Ordonanţa privind programul "Prima casă"

Miercuri, guvernul a adoptat ordonanţa de urgenţă nr.60/2009 privind programul "Prima casă", iar joi ordonanţa a fost publicată în Monitorul Oficial nr.381/04.06.2009. Deşi au existat discuţii dacă creditele acordate prin intermediul acestui program sunt ipotecare sau nu şi unii reprezentanţi ai guvernului au pretins că nu este vorba de un credit ipotecar, dacă mergem la esenţa acordării acestui tip de credit, vedem că, în cazul unui credit ipotecar acordat de bancă, ipoteca se instituia în favoarea băncii, în cazul de faţă ipoteca se instituie în favoarea statului, care garantează creditul bancar pe baza acestei ipoteci. Deci, în cele din urmă, este vorba de un credit ipotecar.

Relativ la ipotecarea imobilului, ordonanţa prevede că: "Asupra imobilelor achiziţionate în cadrul programului "Prima casă" băncile instituie şi reînnoiesc în favoarea statului român, reprezentat de Ministerul Finanţelor, un drept de ipotecă de rangul I pe toată durata contractului de creditare, cu interdicţia de vânzare a locuinţei pe o perioadă de 5 ani".

În ceea ce priveşte executarea: "Valorificarea bunului care face obiectul contractului de garanţie, în cadrul procedurii de executare silită (...), se efectuează de către organele competente ale ANAF. Sumele încasate sunt venituri la bugetul de stat". De menţionat că suma de plată prevăzută în titlul executoriu, suma de plată este exprimată în moneda naţională.


Plafonul anual al garanţiilor care pot fi emise de către stat, condiţiile de acordare a acestora şi de eligibilitate a băncilor şi a persoanelor fizice beneficiare, precum şi regulile de gestionare a garanţiilor se stabilesc prin norme ce vor fi aprobate prin hotărâre de guvern, în temen de 15 zile de la data intrării în vigoare a ordonanţei.

Aseară, la B1TV, Premierul Emil Boc a declarat că persoanele care achiziţionează locuinţe prin programul "Prima casă" vor beneficia de o perioadă de graţie de trei luni înainte de a pierde locuinţa, dacă nu plătesc ratele. "Programul acesta nu se doreşte a fi Moş Crăciun, este vorba totuşi despre responsabilitate", a declarat Boc.

Iată că această ordonanţă nu aduce mare lucru faţă de ceea ce ştiam anterior, iar detaliile semnificative ale programului vor fi cuprinse în normele de aplicare, aşa cum se întâmplă de obicei în România. Ordonanţa nu răspunde la multe întrebări, pe care le-am ridicat în articolele cuprinse la referinţe.

Referinţe:

1. Cafeneaua de afaceri: "Băncile, bătălia pentru resurse", 03.06.2009
2. Programul "Prima casă" naşte pui, dar şi interese electorale, 02.06.2009
3. Programul "Prima casă", etapele ce stau la baza acordării garanţiei de stat, 31.05.2009
4. Fiscul este executorul în programul "Prima casă", 31.05.2009
5. "Prima casă" devine "A oricâta casă", 30.05.2009
6. Programul "Prima casă", discriminările continuă: TVA şi onorarii notariale reduse, 29.05.2009
7. Noi valuri stârnite de programul "Prima casă", de data asta bancare, 26.05.2009
8. Programul "Prima casă" naşte valuri, 25.05.2009
9. Praf în ochi de la guvernul Boc: garantarea creditelor ipotecare până la 60.000 € pentru prima locuinţă prin programul "Prima casă", 21.05.2009

Pe scurt (IV)

Banca Angliei, banca centrală a Marii Britanii, a decis menţinerea dobânzii de politică monetară la 0,5%, a treia oară în ultimele luni. De asemenea, a anunţat că va contunua programul de achiziţie de active în valoare de 125 mld.Ł. Decizia comitetului de politică monetară a băncii era anticipată de observatori şi intervine după mărirea cu 50 mld.Ł de luna trecută. Actualul nivel al dobânzii de politică monetară datează din martie 2009 este cel mai jos nivel din întreaga istorie a băncii.

Banca centrală a Islandei a decis micşorarea dobânzii de politică monetară de la 13% la 12%, pentru a patra oară în ultimele 3 luni, în condiţiile în care Fondul Monetar Internaţional a atras atenţia că o astfel de măsură ar fi foarte riscantă. Contracţia PIB al Islandei ar putea atinge 10,6% în acest an.

Grupul olandez ING ar putea renunţa la 10 dintre cele 48 de pieţe pe care operează, în vederea strângerii a 6-8 mld.€ din vânzarea de active. Grupul a înregistrat o pierdere de 793 mil.€ în T1 2009, faţă de un profit de 1,54 mld.€ în T1 2008. Nu se ştie dacă operaţiunile ING sunt vizate de această măsură.

Băsescu, foarte dur la adresa băncilor

În urma întâlnirii de ieri cu reprezentanţii băncilor comerciale, pe lângă declaraţia făcută la Palatul Cotroceni, Traian Băsescu a comentat aseară pe marginea temei la TVR1.

"Reacţia băncilor nu este mulţumitoare şi o consider incorectă. Eu le-am propus un parteneriat, iar astăzi am auzit numai plângeri... ce să mai facă statul... Dar este timpul ca băncile din România să facă şi ele ceva pentru economia românească", a declarat Băsescu. El a continuat şi a spus că simpla menţinere a liniilor de credit este un efort, care este recunoscut şi este o respectare a înţelegerilor anterioare acordului cu FMI. "Dar eu aştept de la bănci mai mult. Aştept dinamism şi curaj", spune Traian Băsescu. În opinia şefului statului, când economia creşte cu şase sau opt procente, "e uşor să fii bancher şi să treci la profituri sume uriaşe".

"Băncile adevărate şi bancherii adevăraţi ştiu să facă bani şi pentru ei şi pentru economie şi în perioadă de criză", a continuat el. Se poate. Dar dacă nu avem bancheri aevăraţi? Nu le arată Traian Băsescu cum să devină bancheri adevăraţi? Sau vrea domnia sa, după ce nu va mai fi preşedinte, să arate ce înseamnă bancher adevărat?

Preşedintele Băsescu a spus că reproşează băncilor, în primul rând, "dobânzile foarte mari". "Au lichidităţi, sunt bani, nu înţeleg de ce mai menţin aceste dobânzi. Sigur, au nişte probleme din decembrie, ianuarie, februarie, când s-au repezit să-şi ia clienţii unii altora, ca într-un joc de-ăsta fără reguli şi atunci au oferit dobânzi foarte mari la depozite. Acum le este foarte greu să coboare aceste dobânzi, pentru că ei plătesc la depozitele pe care le au dobânzi mari, de 20%, de 18%, însă aceasta nu este vina economiei româneşti, este responsabilitatea lor şi trebuie să-şi asume şi răspunderea de a mai pierde din profit", a spus el. Aici Traian Băsescu ar trebui să se adreseze acţionarilor băncilor respective, care, cu siguranţă, nu ar primi astfel de sfaturi de la preşedintele ţării unde au afaceri. Revenim la economia planificată din birourile CSP?

"Ce mi se pare inadmisibil este că abordarea lor este risc zero", a arătat şeful statului. "Dacă luăm programul de izolare termică, acolo cu 50% vine ministerul domnului Blaga, cu bani europeni, dar 50% trebuie asiguraţi de Primărie şi de persoana fizică ce beneficiază de acest pogram, ori să oferi credite cu 20% nu va lua nici Primăria, nu va lua acest credit nici persoana fizică", a mai spus el.

El a afirmat totodată că nimeni nu poate impune băncilor o anumită conduită în ceea ce priveşte costul banilor. Întrebat ce pârghii ar avea pentru a convinge băncile, Băsescu a răspuns: "Nu am pârghii şi nimeni nu are. Băncile sunt libere să facă ce vor. Dar nici nu putea să nu aibă loc această discuţie, în care eu să-mi exprim punctul de vedere, că în propunerea pe care le-am făcut-o - parteneriat între stat şi sistemul bancar privat - noi ne-am respectat obligaţiile. Acest lucru l-am dat ca mesaj şi i-am rugat să analizeze posibilitatea să coboare dobânzile pentru a stimula investiţiile".

În opinia preşedintelui Băsescu, existând lichiditate, băncile sunt tentate să spună că vor să contribuie la construcţia de autostrăzi. "Răspunsul meu este simplu: da, contribuiţi, componenta autohtonă pentru construcţia de autostrăzi, la banii pe care ni-i dă UE, poate fi şi de la voi, dar să nu fie banii mai scumpi decât cei pe care ni-i oferă Banca Europeană de Investiţii." Pesemne, Traian Băsescu nu ştie cum a fost creată respectiva bancă, nu ştie ce obiective are şi ce politică a investiţiilor are, dacă poate afirma aşa ceva. Nu se pot compara dobânzile practicate de BEI cu cele practicate de o bancă comercială, ceea ce i-atr putea explica eventualul său consilier bancar, despre care am dubii că l-ar avea.

"Era un domn, mare bancher altfel, cetăţean român, care începuse să-mi facă socoteala câte datorii n-a plătit statul la firme (...). De fapt, bătea câmpii, că nu era vorba de banii pe care Guvernul trebuia să-i plătească, Guvernul a plătit, dar sunt administraţiile locale care sunt în mare dificultate din două motive, una şi cea mai importană că au foarte multe hotărâri judecătoreşti care i-au obligat să dea bani din urmă de pe la anul 2000, în buna înţelegere de către unii judecători a legislaţiei din România şi a discreţionarului. (...) Pe de altă parte, dacă economia nu este finanţată, domnii bancheri trebuie să ştie că nici nu vor fi bani să se plătească firmelor banii pe care Primăriile trebuie să-i plătească, pentru că din taxe se fac banii la Primărie, nu din altceva", a continuat el. Fără comentarii.

"Pentru că Guvernul României poate încerca să se descurce şi fără să mizeze pe bănci. N-aş vrea să intru în alte detalii, dar măcar să ştim dacă avem în sistemul bancar din România - acesta a fost mesajul meu astăzi - un partener sau nu. Nu putem fi parteneri doar atunci când vreţi să vă creşteţi lichidităţile", a încheiat Băsescu opiniile sale despre o întâlnire extrem de tensionată.

Pe de altă parte, nici reacţiile bancherilor nu s-au lăsat aşteptate. Dan Popa descrie pe blogul său, în articolul "Prima casă" vă arată cât de mare este dragostea dintre bancheri, guvern şi BNR, câteva reacţii ale bancherilor, unele sub semnul anonimatului, faţă de întâlnirea de ieri. Citez ceea ce spunea unul dintre partcipanţi: "Noi nu suntem oficii de binefacere nicăieri în lume. Vom coborî dobânzile atunci când economia românească va permite acest lucru. Sistemul bancar este ca un vapor, ca să rămân în teritoriul preferat de Preşedinte, dar marea în care navigăm e plină de aisberguri. Nu se poate să arăţi cu degetul către bănci. Nu noi facem politica fiscală a României şi nu noi creăm strategia monetară. Nu noi suntem responsabili de actuala situaţie economică, totuşi. Noi finanţăm afaceri într-o ţară care are totuşi câteva dezechilibre de care nu ai cum să nu ţii cont. A, că se mai aude câte-o voce care ameninţă cu impozite Robin Hood... foarte bine, noi vom încerca să ne adaptăm şi acelei situaţii. Însă nu ştiu cine va pierde în final mai mult."

Traian Băsescu dă ordin de stat: băncile trebuie să răspundă pozitiv acţiunilor guvernului

Multă lume aştepta cu interes rezultatele întâlnirii preşedintelui Traian Băsescu cu BNR, Asociaţia Română a Băncilor şi principalele bănci comerciale din România, care a avut loc astăzi la Clubul BNR. Dacă bancherii au fost foarte discreţi, Traian Băsescu a ieşit la rampă şi a dat o declaraţie de presă pe marginea acestei întâlniri.

"Trebuie să vă spun că nu a fost o întâlnire care viza decizii, nu cu mine iau băncile decizii cu privire la politica lor, ci a fost dorinţa mea de a le transmite un mesaj în continuarea celui pe care l-am transmis în luna decembrie, dar şi în ianuarie, când le vorbeam despre un parteneriat între Guvern şi sistemul bancar pentru a sprijini economia românească în aşa fel încât efectele crizei economice să fie diminuate", a susţinut preşedintele Traian Băsescu, citat de The Money Channel.

Preşedintele a declarat că, în cadrul întâlnirii cu bancherii, s-a făcut un bilanţ al obligaţiilor asumate de guvern în cadrul parteneriatului cu băncile, arătând că, din punctul de vedere al guvernului, angajamentele au fost împlinite. "Mă refer în special la acordul cu Fondul Monetar Internaţional, la acordul cu Uniunea Europeană şi la acordul cu Banca Mondială, ceea ce a fost de natură să mărească nivelul de încredere în economia românească", a explicat şeful statului.

Este extrem de interesantă această afirmaţie a şefului statului. Înţelegem că a promis băncilor că va semna cu instituţiile internaţionale acordul de împrumut. Şi noi care credeam că acest acord a fost negociat şi semnat în interesul statului român. Politician versat, Băsescu foloseşte poziţia sa de prim demnitar al statului român pentru a cere unor bănci care evoluează înr-o economie liberă ce să facă.

Băsescu le-a spus reprezentanţilor principalelor bănci din România că este timpul ca şi sistemul bancar să răspundă pozitiv acţiunilor Guvernului, având în vedere că există lichidităţi şi, pe de altă parte, există şi foarte multe proiecte pentru IMM-uri cu finanţare europeană "care trebuie să îşi găsească parteneriatul în bănci pentru cofinanţare în condiţii rezonabile şi nu în condiţii de dobânzi foarte mari sau exagerate".

Iată o nouă încercare a preşedintelui de a distorsiona decizia economică a băncilor. Ce face Băsescu? Plânge pe umărul băncilor comerciale pentru a-şi apăra ţărişoara. Este clar: domnia sa este în campanie electorală. Pe de-o parte, mesajul său subliniază lăcomia băncilor acuzându-le că practică "dobânzi foarte mari sau exagerate", hrănind astfel aşteptările populiste, pe de altă parte face aprecieri asupra lichidităţii din sistemul bancar, iar în fine le flutură pisica cătrebuie să potolească setea de câştig a acţionarilor, în schimbul recunoştinţei României şi a Uniunii Europene.

"Apelul meu către bănci a fost să îşi analizeze sau să reanalizeze posibilitatea de a cofinanţa administraţiile locale şi pe cei care obţin finanţări pentru dezvoltarea de IMM-uri pe bani europeni în condiţii rezonabile. Deci acesta a fost mesajul, nu am aşteptat neapărat un răspuns, vom vedea reacţiile bancherilor în perioada următoare", a conchis preşedintele.

Isărescu, interesat de un nou mandat la BNR

Mugur Isărescu a declarat astăzi că este interesat de un nou mandat de guvernator al băncii centrale, poziţie pe care o ocupă de aproape 19 ani. Întrebat de Mediafax pe marginea acestui subiect, Isărescu a răspuns: "Cum mai este ceva vreme până voi împlini vârsta de 65 de ani, nu intenţionez să mă pensionez".

În vârstă de 59 de ani, Mugur Isărescu este guvernator al BNR din septembrie 1990, de la vârsta de 40 de ani, funcţie pe care a ocupat-o neîntrerupt până acum, cu excepţia perioadei când a fost prim ministru în guvernarea CDR, în perioada 22 decembrie 1999 - 28 noiembrie 2000.

Conform legislaţiei actuale, mandatul guvernatorului şi celorlalţi membri ai Consiliului de Administraţie al BNR este de cinci ani, redus de la şase ani în septembrie 2004, când a fost stabilită şi actuala componenţă a conducerii băncii centrale. Peste 4 luni, expiră mandatul conducerii BNR.

În ultimii ani şi mai ales de la începutul actualei crize în toamna lui 2008, deciziile şi previziunile lui Isărescu au început să fie din ce în ce mai des discutate şi uneori atacate de către comentatorii economici. Ultima declaraţie a guvernatorului BNR pusă sub semnul întrebării este aceea că vom termina anul cu creştere economică pozitivă, în condiţiile în care organismele financiare internaţionale prevăd o scădere de 4% a Produsului Intern Brut.

