Reflecţii economice

Se vehiculează, încă de la începutul crizei, ideea că băncile comerciale nu mai acordă credite. Am considerat mai jos exemplul creditelor pentru locuinţe acordate populaţiei, în perioada ianuarie 2007 - august 2009, în conformitate cu datele furnizate de BNR.



Să studiem puţin graficul. Cu roşu şi cu datele de pe axa din stânga, este reprezentată evoluţia soldului creditelor pentru locuinţe acordate populaţiei şi cu albastru şi datele de pe axa din dreapta reprezintă evoluţia soldului aceloraşi credite faţă de luna precedentă. Toate valorile sunt exprimate în mld.lei.

Este important de spus faptul că soldul creditelor scade cu rambursarea ratelor creditelor vechi şi creşte cu valoarea creditelor nou acordate. Având în vedere faptul că rambursarea acestor tipuri de credite se întinde, de regulă, pe 25-30 de ani, rezultă că scăderea înregistrată este de 0,27% - 0,33% pe lună. Acestea ar fi valorile cu care ar scădea soldul dacă nu s-ar mai acorda deloc credite. Tot la scăderea soldului contribuie rambrusările anticipate şi creditele neperformante, a căror garanţie este executată silit.

Creşterea soldului creditelor se realizează, în principal, prin acordarea de credite noi.


Se constată o încetinire a creşterii soldului, chiar cu perioade de descreştere în lunile iulie 2008 şi februarie, martie şi aprilie 2009. În perioada august 2008 - august 2009, soldul creditelor pentru locuinţe acordate populaţiei a crescut de la 17,6 mld.lei la 22,46 mld.lei, adică cu 27,61%. Am făcut această comparaţie tocmai pentru faptul că în iulie 2008 - august 2008 poate fi plasat începutul crizei pe piaţa finanţărilor imobiliare. Efectiv, scăderea numărului de tranzacţii a început prin luna aprilie 2008, însă, propagarea în scăderea preţurilor a mai întârziat câteva luni. De altfel, începând din luna ianuarie 2007, iulie 2008 a fost prima lună când soldul creditelor pentru locuinţe acordate populaţiei a înregistrat o scădere faţă de luna precedentă.

În anul 2009, între ianuarie şi august, soldul a crescut de la 22,35 mld.lei la 22,46 mld.lei, o creştere de 0,49%, însă dacă luăm în considerare descreşterea medie a soldului cu 0,3% pe lună, ar rezulta o creştere a creditării pe acest segment cu aproape 1%.

O asemenea creştere poate părea minusculă. Dacă o judecăm, însă, în condiţii de criză economică, este remarcabilă.

Pe de o parte, băncile comerciale au trecut printr-o criză financiară. Multe dintre ele sunt subsidiare ale unor bănci străine, care nu le-au mai putut credita cu bani ieftini. Pe piaţa monetară, au apărut turbulenţe, cauzate mai ales de lipsa de încredere reciprocă între bănci. A crescut destul de mult rata creditelor neperformante, din cauza crizei economice. În consecinţă, băncile comerciale au înăsprit condiţiile de creditare. În plus, a apărut posibilitatea plasamentelor cu randamente destul de bune în titluri de stat.

Pe de altă parte, criza economică a stăvilit elanul consumatorist al românilor. În plus, spectrul pierderii locului de muncă i-a făcut pe mulţi să fie extrem de prudenţi în a contracta un credit. Nenumăratele istorisiri din presă şi Internet cu debitori care nu mai pot să-şi ramburseze creditele au contribuit şi ele la această atitudine.

De aceea, am afirmat că această creştere este remarcabilă.

În fine, o ultimă menţiune: pentru programul "Prima casă", s-au acordat garanţii de circa 220 mil.€, ceea ce ar însemna circa 900 mil.lei, adică 4% din soldul creditelor pentru locuinţe acordate populaţiei. Este foarte puţin pentru a influenţa în mod decisiv piaţa imobiliară.

În concluzie, deşi ritmul de creditare a scăzut semnficativ, creditarea continuă, ceea ce este un semn bun.