteţi urmări cum a relatat ProTV furtul maşinilor: