Reflecţii economice

Presa a vorbit în nenumărate rânduri despre dezvoltatori imobiliari aflaţi în dificultate şi care au ales diverse căi pentru a ieşi din această situaţie. Foarte mulţi au decis să se pună sub protecţia legii insolvenţei, care permite protecţia faţă de creditori, urmărirea debitorilor şi reorganizarea activităţii. Se pune întrebarea cum de s-a ajuns la această situaţie. Schema generică este destul de simplă: pe fondul creşterii preţurilor cu rate considerabile, dezvoltatorii imobiliari nu şi-au făcut niciun fel de scenarii defavorabile şi s-au întins mai mult decât aveau plapuma. Cu alte cuvinte, au cumpărat terenuri pentru dezvoltările viitoare, mizând pe creşterea nedefinită a preţurilor şi menţinerea cererii solvabile la cote impresionante. Nimic nu prevestea criza, cel puţin public. Numai că, dacă ar fi apelat la specialişti în economie, ar fi aflat că furtuna de pe pieţele financiare declanşată în iulie 2007 în SUA avea, cu siguranţă, să aibă consecinţe serioase asupra economiei mondiale. Majoritatea covârşitoare a dezvoltatorilor imobiliari care operează în România nu au un director financiar. Nu au considerat că au nevoie, aşa cum nu au considerat că trebuie să apeleze la alte categorii de consultanţi. Afacerea lor părea simplă şi fără obstacole.

Intrarea în insolvenţă, pentru mulţi dintre dezvoltatorii imobiliari aflaţi în această situaţie, nu este decât o amânare a unui faliment previzibil. Am mai scris despre această situaţie. Iată că şiu alţii gândesc la fel.

"Condiţiile pieţei s-au schimbat, produsele nu mai sunt cerute, dezvoltatorii nu mai duc la finalizare proiectele, iar cel mai des apelează la insolvenţă. Acest procedeu are două părţi: pe de o parte dezvoltatorii sunt puşi la adăpost de creditori şi pot să-şi urmărească debitorii pentru a-şi recupera la rândul lor datoriile, dar de multe ori o asemenea măsură poate fi un eşec şi poate duce la faliment", a spus Adrian Mihăilă, analist la CB Richard Ellis-Eurisko, citat de Mediafax.

"Dezvoltatorii trebuie să-şi asume acum nişte pierderi, pentru că au de ales între a vinde şi a pierde tot. (...) Preţurile au fost mari, iar gradul de îndatorare ridicat. Aceste proiecte sunt foarte expuse", a mai spus Mihăilă.