Andrei Gheorghe a fost gheorghit violet

"Începând cu data de astăzi, 26 februarie 2010, Ministerul Finanţelor Publice a încetat relaţiile contractuale cu domnul Andrei Gheorghe", se arată într-un comunicat al Ministerului Finanţelor Publice.

Iniţiativa ministrului Sebastian Vlădescu de a-i numi pe Andrei Gheorghe şi Dan Bittman drept consilieri ai săi la Ministerul Finanţelor Publice, primul pe probleme de comunicare şi al doilea pe probleme sociale, a stârnit multe controverse. Vlădescu declara pentru Money.ro: "Dan Bitman şi Andrei Gheorghe au rolul de a arăta că Finanţele nu sunt o instituţie închisă şi că cetăţeanul poate veni cu încredere la noi. Şi că, în cazul solicitărilor raţionale, realiste, le rezolvăm." Adică, spus altfel, să facă mai digerabilă relaţia contribuabilului cu MFP.

Zilele trecute, când mulţi contribuabili doreau să descarce de pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice programele pentru situaţiile financiare periodice şi pentru fişele fiscale, site-ul nu funcţiona. Ulterior, misterul a fost dezvăluit: Andrei Gheorghe schimbase pagina de internet, noua grafică având drept culoare dominantă violetul. Se ştie câtă băşcălie a fost făcută pe marginea flăcării violet cu care Traian Băsescu l-ar fi învins pe Mircea Geoană în alegerile prezidenţiale din 2009.

După cum anunţă Gândul, Andrei Gheorghe a dat două explicaţii pentru predominanţa violetului pe pagina MFP: "Este vorba de o seducţie voită, prin amplificarea terţiarului imaginar, care, inevitabil şi mefistofelic, va duce la repetarea inversă a numelui lui Sebastian Vlădescu, pentru subjugarea totală şi fiscală a iobagului român" şi "Sunt foarte multe calcule care au dus la alegerea acestei culori, există o logică a dinamicii cromatice. Îmi place foarte tare violetul, e foarte puternic. Poate peste un an vom avea o altă culoare."

Contactat de Realitatea.net, Gheorghe a declarat că nu a demisionat şi că nu ştie nimic despre aşa ceva. "Nu, nu am auzit de aşa ceva", a declarat Gheorghe, întrebat dacă îşi va da demisia. "Sunt în aeroport, acum mă sui în avion. Voi lipsi din ţară trei zile", a adăugat Gheorghe.

Nici măcar boemul Sebastian Vlădescu nu a mai suporta excenticităţile lui Andrei Gheorghe. Probabil că l-a mazilit cu părere de rău. De altminteri, nici poziţia lui Vlădescu nu este prea stabilă, în urma declaraţiilor sale că pensiile trebuie impozitate, afirmaţie taxată rapid de prim-ministrul Emil Boc drept neadevărată.

Dialog cu cititorii Ziare.com pe teme imobiliare

Deschiderea Sun Plaza - VIP Party

În această seară, am fost invitat să particip la aşa-numitul VIP Party ocazionat de deschiderea noului mall din Bucureşti: Sun Plaza. Mă rog, petrecerea nu a fost atât de VIP, lumea prezentă fiind foarte amestecată, aşa cum se poate vedea din imaginile alăturate.

Înainte de a intra în parcarea subterană, am trecut printre muncitori robotind, cabluri de diverse feluri şi noroaie cât vedeai cu ochii. Pentru cine a venit pe jos a fost o adevărată aventură să ajungă înăuntru.

Prima impresie din interior a fost legată de parcarea subterană pe două nivele, dintre care doar unul funcţionează. Executată foarte îngrijit, cu spaţii generoase de parcare, spre deosebire de parcările înghesuite ale altor mall-uri.

A doua impresie nu a mai fost la fel de favorabilă. Se pare că arhitectul este unul britanic şi a conceput un spaţiu destul de auster, care nu a beneficiat de cele mai bune materiale. Înăuntru, aceeaşi roboteală perpetuă, cu muncitori cărând materiale, cabluri lipite cu bandă adezivă şi, în general, o atmosferă de şantier.

La fel ca la ultimele deschideri de mall-uri, în ciuda afirmaţiilor deţinătorilor că spaţiile ar fi închiriate în proporţie de 95%, multe dintre magazinele din galeria comercială se vor deschide după o lună de la deschiderea de mâine a Sun Plaza.

Pisele de bază ale mall-ului sunt magazinele Cora, Flanco, Mobexpert şi Baumax. În exterior, lucruile sunt jalnic: noroi, lucrări neterminate şi încurcarea traficului pe Calea Văcăreşti şi Şoseaua Olteniţei.

Dintre persoanele cunoscute, i-am remarcat pe: oamenii de afaceri Dinu Patriciu, Puiu Popoviciu şi Camelia Şucu, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor, Radu Graţian Gheţea, şi directorul general al Metrorex, Gheorghe Udrişte. Panglica a fost tăiată de primarul sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, şi ambasadorul Austriei la Bucureşti, Martin Eichtinger.

Topul primelor 10 bănci în 2009 după activele nete

În primul rând, trebuie remarcat faptul că totalul activelor nete din sistemul bancar românesc a scăzut cu 0,5 mld.lei, de la 79 mld.lei în 2008 la 78,5 mld.lei în 2009. Deşi ordinea pe podium nu s-a schimbat, BCR, BRD şi Volksbank menţinându-şi primele trei locuri din clasament, criza a determinat alte schimbări spectaculoase. Iată clasamentul:

1. BCR - 19% (-1,3 pp);
2. BRD - 14,1% (-1,5 pp);
3. Volksbank - 6,6% (-0,1 pp);
4. Alpha Bank - 6,4% (+0,9 pp);
5. CEC Bank - 6,3% (+2 pp);
6. UniCredit Ţiriac Bank - 6,1% (+0,6 pp);
7. Raiffeisen Bank - 6% (+0,1 pp);
8. Banca Transilvania - 5,9% (+0,5 pp);
9. Bancpost - 4,4% (-0,3 pp);
10. ING Bank - 3,3% (-0,2 pp).

Băncile prezente în acest clasament sunt aceleaşi din clasamentulul anului 2008. Cota de piaţă a ocupantelor primelor trei locuri a scăzut.

Cel mai mare jucător din sistem, BCR, a scăzut pentru prima oară sub 20% din total active, după ce, nu cu foarte mulţi ani în urmă avea o treime din sistemul bancar. Raiffeisen Bank a căzut de pe locul 4 pe locul 7, iar Banca Transilvania a coborât de pe poziţia 7 pe poziţia 8, în ciuda unei uşoare creşteri a cotei de piaţă.

Cea mai spectaculoasă creştere în top a avut-o CEC Bank, care a urcat de pe locul 9 pe locul 5, activele nete crescând cu 2 puncte procentuale, ceea ce înseamnă o creştere de 46,5% a cotei de piaţă. Această evoluţie se datorează politicii băncii de a achiziţiona titluri de stat, dar şi de intensificare a acordării de credit, însă costul a fost deteriorarea portofoliului, prin creşterea creditelor îndoielnice şi pierderilor a depăşit 20%.

UniCredit Ţiriac Bank şi-a păstrat locul 6, în ciuda creşterii cotei de piaţă cu 0,6 puncte procentuale, ceea ce înseamnă o creştere 10,9%.

Cea mai spectaculoasă coborâre în top a înregistrat-o Raiffeisen Bank, care, deşi şi-a mărit cota de piaţă cu 0,1 puncte procentuale, a coborît trei poziţii în top, din cauza redistribuirii cotelor de piaţă. În 2007, banca era pe locul 3, iar în 2008 pe locul 4.

Una dintre primele bănci înfiinţate după 1990, Bancpost, şi-a continuat declinul, în ciuda unor măsuri ferme de restructurare. În 2009, banca a concediat 400 de salariaţi.

ING Bank şi-a păstrat locul 10, pe care îl ocupă de mai mulţi ani, în ciuda scăderii cotei de piaţă cu 0,2 puncte procentuale, ceea ce aduce banca la nivelul din 2007 ca pondere în activele nete ale sistemului bancar.

