Dubaiul provoacă un cutremur pe pieţele financiare internaţionale

Astăzi, pieţe financiare internaţionale au fost zguduite de un anunţ făcut de Dubai, care a anunţat că este în incapacitate de a refinanţa la timp o parte din datorii. Totodată, obligaţiunile islamice au avut un recul masiv de preţ cu până la 15%.

După o perioadă de înflorire economică, Dubaiul resimte din plin efectele crizei financiare şi economice. S-a anunţat că emiratul vrea să ceară creditorilor grupului Dubai World, cel mai mare şi cel mai îndatorat, ce controlează grupul imobiliar Nakheel, să amâne cu şase luni plata datoriei ajunsă la scadenţă. O reeşalonare a datoriei arată că guvernul este gata să permită unei firme ce se află sub controlul său să nu-şi onoreze obligaţiile", consideră agenţia France Presse.

"Dubai World intenţionează să ceară celor care au de colectat creanţe de la grup şi de la compania Nakheel să amâne cel puţin până pe 30 mai 2010 plata datoriei ce au ajuns la scadenţă", a anunţat într-un comunicat Fondul de susţinere financiară din Dubai. Nakheel trebuie să plătească în decembrie datorii de circa 3,5 miliarde dolari, sub forma unor obligaţiuni islamice.

Marile agenţii de rating au coborât ratingul mai multor companii din Dubai.

În octombrie 2009, restanţele la creditele neguvernamentale au crescut cu 10% faţă de septembrie 2009

În conformitate cu site-ul BNR, în luna octombrie 2009, volumul creditelor neguvernamentale restante a crescut la 7,19 mld.lei, de 2,8 ori mai mult decât în octombrie 2008, când era de 2,49 mld.lei, şi cu circa 10% faţă de septembrie 2009.

La creditele în lei restanţele au ajuns la 4,03 mld.lei (5,03% din total), iar cele în valută la 3,16 mld.lei (2,68% din total).

Ponderea creditelor restante in totalul soldului creditelor a crescut la 3,56%, de la 3,25% în septembrie 2009 (în creştere cu 9,54%) şi 1,28% în octombrie 2009 (în creştere cu 278%).

Soldul creditelor era de 202,38 mld.lei la data de 31 octombrie 2009, cea mai mare parte a acestora, adică 122,55 mld.lei, fiind credite în valută, ceea ce reprezintă 60,55%.

Isărescu: "În lipsa acordului cu FMI, România ar fi riscat o criză a cursului de schimb"

În dizertaţia rostită cu ocazia primirii titlului de membru corespondent al Academiei Regale a Doctorilor din Spania, Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a declarat: "În cazul economiei româneşti, unele ajustări ar fi fost foarte dureroase fără asistenţă financiară externă. De exemplu, dacă riscul apariţiei gap-ului de finanţare s-ar fi materializat la nivelul maxim anticipat pentru anul 2009, atunci cel mai probabil presiunile de depreciere a leului ar fi rezultat într-o criză a cursului de schimb, cu efecte negative asupra inflaţiei şi implicit asupra activelor financiare ale populaţiei denominate în lei. Alte ajustări, cum ar fi diminuarea cheltuielilor publice, inclusiv a celor cu salariile, în condiţiile în care în timpul ciclului de intrări mari de capitaluri acestea ajunseseră la niveluri nesustenabile, ar fi purtat marca unei credibilităţi reduse. În acest context, acordurile cu UE şi cu FMI au furnizat două elemente esenţiale pentru economia românească: acoperirea deficitului de finanţare externă şi credibilitate", anunţă Mediafax.

Potrivit lui Isărescu, în anul 2009, România ar fi putut avea un deficit de finanţare estimat între 7,5 şi 16 mld.€, depinzând de sentimentul investitorilor străini şi de dorinţa lor de a reînnoi liniile de finanţare ale băncilor şi ale companiilor private. "Acest sentiment negativ s-a reflectat în deprecierea leului în perioada octombrie 2008 - februarie 2009. În aceste condiţii, autorităţile au decis să promoveze politici care să asigure reduceri minime ale finanţărilor externe ale României", a adăugat Isărescu.

Mugur Isărescu are dreptate, dar ce s-ar putea spune despre politicienii care au ipotecat viitorul imediat prin fricţiunile politice care au condus la amânarea tranşelor din decembrie 2009 prin lipsa bugetului de stat pentru 2009 şi neîndeplinirea criteriilor din acordul cu FMI? Cine va fi responsabil pentru această notă de plată, care se poate ridica la 500 mil.€?

În actuala campanie electorală pentru alegerile prezidenţiale, nu s-a vorbit mai deloc despre economie. Românii, la rândul lor, s-au angrenat în disputele politice, fără să mai fie conştienţi că ne aşteaptă un an 2010 extrem de greu.

Noutăţi în programul "Prima casă"

Despre programul "Prima casă" se vorbeşte din ce în ce mai puţin. Totuşi, mai apar noutăţi.

Prima se referă la o problemă des ridicată: există foarte mulţi români care s-au trezit cu o moştenire de la o rudă, deţin o cotă mică din imobilul moştenit şi, deci, nu puteau să recurgă la acest program. În fine, se pare că guvernanţii s-au trezit şi vor permite acestei categorii de persoane accesul la "Prima casă".

A doua noutate se referă la faptul că băncile comerciale, simţind că, odată cu posibila modificare a compoziţiei guvernului, programul "Prima casă" ar putea fi în pericol să încetaze, au început să mărească gradul de îndatorare pentru solicitanţii de credit ipotecar. Desigur, în limita propriilor norme de creditare. Explicaţia este simplă: deşi acum nu e cine ştie ce afacere prezenţa în program, având în vedere că riscul este mare (la avans de numai 5%), deşi există garanţia statului, ancorarea creditelor euro la Euribor la 3 luni promite să transforme creditele într-o afacere. Dacă la începutul programului Euribor la 3 luni era circa 1,2% pe an, având în vedere că în Europa de Vest criza începe să se atenueze, este de presupus că Euribor va creşte. Totodată, creditele în lei vor fi transformate automat în credite în euro când România va reuşi să treacă la această monedă.

Următoarea ţară care adoptă euro ar putea fi Estonia, în 2011

Comisarul european pentru afaceri economice şi monetare, Joaquin Almunia, citat azi de săptămânalul austriac Profil, a declarat: "Pentru 2011, există un candidat potenţial: Estonia. Această ţară a avansat enorm în îndeplinirea mai multor criterii. Dacă totul decurge bine, am putea să-i dăm acordul în iunie 2010." El a adăugat că nicio ţară nu va trece la euro în 2010.

Estonia ar putea deveni astfel al 17-lea stat din Uniunea Europeană care adoptă moneda unică. Este remarcat că, în această perioadă de criză economică, Estonia este capabilă să îndeplinească criteriile de convergenţă nominală pentru adoptarea monedei euro, în condiţiile în care economiile ţărilor baltice au avut dificultăţi economice deosebite. Este un exemplu de urmat şi pentru România, care ar putea intra în ERM (Exchange Rate Mechanism) în 2012, decizia de admitere în zona euro s-ar putea lua în 2014 şi intrarea efectivă în zona euro să se petreacă în cursul anului 2015. De altfel, acesta este principalul obiectiv al BNR pentru perioada următoare.

Banca centrală a Ungariei a redus dobânda de politică monetară la 6,5%

Banca centrală a Ungariei a comunicat reducerea dobânzii de politică monetară la 6,5%, în scădere cu 0,5 puncte procentuale faţă de valoarea precedentă. Noua dobândă cheie intră în vigoare de mâine. Totodată, dobânda pentru facilitatea de depozit a fost fixată la 5,5%, iar dobânda pentru facilitatea de creditare la 7,5%. Este de remarcat faptul că BNR are un culoar de +/- 4 puncte procentuale pentru faciliatea de depozit şi cea de creditare, pe când banca centrală a Ungariei de numai +/- 1 punct procentual.

Piaţa se aştepta la această măsură, fiind a cincea reducere consecutivă a dobânzii de politică monetară în Ungaria. Din luna iulie 2009, reducerea a fost de 3 puncte procentuale.

Dobânda cheie din Ungaria este printre cele mai mari din Uniunea Europeană, dar nu atât de mare ca în România, unde este de 8%.

Intoxicarea de ieri. Se ascute lupta dintre târgurile imobiliare

În articolul de ieri, am citat, fără comentarii, textele a două e-mail-uri. Unul venea de la adresa de e-mail vlasceanu.vlad@gmail.com şi comunica faptul că următoarea ediţie a târgului imobiliar Timon se amână din cauza condiţiilor de piaţă. Mi s-a părut ciudat faptul că un comunicat al unei companii care are propriul domeniu de internet trimite de pe o adresă de gmail. Cel de-al doilea a e-mail, sosit cu doar o jumătate de oră mai devreme, ridica un alt târg imobiliar care urmează să aibă loc. Mi s-a părut stranie această alăturare şi tocmai de aceea nu am făcut comentarii.

Azi a ieşit la iveală faptul că documentul Word semnat Vlad Vlăsceanu avea în proprietăţi compania Zero Point, organizatoare a celuilalt târg, şi avea drept autor pe Lavinia Dinu.

Vlad Vlăsceanu a declarat pentru Imopedia.ro:

"Cu toţii ştim că dacă salvăm documentul şi dăm click dreapta în properties - details aflăm autorul. Este într-adevăr regretabil ce se întâmplă şi mai ales atunci când documentul este scris de către Lavinia Dinu de la compania Zero Point (nimeni alta decât una dintre companiile organizatoare Project Expo). Cred că la această ultimă dată când scriu aici, pe blog, comentariile sunt de prisos! Pe de altă parte, Admedia Consulta, compania organizatoare a tIMOn - Târgul Imobiliar Naţional se va adresa mâine atât Ministerului Finantelor - departamentul de practici neloiale, cât şi IGP."

Sorin Săraru, organizator Project Expo, a declarat:

"Este o glumă proastă! Am primit şi eu mailul acesta mai devreme. Pot să vă spun sincer că nimeni, nici din firma mea, Project Events, nici din Zero Point Consulting nu ar face ceva de genul acesta. Piaţa târgurilor imobiliare e o piaţă liberă şi anul acesta a demonstrate cel mai bine acest lucru! Cine a făcut asta clar are o problema cu tine Vlad şi s-a folosit de noi. În plus la Zero Point Consulting nu există nicio Lavinia, sunt doar trei băieţi. Îmi pare rău ca numele nostru apare într-un joc unde nu avem ce căuta."

La rândul său, Cosmin Radu, alt organizator Project Expo, adaugă:

"Nicio persoană implicată într-un fel sau altul în organizarea Project Expo nu ar face astfel de afirmaţii/declaraţii/glume vreodată, pentru că la noi se lucrează în baza unor contracte foarte stricte, dar şi pentru că întotdeauna există şi reversul medaliei.Oricine poate creea un cont de gmail (...), oricine poate provoca în mod artificial un astfel de conflict. Ceea ce s-a întâmplat este foarte grav, în contextul în care este afectată imaginea unor companii cel puţin respectabile."

În raport cu toată această situaţie, trebuie spuse câteva lucruri. Aşa cum au apărut site-uri legate de imobiliare cu sutele, dacă nu cu miile, tot aşa unii oameni de afaceri au înţeles că târgurile imobiliare au un potenţial enorm într-o piaţă ca cea a României până la începutul anului 2008. A organiza astfel de târguri imobiliare este o afacere, menită să facă bani şi nu să ajute piaţa. Pe piaţa acestor târguri sunt tot felul de tactici de marketing, unele murdare, ca cea de mai sus. Când aceste tactici sunt dublate de prostie, ies scandaluri ca cel de mai sus.

Se amână târguri imobiliare

Redau mai jos un e-mail primit în această seară:

Consecvente propriilor misiuni declarate, de a contribui activ la dezvoltarea pietei imobiliare din Romania, agentiile Admedia (organizator Timon) si DMI au decis amanarea Targului Imobiliar National Timon. Decizia a fost provocata de actuala situatie economica si de campania electorala, acesti factori reducand drastic posibilitatea de a creea un eveniment de succes.
In calitate de participanti activi la activitatea pietei imobiliare romanesti, cele doua agentii au incercat, in ultima perioada, mai multe idei de revigorare a acestui segment pentru a ajunge, intr-un final, la concluzia ca, de fapt, intreaga situatie este semnalul dat de o piata in covalescenta, suprapopulata cu targuri imobiliare.
Totodata, refuzul dezvoltatorilor de a participa la acest eveniment ce obisnuia sa dea tonul pietei imobiliare a fost interpretat ca un semnal al unei piete imature si nepregatite pentru un eveniment de o asemenea amploare.
Targul Imobiliar National - Timon va fi reprogramat pentru primavara anului 2010, urmand ca atunci sa stabilim directiile de urmat pentru o piata imobiliara matura.
Multumim partenerilor nostri, jurnalistilor care au fost alaturi de noi si tuturor jucatorilor din domeniul imobiliar. Timon este si va ramane targul cumparatorilor, pentru ca cele mai multe tranzactii imobiliare se fac la noi!

Cu respect,

Vlad Vlasceanu
Director Timon

Şi încă unul:

Mai este doar o saptamana pana cand Targului Imobiliar PROJECT EXPO “ Exclusiv” isi va deschide pentru ultima oara in acest an portile.

Incheiem in forta anul 2009 printr-o editie speciala in care persoanele interesate de achizitionarea unei locuinte vor fi intampinate in cadrul Targului Imobiliar PROJECT EXPO „Exclusiv” de o abundenta de oferte prezentate in exclusivitate de catre dezvoltatori imobiliari de renume.

Obiectivul urmarit este acela de a reuni elita dezvoltatorilor imobiliari sub cupola unui eveniment exclusivist ce pune accentul in special pe consistenta ofertelor propuse.

Intregul segment de public interesat de achizitionarea unei locuinte se va putea regasi in calitatea si accesibilitatea propunerilor imobiliare prezente in cadrul acestui eveniment de referinta. Vizitatorii, fie ei in cautarea unei locuinte ce poate fi achizitionata prin programul guvernamental prima casa, fie ca doresc sa achizitioneze un imobil din segmentul de lux, vor beneficia in cadrul Targului Imobiliar PROJECT EXPO Exclusiv de o minutioasa selectie a ofertelor imobiliare ce este realizata cu menirea de a satisface o vasta paleta de nevoi si dorinte.

Targul Imobiliar PROJECT EXPO Exclusiv va aduce un plus de valoare peisajului imobiliar autohton prin reunirea companiilor active si puternice, ce sunt capabile sa reziste chiar si in conjunctura actuala a pietei.

Palatul Copiilor din Bucuresti va gazdui acest eveniment imobiliar timp de trei zile, iar perioada 27–29 noiembrie 2009 trebuie subliniata in calendarul fiecarei persoane dornice sa achizitioneze un imobil!

Fără comentarii, deocamdată.

Datoria publică a României la 30 septembrie 2009: 33,4 mld.€

Ministerul Finanţelor Publice a anunţat astăzi că datoria publică totală a României a crescut la 30 septembrie 2009 cu 27,6% faţă de finalul lui 2008, la 140,09 mld.lei (33,4 mld.€) şi reprezentă 28,17% din produsul intern brut (PIB) estimat pentru finalul lui 2009, de 497,3 mld.lei.

La aceeaşi dată, structura pe valute era: 55,21% în lei, 32,8% în euro, 6,65% în dolari, 1,44% în yeni japonezi, iar restul în alte valute. Structura surselor datoriei publice este: împrumuturi de stat - 37,43%, certificate de trezorerie - 18,95%, obligaţiuni de stat - 12,66%, eurobonduri - 6,92%, leasing financiar - 0,07%, alte surse - 23,96%.

Ponderea datoriei publice guvernamentale în totalul datoriei a urcat la 30 septembrie cu 1,26 puncte procentuale faţă de 31 decembrie 2008, de la 91,58% la 92,84%, iar datoria publica locala reprezenta 7,16% din datoria totală la aceeaşi dată.

În primele 3 trimestre ale anului 2009, MFP s-a împrumutat cu 92,7 mld.lei, din care 57,4 mld.lei prin emisiuni de titluri de stat pe piaţa internă şi 35,3 mld.lei prin împrumuturi de stat, contractate direct în cea mai mare parte. Din totalul titlurilor emise de stat aflate în derulare la 30 septembrie 2009, în valoare de 40,66 mld.lei, 61,96% aveau scadenţa pe termen scurt - de mai puţin de un an, 34,85% erau pe termen mediu - între 1 şi 5 ani, iar 3,19% - peste 5 ani. Aceste valori nu includ eurobondurile şi certificatele de depozit adresate populaţiei, dar cuprind obligaţiunile de stat denominate în euro (în echivalent lei).

Prima casă: 8.000 solicitări aprobate în valoare de circa 330 mil.€

În cadrul programului "Prima casă", până acum au fost aprobate peste 8.000 de dosare de credit pentru garantare, valoarea finanţărilor trecând de 330 mil.€, reprezentând circa o treime din suma totală alocată de guvern, potrivit datelor publicate astăzi de către Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM).

"În ceea ce priveşte stadiul Programului "Prima casă", FNGCIMM a înregistrat până la această dată peste 8.300 solicitări de garantare, numărul de dosare soluţionate fiind de aproape 8.000. Diferenţa o reprezintă dosare aflate în analiză sau care necesită completarea documentaţiei. Valoarea solicitărilor de garantare depăşeşte 330 mil.€, media garanţiilor acordate situându-se în jurul valorii de 41.000 €", se arată într-un comunicat al FNGCIMM.

Judeţele cu cele mai multe solicitări primite sunt, în ordine: Bucureşti, Cluj, Constanţa şi Braşov.

În ceea ce priveşte băncile implicate în program, în topul solicitărilor de garantare se găsesc: BRD, BCR, Alpha Bank, Banca Transilvania, Millennium Bank şi Raiffeisen Bank.

Prin programului "Prima casă", în proporţie de 45,9% au fost cumpărate locuinţe de două camere, 21,76% locuinţe cu trei camere şi 13,4% garsoniere. Circa 28% dintre locuinţele achiziţionate prin program au fost construite după anul 2008, iar numai 5% sunt solicitări pentru construcţii în curs de finalizare.

BNR încearcă să ajute statul, prin reducerea rezervelor minime obligatorii la valută

Consiliul de Administraţie al BNR s-a întrunit astăzi într-o şedinţă specială de politică monetară pentru a analiza implicaţiile bugetare, monetare şi financiare ale decalării calendarului împrumuturilor externe prevăzut pentru T4 2009. în cadrul aranjamentului multilateral încheiat de România cu Uniunea Europeană, Fondul Monetar Internaţional şi alte instituţii financiare internaţionale, duăpă cum se arartă în comunicatul publicat pe site-ul instituţiei.

În contextul amânării intrărilor programate de fonduri externe, acoperirea din resurse ale pieţei interne a necesarului de finanţare a sectorului guvernamental în ultima parte a anului curent concomitent cu păstrarea echilibrelor macroeconomice impune adecvarea condiţiilor de finanţare din sistemul bancar autohton. Prin urmare, CA al BNR a hotărât reducerea nivelului ratei rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în valută, cu scadenţe reziduale de sub doi ani, ale instituţiilor de credit, de la 30 la sută la 25 la sută începând cu perioada de aplicare 24 noiembrie-23 decembrie 2009. Decizia CA al BNR se înscrie totodată în procesul de aliniere graduală a nivelului ratelor rezervelor minime obligatorii din România la standardele Băncii Centrale Europene.

Oficiali ai BNR, citaţi de Money.ro, apreciază că suma eliberată prin reducerea RMO la pasivele în valută cu scadenţe reziduale de pînă la doi ani va elibera în piaţă circa 1 mld.€.

Iată că BNR grăbeşte calendarul de micşorare a rezervelor minime obligatorii pentru a ajuta statul român, aflat într-o situaţie aproape imposibilă. Capacitatea statului român de a se împrumuta a scăzut mult, din următoarele motive:
- băncile comerciale care funcţionează în România se apropie vertiginos de gradul maxim de expunere faţă de un singur client;
- lichiditatea de pe piaţa interbancară nu stă grozav, drept dovadă mărirea dobânzilor la care se tranzacţionează pe această piaţă;
- accesul la pieţele externe este limitată de dobânzile prohibitive pe care ar trebui să le plătească România, cauzate de ratingul inferior, instabilitatea politică şi întârzierea tranşelor împrumuturilor contractate de România ca urmare a neîndeplinirii obligaţiilor asumate, printre care neadoptarea legi bugetului de stat pe anul 2010.

Într-un orizont scurt de timp, statul român va fi obligat să obţină circa 5 mld.€ pentru acoperirea deficitului bugetar. În aceste condiţii, BNR vine să dea o mână de ajutor, însă care nu va avea efecte prea mari din cauza motivelor de mai sus. Singura uşurare ar putea fi o micşorare a dobânzilor de pe piaţa interbancară prin mărirea lichidităţii, ceea ce va permite statului român să se împrumute în condiţii mai bune.

Potrivit calendarului anunţat anterior, următoarea şedinţă a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 5 ianuarie 2010.

Dezvoltatorii imobiliari aflaţi în insolvenţă au puţine şanse de revenire

Presa a vorbit în nenumărate rânduri despre dezvoltatori imobiliari aflaţi în dificultate şi care au ales diverse căi pentru a ieşi din această situaţie. Foarte mulţi au decis să se pună sub protecţia legii insolvenţei, care permite protecţia faţă de creditori, urmărirea debitorilor şi reorganizarea activităţii. Se pune întrebarea cum de s-a ajuns la această situaţie. Schema generică este destul de simplă: pe fondul creşterii preţurilor cu rate considerabile, dezvoltatorii imobiliari nu şi-au făcut niciun fel de scenarii defavorabile şi s-au întins mai mult decât aveau plapuma. Cu alte cuvinte, au cumpărat terenuri pentru dezvoltările viitoare, mizând pe creşterea nedefinită a preţurilor şi menţinerea cererii solvabile la cote impresionante. Nimic nu prevestea criza, cel puţin public. Numai că, dacă ar fi apelat la specialişti în economie, ar fi aflat că furtuna de pe pieţele financiare declanşată în iulie 2007 în SUA avea, cu siguranţă, să aibă consecinţe serioase asupra economiei mondiale. Majoritatea covârşitoare a dezvoltatorilor imobiliari care operează în România nu au un director financiar. Nu au considerat că au nevoie, aşa cum nu au considerat că trebuie să apeleze la alte categorii de consultanţi. Afacerea lor părea simplă şi fără obstacole.

Intrarea în insolvenţă, pentru mulţi dintre dezvoltatorii imobiliari aflaţi în această situaţie, nu este decât o amânare a unui faliment previzibil. Am mai scris despre această situaţie. Iată că şiu alţii gândesc la fel.

"Condiţiile pieţei s-au schimbat, produsele nu mai sunt cerute, dezvoltatorii nu mai duc la finalizare proiectele, iar cel mai des apelează la insolvenţă. Acest procedeu are două părţi: pe de o parte dezvoltatorii sunt puşi la adăpost de creditori şi pot să-şi urmărească debitorii pentru a-şi recupera la rândul lor datoriile, dar de multe ori o asemenea măsură poate fi un eşec şi poate duce la faliment", a spus Adrian Mihăilă, analist la CB Richard Ellis-Eurisko, citat de Mediafax.

"Dezvoltatorii trebuie să-şi asume acum nişte pierderi, pentru că au de ales între a vinde şi a pierde tot. (...) Preţurile au fost mari, iar gradul de îndatorare ridicat. Aceste proiecte sunt foarte expuse", a mai spus Mihăilă.

Forumul Bancar Român, ediţia a XII-a

Azi am participat la Forumul Bancar Român, ediţia a XII-a, cu titlul Este bankingul românesc la răscruce?, organizat de Finmedia. Evenimentul a beneficiat de o participare prestigioasă. Dintre invitaţi, îi amintesc pe: Florin Georgescu, prim-viceguvernator al BNR, Radu Graţian Gheţea, preşedinte CEC şi al ARB, Valentin lazea, economist şef al BNR, Marinel Burduja, prim-vicepreşedinte Raiffeisen Bank, Lucian Anghel, economist şef al BCR, Ionuţ Dumitru, economist şef al Raiffeisen Bank.

