Opoziţia BNR ar putea conduce la amânarea majorării TVA-ului
Delegaţia Fondului Monetar Internaţional prezentă la Bucureşti, sub conducerea lui Jeffrey Franks (în fotografie), a avut un program foarte încărcat. Profesionalismul membrilor delegaţiei s-a ciocnit de multe ori cu amatorismul jalnic al reprezentanţilor autorităţilor române. Reprezentanţii FMI au rămas cu aceeaşi atitudine diplomatică şi zâmbitoare.
Desigur, în jurul acestei vizite, s-au născut fel de fel de zvonuri, pe care, în lipsa unor comunicate oficiale, presa le-a diseminat pe larg. În ultimele zile, miza este majorarea fiscalităţii în România, pe fondul incapacităţii autorităţilor române de a micşora cheltuielile bugetare şi de a ridica nivelul încasărilor la buget, cel puţin prin mărirea gradului de colecatare, voluntară sau forţată, a taxelor şi impozitelor. Cu alte cuvinte, mărim povara fiscală a unei ţări aflată în gravă criză economică.
Criza pe care o traversăm a condus la multe experimente fiscale. Ungaria a mărit TVA-ul de la 20% la 25% în vara anului trecut, concomitent cu reducerea impozitului pe venituri, cu rezultate foarte bune. Economia ungară a dat semne serioase de însănătoşire, ţara permiţându-şi să renunţe la unele tranşe din acordul stand-by cu FMI. Polonia a fost şi mai prevăzătoare: la sfârşitul anului 2008, a redus impozitele pe salarii şi a redus cheltuielile bugetare cu 1% din PIB. Rezultatul: Polonia a fost singura ţară din UE cu creştere economică în 2009.
În incapacitatea lor de reducere a cheltuielilor bugetare, de mai ales din cauza satisfacerii clientelei politice, şi de majorare a veniturilor (suntem una dintre ţările UE cu cel mai mic nivel de conformare fiscală voluntară), membrii guvernului Boc preferă să arunce povara determinată de propriile lor greşeli tot pe umerii populaţiei şi a sectorului privat.
O creştere concomitentă a TVA-ului şi a cotei unice (acolo unde se mai aplică) în perioadă de criză este o greşeală de manual economic. Un student economist poate pica un examen dacă ar afirma o asemenea enormitate. Efectele catastrofale nu sunt greu de imaginat. Scăderea veniturilor populaţiei împreună cu mărirea preţurilor duce la efecte de care nimeni nu are nevoie în timpul unei crize economice: inflaţie, şomaj, mărirea evaziunii fiscale, deteriorarea cursului de schimb al monedei naţionale. Poate că la acest ultim punct guvernanţii s-ar bucura, căci i-ar ajuta la capitolele deficit bugetar şi datorie publică, dar BNR nu s-ar bucura deloc.
Este elocvent următorul citat: "Banca Naţională se opune majorării TVA. Probabil că se gândesc că vor rata ţinta de inflaţie al doilea an consecutiv în perioadă de recesiune. Banca centrală argumentează că o astfel de măsură nu ar ajuta bugetul, pentru că încasarea este oricum deficitară şi s-ar îngreuna relansarea economiei. Cel mai probabil nu va fi o decizie privind TVA, va fi amânată pentru următoarea evaluare", au declarat surse guvernamentale pentru Mediafax.
Soluţia rămasă pare a fi majorarea cotei unice, de la 16% la 19%-21%. Chiar şi această jumătate de măsură ar putea agrava situaţia din ţară, mai ales cea a companiilor din sistemul privat. Aceastea au trecut deja printr-un purgatoriu dur determinat de criza economică, soldat cu peste 100.000 de firma dispărute. Consecinţa majorării cotei unice (FMI nu agreează o cotă progresivă, cum ar vrea unii) va fi dispariţia a încă unui număr important de companii private şi înrăutăţirea situaţiei celor care încă vor mai rezista.
Pe de altă parte, membrii guvernului nu au reuşit să-i păcălească pe oficialii FMI cu propunerea de majorare a deficitului bugetar de la 5,9% la o valoare mai mare, pretextând că ar folosi banii pentru investiţii publice. Nu îi mai poate crede nimeni. Oricum, este greu de atins ţinta de deficit bugetar în actualele condiţii. Uniunea Europeană prognozează deficitul bugetar din acest an la 8%, după cum scrie Bogdan Glăvan. Reamintesc că bugetul pe acest an a fost construit pe un deficit de 5,9% din PIB, în condiţiile unei creşteri economice de 1,3% şi având ca bază un PIB pe 2009 mai mare decât cel publicat ulterior de Institutul Naţional de Statistică.
În condiţiile date, România pare să o ia încet, dar sigur, pe calea Greciei. Desigur, cu specificităţi care vor face obiectul altui articol.
Actualizare ora 16:16: Guvernul a ajuns la concluzia că nu poate evita majorarea TVA şi a cotei unice, scrie Money.ro. Citez: "În discuţiile purtate de preşedintele Băsescu şi membrii Cabinetului Boc la Palatul Cotroceni pe marginea soluţiilor economice s-a ajuns la concluzia că o creştere a cotei unice şi a TVA nu poate fi evitată. (...) Potrivit unor surse oficiale, din discuţii s-ar fi desprins ideea că nu poate fi evitată creşterea cotei unice şi a TVA-ului, cifrele maximale în acest sens fiind 20% pentru cota unică şi 24% pentru TVA. Guvernul va negocia însă în continuare cu reprezentanţii FMI valorile până la care se vor majora cota unică şi TVA-ul, misiunea FMI aflându-se la Bucureşti până vineri." În condiţiile astea, adio ţintă de inflaţie, domnule Isărescu!
