Despre măsurile de austeritate anunţate de Traian Băsescu, sine ira et studio - Reflecţii economice

joi, 6 mai 2010

Despre măsurile de austeritate anunţate de Traian Băsescu, sine ira et studio

După cum este cunoscut, în această după-amiază, preşedintele României, Traian Băsescu, a ţinut un discurs în care a anunţat măsurile de austeritate pe care le va lua România pentru a se încadra în parametrii conveniţi prin acordul stand-by cu Fondul Monetar Internaţional. Trec de mirarea pricinuită de faptul că nu înţeleg de ce preşedintele a anunţat măsuri care sunt de competenţa Guvernului.

În esenţă, principalele măsuri sunt:

- reducerea fondului de salarii pentru tot aparatul bugetar din România cu 25% de la 1 iunie 2010, iar, până la sfârşitul anului, "şefii de instituţii au obligaţia să-şi facă selecţia, să-i aleagă pe cei mai buni şi nu clientela politică, în aşa fel încât în anul 2011, menţinându-se anvelopa salarială şi în speranţa creşterii economiei, salariile să poată reveni la cele pe care le au acum"; salariul minim pentru sistemul bugetar va reveni la 600 lei;

- reducerea pensiilor cu 15%, "Guvernul îşi va menţine transferul de 1,7 mld.€ la fondul de pensii, dar pentru a acoperi pensiile la nivelul actual, şi numeric şi ca nivel de plată, ar mai trebui circa încă 500 mil.€, care nu există";

- reducerea ajutorului de şomaj cu 15%;

- reducerea masivă a subvenţiilor, "iar banii recuperaţi din subvenţii, vor fi alocaţi ţintit către cei care în mod real au nevoie de sprijin financiar".

Să ne reamintim: un alt scenariu prevedea majorarea cotei unice cu până la 5 puncte procentuale şi a TVA-ului cu până la 6 puncte procentuale. Acest scenariu ar fi lovit în egală măsură în toată populaţie ţării, inclusiv în firmele private, ceea ce ar fi însemnat o suportare nediscriminatorie a consecinţelor incompetenţei Guvernului Boc.

Măsurile prezentate de Traian Băsescu lovesc cel mai tare în salariaţii din sistemul bugetar, beneficiarul de PIB produs de firmele private, ceea ce pare mai moral. Aşa cum se întreabă Cristian Pârvan, secretarul general al AOAR: "Până acum, mediul de afaceri privat şi-a redus fondul de salarii cu 35%. Nu e normal să facă şi statul la fel?". Dar loveşte şi în şomeri şi pensionari, ceea ce este mult mai problematic.

În ceea ce priveşte pensionarii, lucrurile stau altfel. De-a lungul ultimilor 20 de ani, dacă facem bilanţul sistemului public de pensii, luând în considerare perioadele când a fost excedentar şi deficitar, rezultă că bugetul de stat iese în câştig. în sensul că mai mult a beneficiat bugetul de stat decât bugetul de pensii. În urma îmbătrânirii populaţiei, statele din Uniunea Europeană trec prin aceeaşi experienţă: bugetul de stat alimentează parţial bugetul public de pensii. mai mult decât atât, toată clasa politică românească este responsabilă pentru numărul mare de pensionări anticipate. Aşa încât reducerea cu 15% a pensiilor mi se pare imorală, mai ales dacă avem în vedere cheltuielile iresponsabile ale Guvernului Boc. Să nu uităm că 3,7 mil.pensionari au pensiile sub 1.000 lei.

În ceea ce priveşte consecinţele asupra deficitului bugetar, Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR şi fost candidat la funcţia de prim-ministru, afirmă pentru Hotnews.ro: "Sunt nişte măsuri excelente, complet liberale. Investitorii străini şi români vor avea mai multa încredere în mediul economic din ţară. Măsurile anunţate pot conduce deficitul bugetar spre 6,5%. În lipsa acestora, deficitul ar fi putut ajunge la 8-9% în 2010." Desigur, Lucian Croitoru poate fi suspectat că face aceste afirmaţii pentru a-i fi pe plac lui Băsescu, care a anunţat măsurile şi care l-a propus drept premier. În cazul de faţă, îl cred sincer. De altminteri, surse apropiate discuţiilor cu delegaţia FMI au anunţat că se va accepta măsirea deficitului bugetar pentru 2010 până la nivelul anunţat de Lucian Croitoru.