Nu voi intra în amănunte, întrucât conferinţa a fost prezentată în diferite medii de informare. Senzaţia generală a fost că există un sentiment de nesiguranţă între bancheri. La fel cum nu se ştia cum va fi trecerea de la socialism la capitalism, nici traversarea unei crize de asemenea proporţii nu este caracterizată de certitudini. Bancherilor le este clar faptul că modelul de afacere bancară trebuie schimbat şi că nimic nu va mai arăta la fel după această criză.

Controlul ANAF are consecinţe: Robert Negoiţă a înstrăinat imobiliare de 66,5 mil.lei

Intenţia ANAF de a obliga persoanele fizice care au făcut dezvoltări imobiliare să plătească către bugetul de stat TVA-ul aferent, despre care scriam aici, începe să determine mişcări în paişă. Bunăoară, Mediafax a aflat că Robert Negoiţă, deputat PSD şi om de afaceri cu importante activităţi de dezvoltare imobiliară, a înstrăinat în timpul controlului ANAF apartamente, terenuri şi loturi de parcare în valoare de 66,57 mil.lei către fratele şi tatăl său, astfel că Fiscul nu a putut dispune măsuri asiguratorii şi pentru aceste bunuri.

Potrivit Mediafax, manevrele s-au derulat prin intermediul firmei Domus Stil Construct SRL, prin majorări şi cesiuni succesive de capital. În cele din urmă, Robert Negoiţă a renunţat la calitatea de asociat.

ANAF a început pe 24 septembrie 2009 un control privind tranzacţiile din sectorul imobiliar realizate de Robert Negoiţă în perioada 2006-2008, pentru a verifica dacă trebuie plătită TVA la aceste operaţiuni.

În urma verificărilor, ANAF consideră că Negoiţă datorează bugetului de stat suma de 120 mil.lei (aproximativ 28 mil.€) , reprezentând TVA aferentă tranzacţiilor imobiliare derulate în perioada 2006-2008 şi penalităţi. Din totalul obligaţiilor la buget calculate de ANAF, 76,86 mil.lei sunt TVA, la care se adaugă penalităţi acumulate de 43,75 mil.lei.

Cu siguranţă că acesta este doar începutul poveştii. Vom mai auzi multe despre TVA-ul din imobiliare.

Păgubiţii dezvoltatorilor imobiliari încep să atace în justiţie

Ziarista Florina Andronache de la Gardianul mi-a pus la dispoziţie un comunicat de presă al firmei de avocatură Enescu & Cuc, orientată în special către investitori străini în România, specializată în drept comercial şi tranzacţii şi litigii imobiliare. Reproduc mai jos câteva pasaje:

Un număr important de dezvoltatori imobiliari din România care nu şi-au respectat angajamentele în legătură cu realizarea de apartamente off-plan în diverse oraşe din ţară, au fost sau urmează să fie daţi în judecată de către clienţi din afara ţării. Motivele diferă de la depăşirea termenelor de finalizare a construcţiilor până la anularea totală a proiectelor, fără posibilitatea de returnare a avansurilor.

"În ultimele luni, ne-au contactat mai multe zeci de clienţi care intenţionează să demareze proceduri în instanţă împotriva mai multor dezvoltatori din ţară, în oraşe ca Bucureşti, Braşov, Cluj şi Arad", spune Mihai Cuc, partener la societatea de avocatură.

Majoritatea dezvoltatorilor în cauză au încetinit foarte mult sau chiar sistat lucrările din cauza lipsei lichidăţilor, întârziind predarea apartamentelor către cumpărători.

"Există însă şi dezvoltatori care nici măcar nu au început lucrările, mai mult, nici măcar nu au obţinut vreodată autorizaţiile de construire, deşi contractele de vânzare-cumpărare au fost semnate începand cu 2007", spune Camelia Enescu, partener la aceeaşi firmă de avocatură. "Această situaţie ne face să ne îndoim de buna credinţă a multora. Tot ceea ce trebuia în România boom-ului imobiliar pentru a începe să vinzi ceva ce nu exista era un teren şi un proiect arhitectural care să ia ochii."

Cumpărătorii români sau străini au semnat adesea contracte care i-au dezavantajat, dezvoltatorii mizând pe faptul că preţurile apartamentelor creşteau de la o zi la alta şi fiind astfel în poziţia de a pune presiune pe investitori.

"Bineînţeles, majoritatea celor ce vor aduce în instanţă aceşti dezvoltatori au mari şanse să obţină decizii favorabile", este de părere Mihai Cuc. "Marea problemă este ca aceste firme să mai aibă de unde să dea înapoi aceşti bani. Realitatea este că legislaţia din România este extrem de permisivă cu aceşti dezvoltatori care, de fapt, nu sunt obligaţi să ofere nicio garanţie înainte de a scoate la vânzare proiecte off-plan. În multe ţări din Europa, aceştia sunt obligaţi să depună în bancă o anumită sumă de bani care să acopere o parte din valoarea proiectului sau există anumite cerinţe legate de capitalul social minim."

Avocaţii firmei de avocatură sunt de părere că România are de pierdut în momentul în care investitorii străini o percep ca pe un loc nesigur pentru a-şi investi banii. "Să presupunem că, în câţiva ani, piaţa imobiliară îşi revine", spune Camelia Enescu. "Toate aceste experienţe negative ale unora în România ne vor trage în jos. Suntem de părere că legiuitorul ar trebui să gândească în perspectivă şi să instituie anumite măsuri de siguranţă care să separe dezvoltatorii serioşi de cei amatori sau chiar de escroci internaţionali."

Desigur, avocaţii văd doar din punctul lor de vedere această situaţie. Chiar mă întrebam când vor începe cei păgubiţi, în mod instituţionalizat, să demareze procesele în justiţie. Un demers al unui singur păgubit împotriva unui dezvoltator are şanse mult mai mici de reuşită decât în cazul în care mai mulţi păgubiţi se îndreaptă împotriva aceluiaşi dezvoltator.