De asemenea, în ultima vreme, se fac speculaţii despre o posibilă candidatură a lui Isărescu la alegerile prezidenţiale din toamna lui 2009.

Cafeneaua de afaceri: "Băncile, bătălia pentru resurse"

Astăzi am participat la un eveniment organizat de Finmedia sub titulatura Cafeneaua de afaceri, Băncile: bătălia pentru resurse. Evenimentul, organizat la Palatul CEC, l-a avut drept moderator pe Valentin Lazea, economistul şef al BNR, şi ca invitaţi proeminenţi: Ana Maria Mihăescu, şeful misiunii International Financial Corporation (divizia de investiţii a Băncii Mondiale) în România, Lucian Anghel, economistul şef al BCR, şi Radu Furnică, preşedintele Leadership Development Solutions.

La cafeneaua de afaceri, pe vremuri, era amfitrion Mugur Isărescu, guvernatorul BNR. Astăzi, însă, domnia sa participa la aceeaşi oră la întâlnirea de la Clubul BNR, între preşedintele Traian Băsescu, BNR, Asociaţia Română a Băncilorr şi principalele bănci comerciale din România.

O mare parte a întîlnirii de la Palatul CEC a avut drept rol prezentarea unor cărţi editate de Diverta şi Injoy în colecţia de cărţi de afaceri Raftul cu succes, două dintre ele avându-i drept protagonişti pe Warren Buffet şi Jack Welch.

Partea care ar fi trebuit să aibă cea mai mare întindere a avut ca subiecte Cum influenţează politica băncilor acordul cu FMI şi Păstrarea volumului creditării în condiţiile reorientării lui. S-au dezbătut destul de puţin aceste teme. Am lansat o provocare de discutare a programului "Prima casă", promovând opiniile pe care le-am expus şi pe acest blog. Lucian Anghel a spus că creditele ipotecare tipice sunt de 40.000 € şi deci 1 mld.€ trebuie împărţit la această valoare. Ar rezulta 25.000 credite în loc de 17.000, ceea ce nu ar schimba prea mult situaţia. Am emis ipoteza că guvernul nu s-a consultat cu BNR înainte de lansarea acestui program, rugându-l pe economistul şef al BNR să îmi confirme sau să îmi infirme. Valentin Lazea a uitat să-mi răspundă. Însă a făcut o declaraţie memorabilă: "Diavolul este în anexe. Sunt 1001 de detalii care pot face diferenţa dintre succes şi eşec. Eşecul înseamnă ca din banii contribuabililor să se acopere eventuala neplată a celor ce beneficiază de acest credit."

Puteţi citi relatarea evenimentului şi în site-ul Hotnews.ro.

Prima grevă din istoria BCE

Banca Centrală Europeană se confruntă astăzi cu prima grevă din istoria sa. Astfel, salariaţii vor întrerupe lucrul vreme de 90 de minute la sediul central al BCE din Frankfurt, cu titlu de grevă de avertisment. Miza este percepţia liderilor sindicali că nu au un cuvânt mai important de spus în legătură cu stabilirea pensiilor şi a veniturilor salariale. Ei ameninţă că, dacă revendicările lor nu vor fi satisfăcute, vor organiza şi alte măsuri de protest.

În peisajul băncilor centrale, grevele sunt evenimente foarte rare. În istoria de 10 ani a BCE, greva nu are precedent. Nici salariaţii FED nu îşi amintesc o întrerupere a lucrului, iar la Banca Angliei, de la înfiinţarea sindicatului salariaţilor, în 1975, nu a existat nicio grevă.

Banca Centrală Europeană a anunţat că, pe parcursul grevei de artisment, va asigura continuitatea majorităţii activităţilor sale. BCE şi cele 16 bănci centrale din zona euro asigură funcţionarea sistemului de plăţi pentru sistemele bancare şi pieţele de capital. Orice disfuncţionalitate a acestui sistem ar putea provoca consecinţe serioase pentru funcţionarea acestor pieţe.

International and European Public Services Organization (IPSO) reprezintă interesele a 38% dintre salariaţii BCE. Un reprezentant al IPSO, Wolfgang Hermann, a declarat pentru Wall Street Journal: "Contractul de muncă cu BCE reprezintă un cec în alb oferit angajatorului. El cuprinde o clauză care constituie baza legală pentru modificări bruşte ale plăţilor şi stimulentelor, modificări asupra cărora angajaţii nu au niciun control". IPSO afirmă că noul plan de pensii pentru salariaţii din BCE constituie o reducere cu 20% a pensiilor. Pe de altă parte, un reprezentant al BCE a afirmat că, din cauza schimbărilor economice şi demografice, vechiul plan de pensii nu mai era viabil. Contribuţiile BCE şi ale angajaţilor pentru asigurările sociale au crescut cu câte 1,5%.

Programul "Prima casă" naşte pui, dar şi interese electorale

Ieri, preşedintele PSD, Mircea Geoană a declarat pentru Mediafax: "Este un pas bun această iniţiativă, Prima casă, pe care am susţinut-o, dar această iniţiativă se adresează în principal celor cu venituri peste medie. Pe noi ne interesează şi un program de construcţie de locuinţe, pentru tineri, cu chirie, şi considerăm că imediat după ce vom perfecta acordul şi cu Comisia Europeană şi vom şti pe ce bani ne bazăm în acest an, vom solicita Guvernului lansarea unui program masiv de locuinţe cu chirie pentru tineri şi pentru scopuri sociale care, împreună cu programul Prima Casă, să reprezinte un adevărat stimulent pentru dezvoltarea sectorului de construcţii, relansare economică şi acces la locuinţe pentru cei cu venituri modeste."

Cred că nu mai este nicio îndoială faptul că acest program a născut multe pasiuni electorale. PSD, după ce şi-a revendicat paternitatea programului şi după ce a constatat că el este însuşit de PD-L, iată că acum vrea să-şi năşească un program care să îi fie asociat în mod indubitabil.

Aseară, la emisiunea "Naşul" de la B1TV, ministrul finanţelor publice, Gheorghe Pogea, a sugerat că programul "Prima casă" ar pute fi împărţit în două, în sensul unei părţi care chiar să fie destinat achiziţiei primei case, iar cealaltă parte să se adreseze restului populaţiei, respectiv celor care au mai deţinut cel puţin o locuinţă. Pogea nu a putut răspunde la întrebarea dacă programul va fi accesibil şi românilor care lucrează în străinătate. A mai afirmat că nu vor fi acceptate în program casele la roşu.

Se pare că între timp a mai apărut un politician interesat să valorifice programul "Prima casă". Este vorba de preşedintele Traian Băsescu, care se va întâlni mâine cu reprezentanţii BNR, ARB şi ai celor mai importante bănci comerciale. Printre principalele teme ce ar putea fi abordate, se numără acordurile au băncile-mamă pentru menţinerea liniilor de finanţare pentru băncile ce acţionează în România, evoluţia crizei economice şi programul "Prima casă". După cum anunţase anterior premierul Emil Boc, 16 bănci comerciale ar fi interesate de acest program.

Referinţe:

1. Programul "Prima casă", etapele ce stau la baza acordării garanţiei de stat, 31.05.2009
2. Fiscul este executorul în programul "Prima casă", 31.05.2009
3. "Prima casă" devine "A oricâta casă", 30.05.2009
4. Programul "Prima casă", discriminările continuă: TVA şi onorarii notariale reduse, 29.05.2009
5. Noi valuri stârnite de programul "Prima casă", de data asta bancare, 26.05.2009
6. Programul "Prima casă" naşte valuri, 25.05.2009
7. Praf în ochi de la guvernul Boc: garantarea creditelor ipotecare până la 60.000 € pentru prima locuinţă prin programul "Prima casă", 21.05.2009

General Motors, un simbol american, intră în faliment

General Motors, producătorul american de autovehicule, cu o istorie de circa 100 de ani şi un simbol al SUA, va depune astăzi cerere de punere sub protecţia falimentului. Va fi al treilea cel mai important faliment din istoria SUA şi cel mai mare al industriei. GM a fost considerat cel mai mare producător auto din lume vreme de 77 de ani. Intrarea rapidă a GM în faliment este o mare provocare pentru administraţia Obama, care va fi nevoită să avanseze 30 mld.$ pentru restructurarea gigantului auto. Va rezulta o companie mai mică.