Guvernul a introdus prin uşa din spate o nouă prevedere pentru programul "Prima casă"

Deşi niciun oficial al guvernului nu a suflat o vorbuliţă despre eficienţa energetică a imobilelor ce pot fi cumpărate cu credite ipotecare garantate prin programul "Prima casă", iată că, după apariţia hotărârii de guvern în Monitorul Oficial, aflăm lucruri noi. Iată ce scrie în art.1, pct.15 din hotărâre:

15. La anexa nr.2, la articolul 1, după litera b), se introduce o nouă literă, b¹), cu următorul cuprins:
"b¹) locuinţa care se achiziţionează în cadrul programului se încadrează în una dintre clasele A, B sau C de eficienţă energetică. Criteriul este aplicabil începând cu data intrării în vigoarea prevederilor art.23 din Legea nr.372/2005 privind eficienţa energetică a clădirilor."

În fine, guvernul îşi dă arama pe faţă şi a introdus această modificare în principiile de acordare a garanţiilor de către FNGCIMM, dorind astfel să contribuie la dezvoltarea locuinţelor noi, luate de la zero. Consecinţa acestei măsuri va fi ponderea extrem de redusă a locuinţelor vechi finanţate prin credite ipotecare garantate prin acest program. Pe de altă parte, asocierea a cel puţin 7 persoane care să construiască un imobil pentru a primi garanţii pentru creditul ipotecar de 95% din 75.000 euro este iluzorie, iar dezvoltări imobiliare noi sunt puţin probabile în acest an, în care dezvoltatorii imobiliari traversează o perioadă foarte dificilă, având pe stoc multe unităţi locative nevândute.

"Majoritatea blocurilor vechi din România se clasifică în acest moment între C şi D şi sunt aduse prin reabilitare termică în zona B sau A" , a spus recent Emilia Cerna Mladin, preşedintele Asociatiei Auditorilor Energetici pentru Cladiri (AAEC), citată de Money.ro.

În concluzie, programul prima casă, varianta 2, este atât de greu de aplicat încât ai putea spune că guvernul nici măcar nu mai vrea să garanteze credite ipotecare prin acest program. Se pregăteşte oare o canalizare aproape exclusivă a celor 700 mil.euro către finanţarea cumpărării celor 20.000 locuinţe ANL, despre care vorbea Elena Udrea?

Actualizare: Money.ro relatează în articolul Gafă monumentală: Boc a semnat legea Prima casă 2 fără să o citească că Emil Boc habar n-are de faptul că în hotărârea de guvern există o prevedere legată de certificatul de eficienţă energetică. Halal...

Interviul acordat lui Luca Dezmir

Readau mai jos un interviu acordat lui Luca Dezmir, medicul timişorean de la milionarulmioritic.com, unde publică articole foarte bune pe teme legate de investiţiile personale. Interviul va fi inclus, dacă va fi considerat bun :), în DVD-ul proiectului Avantaj la start.

Portretele lui Alan Greenspan au ajuns sub pat

Portretele fostului preşedinte al FED, Alan Greenspan, preţuite înainte de criza economică la circa 10.000 $, au ajuns acum să zacă sub pat sau prin şifoniere, anunţă Wall Street Journal.

Charles Gradante, administratorul unei firme de consultanţă, Hennessee Group LLC, care a achiziţionat câteva portrete ale lui Alan Greenspan, a declarat: "Ar fi trebuit să le transform într-o tablă de darts. Tot ceea ce văd atunci când privesc aceste portrete sunt două căderi abrupte ale pieţelor, dar şi criza economică curentă".

O pictoriţă tânără şi necunoscută, Erin Crowe, a intuit afacerea cu portrete ale lui Greenspan înainte de izbucnirea crizei, reputaţia lui şi a Wall Street mergând umăr la umăr, şi s-a apucat să picteze portretele şefului FED în ulei pe pânză. ea a reuşit să picteze circa 50 de portrete ale lui Greenspan, pe care le-a vândut cu sume cuprinse între 5.000 şi 10.000 $ bucata.

Această soartă a portretelor lui Alan Greenspan, acum în vârstă de 83 de ani, este legată de asocierea lui cu ideea că este unul dintre factorii detrminanţi în declanşarea crizei, prin politica de dereglementare extremă a pieţelor financiare americane, mai ales în ceea ce priveşte activitatea băncilor de investiţii. Aceste bănci au fost cele care au intermediat operaţiunile financiare între sistemul bancare şi pieţele de capital, mai ales în cele legate de securitizarea creanţelor izvorâte din credite ipotecare şi alte tipuri de creanţe.

Lehman Brothers a cheltuit pe onorariile avocaţilor 641,9 mil.$

După cum anunţă Bloomberg, Lehman Brothers Holdings, banca de investiţii aflată în lichidare, ca urmare a declarării falimentului în septembrie 2008, eveniment despre care am scris aici, a cheltuit, în cele 16 luni trecute de atunci, 641,9 mil.$ pe onorariile avocaţilor.

Firma specializată în restructurări, Alvarez & Marsal LLC, care a furnizat băncii aflate în faliment actualul director executiv, Bryan Marsal, as încasat nu mai puţin de 233 mil.$ pentru managementul interimar pe care îl furnizează. Firma de avocatură Weil Gotshal & Manges LLP a încasat 149,5 mil.$ drept onorarii. Altă firmă de avocatură, Milbank Tweed Hadley & McCloy LLP, a primit onorarii de 42,4 mil.$, pentru consilierea comitetului creditorilor băncii Lehman Brothers.

Banca avea, la 31 ianuarie 2010, disponinibităţi de 17,6 mld.$, în creştere de la 17,2 mld.$ cu o lună în urmă.

La momentul falimentului, Lehman Brothers era una dintre cele 4 mari bănci de investiţii ale SUA şi ale lumii, cu active de 639 mld.$, având o istorie de peste 150 de ani. Printre cei mai importanţi creditori ai săi, se numără grupul bancar elveţian, UBS AG, clubul de fotbal american, The New York Giants şi fondul suveran al emiratului Abu Dhabi, Abu Dhabi Investment Authority, unul dintre cei mai mari investitori instituţionali din lume.

Stere Farmache, ales preşedinte al CA al Bursei de Valori Bucureşti

Adunarea Generală a Acţionarilor a Bursei de Valori Bucureşti l-a ales pe Stere Farmache în funcţia de preşedinte al Consiliului de Administraţie al BVB. Au mai candidat pentru această funcţie: Dan Paul, preşedintele Asociaţiei Brokerilor şi preşedintele Finaco Securities, Mircea Botta, preşedintele Romcapital, şi Cristian Sima, preşedintele WBS România.

Conform AGF.ro, Stere Farmache a fost ales preşedinte din primul tur cu 57% din voturi, fiind urmat de Dan Paul cu 21,64%, Mircea Botta cu 17,5% din voturi şi Cristian Sima cu 3,8%.

BVB are 319 acţionari, dintre care 233 persoane fizice şi 86 persoane juridice, cele mai mari deţineri fiind ale firmelor de brokeraj. Bursa are un capital social de 76,7 mil.lei, divizat în 7,6 mil. acţiuni, fiecare cu o valoare nominală de 10 lei.

Un alt element interesant al AGA de astăzi a fost decizia listării BVB pe propria piaţă, ceea ce nu este neuzual pe pieţele de capital.

Este, de asemenea, interesant ce vor decide acţionarii în legătură cu relaţia cu Bursa Monetar Financiară şi de Mărfuri Sibiu, ştiut fiind că o fuziune între cele două pieţe, în vederea consolidării pieţei de capital din România, nu a fost posibilă în trecut.

Ura faţă de fisc sau cum se îngemănează moartea şi impozitele

Astăzi, un avion de mici dimensiuni, furat cu puţină vreme în urmă de pe un aeroport apropiat, a izbit o clădire guvernamentală din Austin, Texas. Clădirea de birouri era folosită de fiscul american, temutul Internal Revenue Service. Americanii sunt foarte sensibili faţă de astfel de incidente după atacurile teroriste din 11 septembrie 2001.

De această dată, cel care pilota avionul era un american de 54 de ani, Joe Stack din San Marcos, care, se pare, a lăsat ieri pe Internet o scrisoare explicativă pentru gestul său. o reproduc aşa cum a fost publicată de Realitatea.net:

Mesajul este datat joi, 18 februarie, şi bărbatul, inginer software, îşi anticipează moartea, notând în paranteză anul naşterii şi anul morţii, 2010. În mesaj, el îşi exprimă nemulţumirea profundă faţă de sistemul guvernamental american în ansamblu, dar în special faţă de Fisc, asupra căruia pare să arunce vina pentru sărăcia în care ajunsese să trăiască. Bărbatul pare să aibă studii superioare. El acuză şi sistemul medical şi sistemul justiţiei americane, dar şi Biserica Catolică, pentru modul în care este modelată societatea.

Bărbatul vorbeşte despre coşmarul american pe care a început să îl trăiască în anii '80 şi spune că l-a făcut să realizeze că trăieşte într-o ţară cu o ideologie bazată pe "minciună totală".

"Ştiu că nu sunt primul care decide că s-a săturat. A existat mereu un mit că oamenii au încetat să mai moară pentru libertate în această ţară, iar acest lucru nu este limitat la afroamericani şi imigranţii săraci. Ştiu că au fost mulţi alţii înaintea mea şi că vor mai fi mulţi alţii. Dar ştiu şi că dacă nu mi-aş adăuga trupul la această numărătoare, nimic nu se va schimba. Aleg să nu mă mai uit peste umăr la "big brother" în timp ce el îmi devorează carcasa, aleg să nu ignor ce se întâmplă în jurul meu...m-am săturat.

Nu pot decât să sper că numărul acestor oameni va deveni rapid prea mare pentru a fi ignorat, că zombii americani se vor trezi şi se vor revolta. Din nefericire, cu toate că mi-am petrecut întreaga viaţă crezând că nu este aşa, violenţa nu numai că este răspunsul, este singurul răspuns.

Sunt în sfârşit gata să pun capăt acestei nebunii. Ei bine, domnule Big Brother, omule de la Fisc, hai să încercăm ceva diferit. Ia carnea mea şi dormi liniştit".

Românii par a avea aceleaşi opinii despre fiscalitate şi fisc. Astfel, potrivit unui sondaj CURS, mai mult de jumătate dintre respondenţi susţin că au cheltuit 20% din venituri pe taxe şi impozite, iar 22% au cheltuit intre 21 şi 40% din venituri pe taxe. Totodată, un sfert dintre români spun că nu ar trebui să plătească impozite la stat, în timp ce două treimi cred că valoarea taxelor n-ar trebui sa depăşească 10% din venitul lunar.

Conferinţa Imopedia.ro şi premiile pentru "Goana după casă"

Azi am participat la conferinţa Imopedia.ro, prima de acest fel organizată de cunoscutul portal imobiliar. Conferinţa a avut două secţiuni: piaţă imobiliară şi finanţare imobiliară. Au fost invitaţi jucători de pe piaţa imobiliară, bancară şi reprezentanţi ai autorităţilor. Nu voi intra în detalii, căci presa a reflectat şi va reflecta evenimentul: de exemplu, Hotnews.ro a scris aici şi aici, Money.ro a scris aici, aici şi aici.

Totodată, au fost acordate premiile pentru reality show-ul Goana după casă, o iniţiativă în premieră pentru piaţa imobiliară românească.

De notat faptul că organizatorii au decis să invite şi bloggeri economişti: Cristian Orgonaş şi semnatarul acestor rânduri.

Şmecheria "Prima casă" - ANL, marca Elena Udrea

După cum scriam, în noua variantă a programului "Prima casă", vor fi alocate garanţii de 700 mil.€. Numai că ministrul dezvoltării regionale şi turismului, Elena Udrea, are gânduri mari cu aceşti bani. Vrea să vândă locuinţele ANL către chiriaşi care le ocupă, la preţuri de mercurial: 19.140 € pentru garsoniere, 26.950 € pentru apartamente două camere şi 36.014 € pentru apartamente de trei camere. Mai simplu spus, a pus subordonaţii să calculeze valoarea medie de înlocuire pentru locuinţele ANL. Valorile, evident, sunt în general mai mici decât preţurile de piaţă, ceea ce nu e de mirare întrucât locuinţele ANL se construiesc pe terenuri puse la dispoziţie de autorităţile locale pe durata existenţei construcţiei, iar utilităţile sunt asigurate tot de către autorităţile locale.

O asemenea abordare va conduce la distorsionarea preţurilor de pe piaţa imobiliară. Dacă este să judecăm preţurile ANL în raport cu preţurile practicate pe piaţa liberă din marile oraşe, vom constata că ele sunt sub piaţă. dacă, însă, facem aceeaşi comparaţie pentru imobilele din Nehoiu sau Huşi, vom constata că ele sunt peste preţurile din piaţă.

Elena Udrea a estimat, într-o conferinţă de presă ţinută ieri, că ANL va obşine circa 500 mil.€ pentru cele 20.000 locuinţe ANL puse în vânzare. Desigur, actualii chiriaşi ANL şi viitori proprietari vor prefera să îşi finanţeze achiziţia prin credite ipotecare garantate prin programul "Prima casă". Acest lucru înseamnă că din cele 700 mil.€ puse la bătaie de statul român, vor mai rămâne doar 200 mil.€ pentru achiziţiile de pe piaţa liberă şi construirea de imobile noi. Cu o investiţie de numai 10%, adică 50 mil.€ (după afirmaţiile premierului Boc, despre care scriam aici), guvernul obţine 500 mil.€, pe care intenţionează să îi folosească pentru construcţia de locuinţe noi. Adică o şmecherie prin care banii băncilor comerciale ajung la statul român, ale cărui abilităţi de administrare a banilor publici o ştim.

"Prima casă" reloaded

În şedinţa de guvern de astăzi, s-a definitivat noua structură a programului "Prima casă", reloaded. De fapt, s-au aprobat noile norme de aplicare ale programului.

Reamintesc faptul că Ministerul Finanţelor Publice a invitat reprezentanţi ai economiei reale în data de 6 ianuarie 2010 la sediul său,în încercarea de a afla opinii despre reconfigurarea programului. Am scris pe larg pe margiunea acestei întâlniri în articolele Reuniunea de la MFP pe tema "Prima casă", Câteva observaţii cu privire la întâlnirea de la MFP şi Propunerile mele privind continuarea programului "Prima casă". Participanţii la întâlnire au trimis propunerile lor privind măsuri viabile economic de relansare a programului, urmând ca, în termen de o săptămână, să aibă loc o nouă întâlnire. MFP nu a mai lansat o invitaţie pentru această a doua întâlnire niciodată. A avut loc, totuşi, la începutul lunii februarie, o întâlnire între ministrul finanţelor publice, Sebastian Vlădescu, şi reprezentaţii Asociaţiei Române a Băncilor, despre care puteţi citi aici.

Principalele prevederi ale normelor de aplicare a programului "Prima casă" sunt:

1. Garanţia rămâne 60.000 € pentru cei care cumpără un imobil gata construit, terminat sau la roşu.

2. Garanţia se măreşte la 70.000 € pentru cei care îşi construiesc un imobil nou.

3. Garanţia pentru persoanele care se ascoiază în vederea construirii unui imobile va fi de 75.000 € în anumite condiţii:

- să fie cel puţin 7 persoane fizice, neasociate neapărat juridic;

- să deţină un teren;

- să deţină autorizaţie de construcţie validă, obţinută după data publicării hotărârii de guvern; numai persoanele care vor obţine autorizaţia de construcţie după această dată pot cere garanţia şi împrumutul la bancă;

- creditul va fi eliberat de bancă pe stadii de execuţie;

- construcţia se va executa de către o firmă autorizată.

4. Plafonul total al noului program va fi de 700 mil.€.

5. Garanţiile vor putea fi folosite şi în vânzarea locuinţelor ANL, subiect asupra căruia voi scrie un articol separat.

Având în vedere faptul că din varianta veche a programului s-au folosit circa 600 mil.€ şi au rămas circa 400 mil.€, înseamnă că programul se va suplimenta cu 300 mil.€.

Schema cu asocierea a cel puţin 7 persoane (de ce nu 5 sau 9?) mi se pare foarte greu de realizat. Punerea la punct unui astfel de montaj este foarte complicată. Guvernul nu ţine seama de preferinţele publicului, care ar prefera să cumpere un imobil gata construit.

Noua structură a programului "Prima casă" mi se pare făcută după ureche, ca şi prima variantă, şi nu cred că va avea succes. Vom vedea.