Pe de altă parte, dintre consecinţele pozitive ale crizei de pe piaţa imobiliară, este greu de crezut că vom mai reveni prea curând la frenezia cu care clienţii achitau avansuri pentru proiecte off-plan, adică aflate pe hârtie.

Operaţiuni bancare fără frontiere în Uniunea Europeană

La începutul acestei luni, a intrat în funcţiune un sistem care le permite întreprinderilor să debiteze direct contul unui client situat într-o altă ţară a UE. Această măsură va fi în interesul proprietarilor de case de vacanţă, al studenţilor şi al pensionarilor care trăiesc într-o altă ţară.

Datorită operaţiunilor de debitare directă, clienţii unei bănci nu vor mai fi nevoiţi să completeze cecuri sau să efectueze transferuri bancare pentru a-şi achita facturile. Este vorba de un instrument utilizat, în special, pentru plata unor servicii recurente, cum ar fi furnizarea de gaz şi de electricitate, telefonul şi abonamentul la ziare.

Până acum, numai întreprinderile cu sediul în aceeaşi ţară cu banca respectivă aveau acces la acest sistem. Odată cu introducerea noilor măsuri, mai mult de 2.500 de bănci permit în prezent utilizarea acestei modalităţi de plată în afara frontierelor naţionale.

Vor mai fi introduse şi alte măsuri: toate băncile de pe teritoriul ţărilor din zona euro sunt obligate să ofere serviciul de debitare directă transfrontalieră, până cel târziu în noiembrie 2010. Pentru băncile situate în afara zonei euro, termenul limită este noiembrie 2014.

Acest sistem constituie un pas important către o integrare efectivă a economiei UE. Sistemul este reglementat de o serie de noi reguli care garantează că debitarea directă transfrontalieră funcţionează la fel de uşor şi sigur ca şi la nivel naţional.

Cetăţenii europeni îşi pot deja utiliza cardurile de debit pentru a retrage numerar în alte ţări. Pasul următor va fi posibilitatea de a folosi cardul de debit pentru a face cumpărături în magazinele din străinătate. În viitor, va fi suficient să avem un singur cont în bancă în ţara de origine şi un singur card pentru a efectua toate operaţiunile bancare, oriunde în UE.

În afară de cele 27 de state membre ale UE, mai aderă la sistem şi Elveţia, Islanda, Liechtenstein, Monaco şi Norvegia.

O altă noutate o reprezintă faptul că, în curând, cetăţenii UE îşi vor putea schimba banca mult mai uşor. În baza acordului încheiat, noua bancă va trebui să-şi ajute clientul să-şi închidă vechiul cont şi să-şi transfere soldul. Majoritatea asociaţiilor bancare naţionale au adoptat noile reguli.

Sursa

Mugur Isărescu îşi dă cu presupusul despre Liviu Negoiţă

Premierul desemnat, Liviu Negoiţă, reprezintă o alegere bună, pentru că era nevoie de o persoană tânără, această funcţie fiind una dintre cele mai grele din România, a declarat, vineri, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, citat de Mediafax.

"Job-ul acesta este foarte greu în România. Cel mai greu. Luaţi-ne fotografiile tuturor premierilor înainte de a veni şi la plecare din Guvern şi să vedeţi cât am îmbătrânit. Negoiţă este o alegere bună, pentru că este o persoană tânără", a continuat Isărescu. "Uitaţi-vă ce frumos arată acum", a mai spus guvernatorul BNR.

El s-a arătat mulţumit de faptul că Negoiţă a refăcut străzile din jurul clădirii principale a Băncii Naţionale a României.

Guvernatorului Isărescu îi este uşor să fie glumeţ la adresa politicienilor, în condiţiile în care mandatul său în fruntea băncii centrale tocmai a fost reînnoit. Poate că ar trebui să se arate ceva mai preocupat de faptul că instituţiile internaţionale au amânat tranşe în valoare de circa 3,5 mld.€, condiţii în care România este din ce în ce mai greu de gestionat.

Titlurile de stat în lei, greu de vândut

Aflat într-o foame cronică de bani pentru acoperirea deficitului bugetar, statul român nu are altă soluţie decât cea de a se împrumuta de pe piaţa internă. Băncile comerciale care operează în România se găsesc aproape de limita maximă de expunere faţă de un singur client, respectiv 25% din fondurile proprii. Ele încearcă să profite de faptul că că misiunea comună a Fondului Monetar Internaţional, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale a decis să părăsească România fără ca tranşele corespunzătoare să mai fie acordate României până nu are un guvern stabil şi bugetul de stat pentru 2010 votat. Ieri, Ministerul Finanţelor Publice a vrut să atragă ieri 950 mil.lei pentru 5 ani. Băncile comerciale au oferit 1,5 mld.lei, însă nicio ofertă nu a fost acceptată, dobânzile cerute de bănci fiind considerate inacceptabile.

Astăzi, în schimb, MFP a reuşi să atragă 790 mil.€ printr-o emisiune de titluri de stat denominate în euro, cu o maturitate de trei ani, aproape dublu faţă de cât îşi propusese, la o dobândă maximă de 5,25% pe an.

În perioada imediat următoare, ststul român se va afla în faţa unei situaţii imposibile: banii ieftini de la instituţiileinternaţionale nu vor veni, deocamdată, pe pieţele externe nu poate merge din cauza costurilor prohibitive, iar pe piaţa internă banii sunt, de asemenea, destul de scumpi şi băncile vor atinge gradul maxim de expunere pe un singur client.

Ţinta de deficit bugetar, şi aşa mare, ar putea fi depăşită

La finalul discuţiilor cu reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional, cei ai Comisiei Europene şi ai Băncii Mondiale, vorbind despre deficitul bugetar convenit cu FMI la 7,3% din PIB, ministrul finanţelor publice, Gheorghe Pogea, a spus: "Va fi depăşit dacă măsurile pentru reducerea cheltuielilor nu vor putea fi puse în aplicare. Sperăm ca depăşirea să nu fie prea mare", anunţă Realitatea TV.

Pogea a adăugat că "preocuparea Guvernului este să ne încadrăm în ţinta de deficit, luăm toate măsurile, iar dacă va fi o mică depăşire, să nu fie din cauza guvernului, ci din cauza amânării actelor normative".

