Biserica Ortodoxă Română rescrie regulile de creditare bancară
După cum se ştie, de mai mulţi ani, construirea noii Catedrale a Mânturii Neamului a suscitat discuţii aprinse. De la începutul acestei crize, discuţiile se poartă pe marginea oportunităţii acestei catedrale în timpuri de restrişte economică. Pentru a lămuri lucrurile şi pentru a răspunde comunicatului de presă cu titlul "Catedrala Mântuirii Neamului – o necesitate practică?", dat publicităţii de Asociaţia Secular-Umanistă din România (ASUR) în ziua de 6 septembrie 2010, Patriarhia Română a difuzat un comunicat de presă, în care se afirmă următoarele:
Pentru edificarea viitoarei Catedrale patriarhale, fondurile necesare vor fi obţinute printr-o linie de creditare de la una sau mai multe bănci. Creditul va avea o perioadă de graţie până la finalizarea construirii Catedralei şi va fi rambursat din donaţiile credincioşilor ortodocşi români din ţară şi străinătate. În acelaşi timp, Patriarhia Română a anunţat că pentru construirea noii Catedralei patriarhale faza "la roşu", costurile sunt estimate la aproximativ 100 mil.€.
Extraordinar! Mă întreb cum se va potrivi rambursarea creditului din donaţiile credincioşilor cu normele prudenţiale ale BNR şi cu prevederile regulamentelor de creditare ale băncilor comerciale. Chiar dacă se va găsi o portiţă sau se va emite o derogare, mă întreb ce bancă comercială ar accepta drept flux al veniturilor donaţiile credincioşilor? Acordarea unui astfel de credit de mare magnitudine, 100 mil.€, în astfel de condiţii, ar revoluţiona pe de-a întregul practicile bancare.
Postări
5 comentarii:
Catedrala Mantuirii Neamului si licitatia olandeza
De citiva ani, de cind a inceput sa se tot vorbeasca de asa-zisa “Catedrala a Mintuirii Neamului”, costurile acesteia par a se tot reduce, ca si cum am avea de-a face cu o licitatie olandeza. Pentru cei carora nu le este familiar termenul, la vinzarea prin licitatie olandeza vinzatorul porneste de la un pret foarte mare, apoi il scade treptat pina cind cineva se hotaraste sa cumpere.
Cifre vehiculate:
• Noiembrie 2007: aproape 400 milioane de euro in total din care 200 milioane fara finisaje (conform declaratiei Patriarhului Daniel)
• Iunie 2009: cca. 400 milioane de euro (parintele Constantin Stoica, purtator de cuvint al Patriarhiei)
• Februarie 2010: 200 de milioane de euro, fara finisaje (Nicolae Noica, responsabil de proiect din partea Adunarii Nationale Bisericesti, fost ministru al Lucrărilor Publice şi al Amenajării Teritoriale)
• Iunie 2010: 100 - 120 de milioane de euro (fara TVA), fara finisaje (Ciprian Campineanul, episcop vicar patriarhal)
• Septembrie 2010: cca. 100 milioane euro, fara finisaje (Biroul de Presa al Patriarhiei)
Legea 376/2007 prevede explicit ca, in afara de Patriarhia BOR, fondurile destinate contruirii Catedralei vor fi asigurate de către “Guvernul României, în limita sumelor alocate anual cu această destinaţie prin bugetul Ministerului Culturii şi Cultelor, precum şi de către autorităţile administraţiei publice locale”.
In contextul constringerilor bugetare si tinind cont de incertitudinile ce planeaza asupra valorii totale a proiectului Catedralei, Asociatia Secular-Umanista din Romania adreseaza pe aceasta cale un apel la dialog autoritatilor bisericesti competente in vederea clarificarii aspectele financiare puse in discutie de societatea civila:
• care este valoarea totala a proiectului? 100 de milioane de euro, 200, 400 sau mai mult?
• valorile vehiculate pina acum includ sau nu TVA-ul?
• sumele mentionate includ sau nu dobinzile la credite?
• cu ce bunuri mobile sau imobile va fi garantat creditul si ce venituri vor fi folosite la returnarea sa?
Raspunsurile la intrebarile de mai sus sint strict necesare pentru a permite contribuabililor sa aprecieze corect impactul asupra bugetului de stat si al bugetelor locale.
De exemplu, plecind de la suma declarata de PF Daniel, adaugind TVA-ul si luind in calcul costurile de creditare, pentru un credit de 20 ani (cu doi ani perioada de gratie) si o dobinda anuala de 10%, costul total al Catedralei depaseste 1 miliard de euro! Fara a mai adauga valoarea celor 11 ha de teren, fara a tine cont de inevitabilele depasiri de buget ce apar in cazul unor astfel de proiecte uriase, fara cheltuielile de intretinere s.a.m.d.
Sa nu uitam: in România sint 18.300 de biserici si doar 4.700 de şcoli generale care stau la dispoziţia copiilor!
Cu consideratie,
Alexandru Toma Pătraşcu
vicepreşedinte
Am scris despre licitaţia olandeză în articolul Licitaţie olandeză la un târg imobiliar.
Putine biserici, numarul lor trebuie sa fie egal sau mai mare cu cel al sectiilor de votare, astfel incat sa poata fi folosita infrastructura si structura politica pentru tururi de scrutin reusite, asa sa ne ajute domnul!
18 biserici la 5 scoli! Asta e proportia intre credinciosi si oameni care gandesc cu mintea lor.
Ai dreptate cu ultima propozitie...tu esti un exemplu concludent in acest sens .
stiti ce scriea la intrare in biserica pe o cutie!!!!!!CUTIA MILEI si acum POPII nostrii au CAR...cu dodanda.....da sa facem ce zice Popa,nu ce face ...el,popa
Trimiteți un comentariu