Mostră de incultură economică

Comentariu la un articol din Hotnews.ro:

dobanda poate fi micsorata atat cat sa fie peste 0(zero) sau poate chiar zero....tot si orice este peste zero reprezinta castigul bancii....asadar exista castig, mai mic dar exista. daca guvernul impune o astfel de conditie (micsorarea dobanzii), bancile nu au decat sa accepte sau sa iasa din program...ele, bancile, stiu ca oricum vor castiga...numai ca din dobanda aia care este acum se dau si ceva comisioane....prietenii stiu de ce....cum de in alte state dobanzile sunt de 0,ceva - 1-2-3%? (aeugenius, 17 februarie 2010, 14:21)

Iată cum gândesc românii despre dobânzile la creditele bancare. Cel care a scris coomentariul de mai sus nu are altceva în cap decât faptul că dobânda reprezintă profitul băncii. Habar nu are de costurile băncii: rezerve minime obligatorii, costul banilor (dobânda plătită la depozitele atrase), marja de risc, cheltuielile cu personalul, chiriile şi multe altele. Este la fel cum despre piaţa imobiliară se spune: se poate construi cu 400 €/mp, nemaicontând preţul terenului, utilităţile, marja dezvoltatorului.

Nu este de mirare, în aceste condiţii, lipsa de respect faţă de eforturile economiei private. De ce nu emigrează numitul aeugenius în ţările alea unde dobânda la credite este 0,ceva? Pentru că, la cum gândeşte, nu ar face faţă acelei economii de piaţă.

Conferinţele Finmedia: Creditarea bancară - provocări şi perspective

Azi am participat la conferinţa Creditarea bancară - provocări şi perspective, organizată de Finmedia.

Printre temele prezentate s-au numărat:
- reducerea dobânzilor;
- sărăcia populaţiei ca factor limitativ pentru creşterea creditării;
- reluarea creditării - între disponibilitate şi precauţie;
- relansarea creditării IMM-urilor;
- pre- şi cofinanţarea proiectelor finanţate din fonduri structurale (sprijinul sistemului bancar pentru atragerea fondurilor structurale);
- prelungirea şi restructurarea programului "Prima casă" prin relansarea creditării în domeniul construcţiilor;
- măsuri de stimulare fiscală;
- modele de restructurare pe linie de creditare plus rescadenţare;
- concordatul preventiv, o alternativă la intrarea în insolvenţă.

Dintre opiniile prezentate, redau câteva.

Valentin Lazea, economistul-şef al BNR: "Este un mit că avem o forţă de muncă educată, calificată şi cu toate acele adjective care i se dau", după care a adăugat că românii sunt săraci, iar acest lucru împiedică reluarea activităţii de creditare.

Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România: "Nu pot să nu remarc faptul că băncile din România au un model de afaceri genial: atunci când fac profit este numai al lor, iar atunci când înregistrează pierderi fac provizioane şi costul acestora este suportat de noii clienţi."

Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank România: "În România, ne vom confrunta în anii următori cu povara consolidării fiscale. Reducerea deficitului bugetar până la nivelul impus de criteriile de la Maastricht se va face foarte greu."

Florian Libocor, economistul-şef al BRD-GSG: "România va ieşi din criză, recesiune sau turbulenţe în momentul în care unul dintre indicatorii care s-au deteriorat cel mai mult, şomajul, va începe să scadă, ceea ce va înseamna că sectorul privat începe să producă şi să creeze locuri de muncă. Ne apropiem de maximul şomajului, dar probabil că vom mai vedea mici creşteri."

Petre Bunescu, director general adjunct al BRD-GSG şi prim-vicepreşedinte al ARB: "Legea insolvenţei, cu aspectele ei discutabile, ne încurcă foarte mult pe noi, bancherii, deoarece se ştie că unii dintre clienţii care ar mai avea şanse de redresare au ales să se declare în stare de insolvenţă în mod voluntar, iar băncile sunt nevoite să provizioneze creditele cu 100%."