La rândul său, şeful misiunii FMI în România, Jeffrey Franks, a anunţat la finalul discuţiilor de la Ministerul Finanţelor că urmează să poarte noi discuţii cu reprezentanţii Guvernului în această seară în legătură cu menţinerea ţintei de deficit bugetar.

Iată cum guvernanţii noştri speră cu nonşalanţă ca ţinta de deficit bugetar să nu fie depăşită din cauza lor. Când nu este recoltă bună, toată lumea dă vina pe vremea secetoasă, de parcă nu s-au inventat irigaţiile. La fel şi actualul guvern demis. Nu poate da vina pe propria incompetenţă, pe frenezia cu care a cheltuit banii publici, pe lipsa de măsuri pentru îmbunătăţirea colectării veniturilor bugetare şi pe multe altele. Guvernul răspunde precum copiii care sunt întrebaţi cine este de vină: "natura".

Traian Băsescu dă cu creditul bancar în crescătorii de animale

Traian Băsescu a ieşit la rampă cu rezultatul demersurilor privind acordarea subvenţiei pentru crescătorii de animale. Dată fiind situaţia economică precară a ţării, s-a ajuns la o decizie politică incredibilă: se face împrumut la băncile comerciale garantat prin intermediul Fondul de garantare a Creditului Rural şi derulat prin intermediul Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură. Până în momentul declaraţiei lui Traian Băsescu, CEC, BCR şi BRD au semnat convenţii de finanţare a crescătorilor de animale. Se poartă discuţii şi cu alte două bănci: Raiffeisen Bank şi Bancpost. După cum se vede, sunt băncile de serviciu, care şi-au îndeplinit datoria şi în programul "Prima casă". Mecanismul de creditare cu garanţia statului este cel puţin dubios.

Este un exemplu tipic despre modul în care a înţeles guvernul să îşi achite obligaţiile prevăzute în bugetul de stat. Ca să se integreze perfect în campania electorală, explicaţia a fost că crescătorii de animale au nevoie de subvenţia integrală, respectiv 571 lei pentru o vită şi 44 lei pentru o oaie sau o capră, şi, de aceea, s-a apelat la soluţia unor credite bancare. Statul plăteşte 200 lei, respectiv 15 lei, urmând ca, prin credit bancar, să se plătească 371 lei, respectiv 29 lei.

"Propunerea pe care ne-a făcut-o Guvernul este inacceptabilă. Aceea de a primi jumătate din sumă, iar cealaltă jumătate să ni se dea un document de la APIA cu care să mergem noi, fermierii, la bănci să angajăm credite. Această soluţie a fost dată şi cu pământuri şi nu a fost viabilă", a declarat Călin Fărgaciu, preşedintele asociaţiei crescătorilor de bovine din Cluj, pentru Antena 3.

Discursul lui Croitoru în Parlament a fost corect economic, dar...

... a omis să spună foarte multe lucruri, printre care o retroaspectivă critică a modului în care România a ajuns într-o situaţie economică extrem de delicată. Nici nu putea, atâta vreme câtă în propunerea sa de guvern pe poziţii cheie, portofoliile finanţelor şi economiei, se găseau aceleaşi persoane care au condus la această situaţie.

Mai mult decât atât, discursul său nu a conţinut deloc politică într-un for în care decizia este eminamente politică.

Lucian Croitoru s-a dedat şi la versuri ale lui Lucian Blaga, în timp ce Varujan Vosganian i-a răspuns cu Mihai Eminescu.

Dincolo de toate acestea, Lucian Croitoru nu a făcut decât să se compromită prin acceptarea funcţiei de premier desemnat, indiferent care au fost resorturile sale lăuntrice. Acum rămâne să întoarcă la BNR.

Analiza economică a situaţiei actuale a fost, în mare corectă. Unul dintre lucrurile notabile este informaţia dată de Lucian Croitoru privind imposibilitatea statului român de a se împrumuta foarte mult de la băncile comerciale care operează în România, întrucât acestea se apropie de limita expunerii maxime pe un singur client. Această situaţie, combinată cu instabilitatea politică, ne va conduce la imposibilitatea de a finanţa deficitul bugetar la dobânzi rezonabile.

BNR a menţinut dobânda de politică monetară la 8%

După cum anunţă BNR, prin comunicatul emis azi, în cadrul şedinţei Consiliului de Administraţie al BNR, s-au decis următoarele:
- menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 8% pe an;
- gestionarea fermă a lichidităţii din sistemul bancar în vederea consolidării transmisiei semnalelor de politică monetară;
- menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

Menţinerea dobânzii cheie la nivelul de 8% dă un semnal asupra problemelor macroeconomice cu care se confruntă România şi evoluţiilor de pe piaţa interbancară. Dobânda Robor la 3 luni, folosită ca ancoră la multe dintre creditele în lei, inclusiv la creditele ipotecare acordate prin programul "Prima casă", a crescut cu aproape 2 puncte procentuale în ultima lună şi jumătate, aşa cum se vede în graficul preluat de la financiare.ro.

Este semnificativ şi faptul că rezervele minime obligatorii au rămas neschimbate, în ciuda semnelor de lipsă de lichiditate de pe piaţa interbancară. La această decizie poate contribui şi faptul că, în ultima vreme statul român nu s-a mai împrumutat în acelaşi ritm de la băncile comerciale, deşi în acest an a atras circa 13 mld.€ de la acestea. În perioada imediat următoare, de circa trei luni, statul va trebui să se împumute din nou, în perspectiva neprimirii banilor de la FMI, Banca Mondială şi Comisia Europeană, ca urmare a neîndeplinirii condiţiilor din acordurile semnate cu aceste instituţii şi faptului că bugetul de stat ar putea să nu fie votat până la 10 decembrie 2009, data ultimei şedinţe a board-ului FMI din acest an.

Totodată, Consiliul de Administraţie al BNR a decis să stabilească ţinta de inflaţie pentru anul 2011 la 3% +/- 1 p.p., cu 0,5 p.p. mai puţin decât ţinta de inflaţie pentru 2009 şi 2010. Se menţionează, totuşi, că ţinta asumată va fi discutată cu guvernul.

În legătură cu menţinerea dobânzii de politică monetară la 8%, un cititor care comentează ştirea de pe Hotnews.ro scrie:

Ce spuneau ieri analiştii lui peşte? Ăia de se dau economişti şefi pe la Raiffeisen, Volksbank şi ING? Că se va reduce dobânda de referinţă? Ei, na, că au dat-o toţi în bară.

Şi lor le recomand să se întoarcă la buchia cărţii, să mai bage nişte macroeconomie şi economie monetară, să vorbească mai puţin şi să gândească, dacă e posibil, mai mult!

Un astfel de comentariu se înscrie în rândul cârcotelilor care au început demult să apară pe Internet, în care tot românul îşi dă cu părerea. Economiştii şefi ai băncilor amintite şi ai altora îşi fac proiecţiile asupra posibilelor decizii ale BNR în conformitate cu informaţiile pe care le au. Mulţi dintre aceşti economişti şefi sunt economişti remarcabili, dar nu pot fi profeţi. Ei emit doar o opinie, pe care realitatea o validează sau nu. Nu este neapărat să aibă întotdeauna dreptate, mai ales când le lipsesc elementele pentru a face o previziune.

Scrisoare de la ANAF: diferenţele de impozit stabilite în minus vor fi trimise în contul bancar

Se pare că este o perioadă epistolară :)

După ce ieri scriam despre scrisoarea de la brokerul meu american de pe piaţa Forex, iată că azi am primit o scrisoare de la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF), în care se spune:

În urma verificărilor efectuate şi compensării diferenţelor de impozit "stabilite în minus", conform deciziilor de impunere anuală pentru veniturile realizate pe anul 2008, cu obligaţiile bugetare restante, existente în evidenţa fiscală, a rezultat de restituit suma de X lei.
Suma rezultată va fi restituită în conformitate cu prevederile art.112 din Ordonanţa Guvernului nr.92/2003, privind Codul de procedură fiscală, republicată, prin cont bancar.
Întrucât diferenţa rezultată va fi restituită prin cont bancar, vă rugăm să nu vă prezentaţi la sediul Administraţiei finanţelor publice / Trezoreriei pentru a solicita încasarea acesteia în numerar.

Nu mi-a venit să cred ceea ce am citit. După ce, ani de zile, am tot întrebat la Administraţia finanţelor publice de ce au mai adăugat rubrica de cont bancar pe fişele fiscale, de vreme ce ei ignorau contul bancar şi trebuia să te deplasezi până la ei pentru a-ţi recupera eventualele sume pe care statul ţi le datora, iată că primesc o scrisoare prin care mă roagă să nu mă prezint pentru a solicita suma respectivă în numerar. Este un element de progres şi o speranţă că serviciile ANAF încep să se modernizeze.

O scrisoare de la brokerul meu american de pe piaţa Forex

Azi am primit o scrisoare de la brokerul meu american, prin care tranzacţionez pe piaţa Forex:

Începând de luni, 30 noiembrie 2009, se va aplica o nouă regulă impusă de National Futures Association (NFA), valabilă pentru toate firmele care operează în SUA. Noua regulă stabileşte ca cerinţă marja de minimum 1% pentru principalele valute, plafonarea efectului de levier la maximum 100:1. Pentru toate celelalte valute, marja va fi de minimum 4% sau 25:1 ca efect de levier.

Noul regulament al NFA este destinat să protejeze micii investitori prin prevenirea utilizării excesive a efectul de levier, aceştia neputând avea întotdeauna o înţelegere adecvată a riscurilor asociate. Noi sprijinim intenţia lor şi am oferit întotdeauna clienţilor noştri posibilitatea de a alege valori mai mici ale efectului de pârghie, pe baza preferinţelor lor personale.

Puteţi continua să folosiţi efectul de levier de 200:1 prin transferul contului dvs. către entitatea noastră din Marea Britanie, care este autorizată şi reglementată de Financial Services Authority. În calitate de client al sucursalei noastre din Marea Britanie, veţi putea continua să beneficiaţi de acelaşi nivel de stabilitate şi servicii superioare destinate clienţilor clienţilor, precum şi avantajul suplimentar de tranzacţionare pe piaţa petrolului Brent (BCO), alături de perechile cunoscute de monede.

În scopul de a adera la nouă regulă, marja fixată în contul dvs. va fi necesar să fie modificată pentru a solicita 1% pentru toate valutele majore şi 4% pentru toate celelalte valute până luni, 23 noiembrie 2009, la ora 5:00 ET.

Vă încurajăm să evaluaţi contul dvs. pentru a vă asigura că poziţiile deschise vor avea o marjă adecvată, de îndată ce cerinţa menţionată intră în vigoare.

În cazul în care aveţi întrebări sau nelămuriri sau dacă nu sunteţi sigur de modul în care această schimbare va avea impact asupra contului dvs., vă rugăm să nu ezitaţi să contactaţi unul dintre reprezentanţii serviciului de clienţi.

Câteva explicaţii: Forex este o piaţă globală de tranzacţionare a valutelor. Multe dintre tranzacţiile de pe această piaţă sunt făcute prin contracte futures. Peste 85% din sumele tranzacţionate pe piaţa Forex (circa 1.500 mld.$ zilnic) sunt tranzacţii speculative. Micşorarea efectului de levier pe această piaţă este o consecinţă directă a crizei financiare izbucnite în vara anului 2007 în SUA şi care a condus la actuala criză economică globală. Unul dintre motivele pentru acre a izbucnit criza financiară a fost utilizarea unor valori foarte mari ale efectului de levier. Până acum, tranzacţionam pe piaţa Forex cu un efect de levier de 200:1. Având în vedere că valoarea minimă a contractului pe piaţa Forex este de 10.000 $, pentru această sumă trebuia să investesc numai 50 $. Riscul este extrem de mare, întrucât la o mică variaţie a cursului valutar între două valute se poate pierde toată suma de 50 $ şi chiar mai mult. Desigur, şi posibilităţile de câştig sunt pe măsura riscului, adică mari.

Iată că autoritatea de reglementare a pieţelor futures din SUA ia măsuri ferme, deşi târzii, de limitare a riscului şi de responsabilizarea a micilor investitori. Autoritatea similară din Marea Britanie nu ia încă aceste măsuri.