Reflecţii economice

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a prezentat astăzi Raportul trimestrial asupra inflaţiei. În esenţă, el a pus nerealizarea ţintei de inflaţie în 2009 pe seama măririi accizelor la tutun şi alcool. Astfel, creşterea IPC (indicele preţurilor de consum) în 2009 a fost de 4,74%, depăşind cu 0,24 puncte procentuale limita superioară a tunelului de 3,5% +/- 1 pp, care a reprezentat ţinta de inflaţie propusă de BNR, preţurile volatile (legume, fructe, ouă, combustibili) au crescut cu 5,3%, preţurile administrate cu 3,4%, CORE1 (IPC - preţuri administrate) cu 5,2%, CORE2 (CORE1 - preţuri volatile) cu 4,92% şi CORE2 ajustat (CORE2 - preţurile la tutun şi băuturi alcoolice) cu 2,8%. Astfel, influenţa preţurilor la tutun în totalul inflaţiei a fost de 1,8 puncte procentuale, ceea ce, în viziunea lui Isărescu, a condus la ratarea ţintei de inflaţie.

Să vedem ce s-ar fi putut întâmpla. O ipoteză ar fi aceea că românii au fumat şi băut mai mult din cauza crizei, ceea ce nu se confirmă statistic. O altă ipoteză ar fi că BNR nu a prevăzut cum se cuvine cursul valutar, ipoteză care cade şi ea, întrucât valoarea accizei se calculează de-a lungul anului la un curs fix, în 2009 cursul practicat a fost cel înregistrat la 1 octombrie 2008, adică 3,73 lei pentru un euro. O ultimă ipoteză ar fi că BNR nu a ştiut schema de mărire a accizelor la tutun şi alcool pentru anul 2009, ceea ce, evident, este iluzoriu.

În concluzie, a da vina pe accizele la alcool şi tutun pentru raterea ţintei de inflaţie este praf în ochii nepricepuţilor. Criza economică a determinat peste tot un proces de dezinflaţie, ajungându-se chiar la deflaţie, pe seama scăderii consumului şi a scăderii accentuate a ritmului datoriei externe. Iată cum nu am putut profita de criză pentru scăderea inflaţiei din cauza politicii fără fundament economic a guvernului. Iar Mugur Isărescu, în semn de mulţumire pentru reînvestirea sa în funcţia de guvernator al BNR, menajează clasa politică, îmbrăcând ratarea ţintei de inflaţie în concepte savante.

Cu toate acestea, viceguvernatorul BNR, Cristian Popa, a reafirmat că România va adopta moneda unică europeană la momentul prevăzut de autorităţile române, respectiv ianuarie 2015, chiar dacă BNR şi-a ratat de trei ori la rând ţinta de inflaţie. "Inflaţia nu este un criteriu îndeplinit în prezent, dar la orizontul lui 2012 - date fiind angajamentele asumate de România pentru intrarea în ERM 2, cu respectarea celor doi ani în anticamera zonei euro - nu văd o problemă de nerespectare pentru a trece la euro în 2015", a mai spus Popa.