Desigur, în jurul acestei vizite, s-au născut fel de fel de zvonuri, pe care, în lipsa unor comunicate oficiale, presa le-a diseminat pe larg. În ultimele zile, miza este majorarea fiscalităţii în România, pe fondul incapacităţii autorităţilor române de a micşora cheltuielile bugetare şi de a ridica nivelul încasărilor la buget, cel puţin prin mărirea gradului de colecatare, voluntară sau forţată, a taxelor şi impozitelor. Cu alte cuvinte, mărim povara fiscală a unei ţări aflată în gravă criză economică.
Criza pe care o traversăm a condus la multe experimente fiscale. Ungaria a mărit TVA-ul de la 20% la 25% în vara anului trecut, concomitent cu reducerea impozitului pe venituri, cu rezultate foarte bune. Economia ungară a dat semne serioase de însănătoşire, ţara permiţându-şi să renunţe la unele tranşe din acordul stand-by cu FMI. Polonia a fost şi mai prevăzătoare: la sfârşitul anului 2008, a redus impozitele pe salarii şi a redus cheltuielile bugetare cu 1% din PIB. Rezultatul: Polonia a fost singura ţară din UE cu creştere economică în 2009.
În incapacitatea lor de reducere a cheltuielilor bugetare, de mai ales din cauza satisfacerii clientelei politice, şi de majorare a veniturilor (suntem una dintre ţările UE cu cel mai mic nivel de conformare fiscală voluntară), membrii guvernului Boc preferă să arunce povara determinată de propriile lor greşeli tot pe umerii populaţiei şi a sectorului privat.
O creştere concomitentă a TVA-ului şi a cotei unice (acolo unde se mai aplică) în perioadă de criză este o greşeală de manual economic. Un student economist poate pica un examen dacă ar afirma o asemenea enormitate. Efectele catastrofale nu sunt greu de imaginat. Scăderea veniturilor populaţiei împreună cu mărirea preţurilor duce la efecte de care nimeni nu are nevoie în timpul unei crize economice: inflaţie, şomaj, mărirea evaziunii fiscale, deteriorarea cursului de schimb al monedei naţionale. Poate că la acest ultim punct guvernanţii s-ar bucura, căci i-ar ajuta la capitolele deficit bugetar şi datorie publică, dar BNR nu s-ar bucura deloc.
Este elocvent următorul citat: "Banca Naţională se opune majorării TVA. Probabil că se gândesc că vor rata ţinta de inflaţie al doilea an consecutiv în perioadă de recesiune. Banca centrală argumentează că o astfel de măsură nu ar ajuta bugetul, pentru că încasarea este oricum deficitară şi s-ar îngreuna relansarea economiei. Cel mai probabil nu va fi o decizie privind TVA, va fi amânată pentru următoarea evaluare", au declarat surse guvernamentale pentru Mediafax.
Soluţia rămasă pare a fi majorarea cotei unice, de la 16% la 19%-21%. Chiar şi această jumătate de măsură ar putea agrava situaţia din ţară, mai ales cea a companiilor din sistemul privat. Aceastea au trecut deja printr-un purgatoriu dur determinat de criza economică, soldat cu peste 100.000 de firma dispărute. Consecinţa majorării cotei unice (FMI nu agreează o cotă progresivă, cum ar vrea unii) va fi dispariţia a încă unui număr important de companii private şi înrăutăţirea situaţiei celor care încă vor mai rezista.
Pe de altă parte, membrii guvernului nu au reuşit să-i păcălească pe oficialii FMI cu propunerea de majorare a deficitului bugetar de la 5,9% la o valoare mai mare, pretextând că ar folosi banii pentru investiţii publice. Nu îi mai poate crede nimeni. Oricum, este greu de atins ţinta de deficit bugetar în actualele condiţii. Uniunea Europeană prognozează deficitul bugetar din acest an la 8%, după cum scrie Bogdan Glăvan. Reamintesc că bugetul pe acest an a fost construit pe un deficit de 5,9% din PIB, în condiţiile unei creşteri economice de 1,3% şi având ca bază un PIB pe 2009 mai mare decât cel publicat ulterior de Institutul Naţional de Statistică.
În condiţiile date, România pare să o ia încet, dar sigur, pe calea Greciei. Desigur, cu specificităţi care vor face obiectul altui articol.
Actualizare ora 16:16: Guvernul a ajuns la concluzia că nu poate evita majorarea TVA şi a cotei unice, scrie Money.ro. Citez: "În discuţiile purtate de preşedintele Băsescu şi membrii Cabinetului Boc la Palatul Cotroceni pe marginea soluţiilor economice s-a ajuns la concluzia că o creştere a cotei unice şi a TVA nu poate fi evitată. (...) Potrivit unor surse oficiale, din discuţii s-ar fi desprins ideea că nu poate fi evitată creşterea cotei unice şi a TVA-ului, cifrele maximale în acest sens fiind 20% pentru cota unică şi 24% pentru TVA. Guvernul va negocia însă în continuare cu reprezentanţii FMI valorile până la care se vor majora cota unică şi TVA-ul, misiunea FMI aflându-se la Bucureşti până vineri." În condiţiile astea, adio ţintă de inflaţie, domnule Isărescu!
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu