Reflecţii economice

După eforturi susţinute ale industriei IT, promovate cu cerbicie de Varujan Pambuccian, preşedintele comisiei de specialitate din Camera Deputaţilor, a fost adoptat un pachet de legi privind comunicaţiile prin Internet, factura electronică, semnătura electronică şi posibilitatea de a semna contracte în mod virtual. Iată că legislaţia privind emiterea de facturi electronice, adoptată în 2007, a fost abrogată printr-o ordonanţă de urgenta a guvernului, împreună cu alte reglementări privind impozitele şi taxele prevăzute de Codul Fiscal. În condiţiile în care piaţa aştepta de 2 ani apariţia normelor de aplicare, legea 260/2007 a fost abrogată.

În lipsa acestor norme, care trebuiau emise de către Ministerul Finanţelor Publice, factura electronica nu a mai apucat să devină realitate. Între timp, mai mult firme care activează în domeniul IT proiectaseră platforme de emitere a acestor facturi electronice.

Abrogarea legii privind factura electronică a fost motivată prin necesitatea transpunerii în legislaţia naţională a unor directive europene.

Este adevărat faptul că, de la 1 ianuarie 2007, momentul admiterii României în Uniunea Europeană, facturile nu mai trebuie tipărite cu regim special şi nu mai sunt necesare semnătura şi ştampila pe facturi. În consecinţă, o factură poate fi foarte bine trimisă prin poştă electronică, într-un format convenabil, PDF, spre exemplu, şi nu mai este necesară trimiterea ei prin poştă.