Să mai citim din cele afirmate de Traian Băsescu:

"Vreau să aveţi în vedere următorul lucru: salariile personalului bugetar reprezintă 28 la sută din buget (...) Cheltuielile sociale reprezintă 12 la sută din PIB, ceea ce reprezintă peste 35 la sută din bugetul de stat. Facem o socoteală elementară să ştim unde am ajuns: 62 la sută din buget. Ne întrebăm cum mai putem aloca bani suficienţi pentru şcoli, pentru spitale, pentru funcţionarea Armatei, a Poliţiei?"


"N-aş vrea să facem împreună socoteala - şi o putem face cu uşurinţă - constatăm că venitul mediu în bugetul de stat este 31% din PIB iar cheltuielile bugetului de stat sunt de 40%. Trebuie să completăm această diferenţă, iar locul unde trebuie să restructurăm este sectorul bugetar şi sectorul social(...). Vor mai fi şi multe alte măsuri pe care trebuie să le ia Guvernul, cum ar fi modificări ale Codului muncii pentru a flexibiliza forţa de muncă, unele analize cu privire la impozite."

Desigur, aceste argumente i-au fost aduse de cineva cu pregătire economică. Altminteri, unde i-a fost înţelepciunea până acum? Nu ne predica ăsescu că nu există nicio criză? Nu tuna el împotriva împrumutului de la FMI?

Mărirea concomitentă a cotei unice şi a TVA-ului, complet anti-economică, ar fi condus la reducere accentuată a consumului. Şi măsurile anunţate de Băsescu vor conduce la reducerea consumului, dar se va evita inflaţia, ceea ce îl mulţumeşte pe Mugur Isărescu.

Şi, dincolo de toate, o întrebare simplă: de ce trebuia să vină FMI să impună toate aceste măsuri de austeritate? Îi era frică Guvernului Boc de erodarea politică şi de pierderea sprijinului electoral în cazul luării unor măsuri nepopulare? Banii din această a cincea tranşă, 850 mil.€, merg integral la rezerva internaţională a BNR, care a ajuns la 30 aprilie 2010 la 35,33 mld.€, cea mai mare din istorie. Adică, teoretic, bani inutili. Desigur, lucrurile nu stau chiar aşa. Bine, însă, că acordarea acestei tranşe i-a obligat pe guvernanţi să ia măsuri pe care singuri nu le-ar fi luat.

Citiţi şi opiniile pe această temă ale lui Bogdan Glăvan, Cristian Orgonaş şi Dan Şelaru.

Actualizare ora 21.40: Varujan Vosganian, fost ministru al finanţelor publice, încurcă borcanele la Realtatea TV. Zice el: dacă reducerea pensiilor cu 15% înseamnă economia de 500 mil.€, atunci fondul de pensii este de circa 3,3 mld.€, pe când acesta este aproape dublu. Uită că economia se face pe jumătate de an...

Actualizare ora 21.45: Gândul publică o ştire uluitoare:
Decizia de reducere a salariilor, pensiilor şi ajutoarelor de şomaj s-a luat într-un cadru restrâns, din care a fost exclus chiar şi ministrul Muncii. Conform purtătorului de cuvânt al Ministerului Muncii, Loredana Manolache, Şeitan nu ştia nimic despre această decizie până la ora la care a plecat spre şedinţa de Guvern, care a început înainte de anunţul preşedintelui Băsescu şi a continuat după acesta. "Nu a fost deloc vorba despre aşa ceva în discuţiile cu FMI la care a participat ministrul. Tot ce s-a convenit a fost la modul general. S-a vorbit doar de o diminuare globală cu 25% a cheltuielilor sociale, dar fără a include aici, cel puţin în înţelegerea noastră, pensiile şi ajutoarele de şomaj. Rămâne să ne lămurim mâine ce a vrut să spună, de fapt, preşedintele, dacă scade fondul de pensii cu 15% sau scad toate pensiile...".

Actualizare ora 22.47: Despre consecinţele politice ale măsurilor de austeritate, am scris aici.

1 comentarii:

lauraspataru

Şi trebuie făcute anumite precizări, pentru că dacă scade anvelopa salarială cu 25%, asta înseamnă, de fapt, o scădere de vreo 40%, pentru că nu e 1 ianuarie 2010, e 6 mai.

Trimiteți un comentariu

  © 2008 Design 'Minimalist E' de Ourblogtemplates.com

Sus