Christopher Richter, analist al pieţei auto la CLSA Asia - Pacific Markets în Tokyo, a declarat: "Partea cea mai grea acum începe în demersul de a face GM şi Chrysler competitive. Dacă nu se realizează acest lucru, istoria se va repeta peste câţiva ani. Implicaţia imediată a faptului că aceste companii vor deveni mai mici este faptul că rivalii de la Toyota, Honda, Nissan şi Hyundai vor câştiga cote de piaţă."

De la începutul crizei şi până acum, General Motors a fost ţinută în viaţă cu ajutoare guvernamentale în valoare de 50 mld.$. Guvernul american va prelua 60% din noua companie, iar restul acţiunilor va fi împărţit între sindicatul lucrătorilor din industria auto (17,5%), guvernul canadian (12%) şi deţinătorii de obligaţiuni GM (10,5%).

Preşedintele Barack Obama va ţine un discurs pe marginea industriei auto din SUA ăn cursul zilei de astăzi, iar preşedintele executiv al GM, Fritz Henderson, va urma.


Pe de altă parte, Chrysler a primit acordul justiţiei americane pentru a-şi vinde majoritatea activelor către o nouă companie condusă de Fiat, la care italienii vor deţine 20% din acţiuni, sindicatele 68%, iar guvernele din SUA şi Canada câte 12%. Noul Chrysler va ieşi în câteva zile de sub protecţia legii falimentului şi va mai primi ajutoare de 8 mld.$ din partea autorităţilor.

BNR: rezervele valutare şi internaţionale în creştere în mai 2009

Într-un comunicat postat astăzi pe site-ul BNR, aflăm că, la 31 mai 2009, rezervele valutare la Banca Naţională a României se situau la nivelul de 26.852 mil.€, faţă de 24.886 mil.€ la 30 aprilie 2009, în creştere cu 1.966 mil.€.

Acest rezultat a reieşit din următoarele operaţiuni:

- Intrări de 6.288 mil.€, reprezentând prima tranşă din cadrul acordului stand-by cu FMI (4,37 mld.DST, unitatea de cont a FMI), modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, alimentarea contului Comisiei Europene, veniturile obţinute din administrarea rezervelor internaţionale, operaţiuni pe piaţa interbancară şi altele.

- Ieşiri de 4.322 mil.€, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit ca urmare a deciziei BNR de a reduce la zero rata RMO pentru mijloacele băneşti în valută cu scadenţa reziduală mai mare de 2 ani, impactul deprecierii dolarului american faţă de euro, amplificat de ponderea mare a dolarului în structura valutară a tranşei aferente acordului cu FMI (peste 60%), volumul scadenţelor operaţiunilor de swap valutar prin care s-a asigurat o parte din necesarul de lichiditate al pieţei interbancare în perioada precedentă, plăţi din contul Comisiei Europene, plăţi de rate şi dobânzi aferente datoriei publice externe directe şi garantate de stat şi alte operaţiuni.

Din aceste cifre, se constată utilitatea acordului stand-by cu FMI, fără de care BNR nu s-ar fi putut aventura în reducerea rezervelor minime obligatorii pentru resursele atrase în valută cu scadenţe mai mari de doi ani.

Rezerva de aur s-a menţinut la 103,7 tone. În condiţiile evoluţiilor preţurilor internaţionale, valoarea acesteia s-a situat la 2.309 mil.€.

Rezervele internaţionale ale României (valute plus aur) la 31 mai 2009 au fost de 29.161 mil.€, faţă de 27.113 mil.€ la 30 aprilie 2009.

Plăţile scadente în luna iunie 2009 în contul datoriei publice externe, directe sau garantate de Ministerul Finanţelor Publice, însumează 146 mil.€.

BNR a injectat azi în piaţa bancară aproape 3,6 mld.lei (circa 860,6 mil.€), printr-o operaţiune de tip repo cu 15 bănci participante. Dobânda este de de 9,5% pe an, egală cu dobânda de politică monetară, şi scadenţa la o lună, susţin surse apropiate tranzacţiei.

Referinţe

1. Ce fac băncile cu cele 800 mil.€ rezultate din reducerea RMO, 26.05.2009
2. BNR: dobânda de politică monetară redusă la 9,5%, 06.05.2009