Boc a găsit pe Google leafa lui Isărescu

Aflu din Adevărul că, aseară, la B1TV, Emil Boc, primul ministru al guvernului României, a declarat că a căutat şi găsit pe Google ce salariu are guvernatorul BNR, Mugur Isărescu: "Eu l-am apreciat întotdeauna pe guvernatorul BNR. El poate să-şi pună ce venit doreşte, dar s-a raportat la decenţă, la bun-simţ, la ce înseamnă mult mai puţin decât alţi guvernatori de bănci centrale din lume şi are undeva - din câte am văzut eu, am dat pe Google - între 5.000 şi 7.000 de euro."

Obsedat de pensiile "nesimţite" şi salariile "nesimţite" din sectorul public, Boc se dă iar în stambă cu o asemenea declaraţie.

În primul rând, este un premier care se informează de pe Google în legătură cu realităţi ale statului pe care guvernul său îl administrează, ceea ce este inadmisibil. Dacă tot există Google, de ce ar mai avea nevoie de institute de statistică şi de prognoză? De ce mai are nevoie de un stufos aparat administrativ în ministere? De ce nu guvernează virtual, prin Google?

În al doilea rând, demersul său denotă o curiozitate maladivă de a afla salariul guvernatorului BNR, ca să-i servească, dacă e mic, drept exemplu sau, dacă e mare, să tacă.

În al treilea rând, se ştie că o bancă centrală modernă este independentă de guvernul ţării respective şi se supune doar parlamentului. Ceea ce a făcut Boc este un semn că nu înţelege sau nu respectă o asemenea realitate.

Grecia, sub lupa UE

Cu puţin timp înainte de începerea reuniunii miniştrilor de finanţe celor 16 ţări din zona euro, la Bruxelles, mai mulţi lideri au apelat la guvernul grec pentru a întări măsurile de austeritate. Ei consideră că trebuie liniştite pieţele şi arătată fermitate la adresa Greciei.

În timpul întîlnirii miniştrilor de finanţe din zona euro din această după-amiază, au continuat presiune împotriva Greciei. Comisarul european pentru economie, Olli Rehn, a declarat că guvernul grec trebuie să ia măsuri ferme pentru reducerea deficitului bugetar. La rândul său, Jean-Claude Juncker, preşedintele Eurogrup (format din miniştrii de finanţe din zona euro), a subliniat: "Grecia trebuie să de asigure că este capabilă să reducă deficitul bugetar cu patru puncte procentuale în 2010, iar noi trebuie să verificăm dacă este posibil sau nu, totul va depinde de răspunsurile la această întrebare crucială".

În replică, ministrul grec de finanţe, George Papaconstantinou, începutul după-amiezii a declarat luni că "în cazul în care sunt necesare măsuri fiscale suplimentare, le vom lua".

Aceasta a fost atmosfera înainte de începerea reuniunii miniştrilor de finanţe din zona euro. Finanţatorii vest-europeni urmează să decidă în această după-amiază formele de susţinere a Greciei. O decizie finală se va lua în cadrul Consiliului miniştrilor de finanţe, care va avea loc mâine.

Declaraţiile publice de susţinere ale şefilor de stat europeni de săptămâna trecută nu au reuşit să calmeze pieţele financiare, din cauza termenilor imprecişi în care au fost formulate.

"Uniunea Europeană caută mai presus de orice să convingă pieţele de propria credibilitate prin punerea în aplicare a unor măsuri dure împotriva ţărilor care au dus o politică bugetară laxă", încerarcă să decodeze economiştii de la Deutsche Bank situaţia. Nu mai este mult până la mijlocul lunii, atunci când Comisia va prezenta primul raport privind punerea în aplicare a planului de austeritate pentru Grecia.

Atenţie, autorităţi: sunt la modă restaurantele clandestine

Criza economică pe care încă o traversăm a condus, peste tot în lume, la diverse forme de adaptare. Una dintre ele, care este şi la modă, o constituie restaurantele clandestine sau subterane. Fenomenul este atât de răspândit încât Wikipedia le-a dedicat o pagină specială. Recent, Guardian le-a dedicat un articol. Le găsim răspândite peste tot în lume: Argentina - Casa SaltShaker la Buenos Aires (prezent şi pe Facebook), Australia - Zingara Cucina - itinerant, Marea Britanie - The Underground Restaurant la Londra (are şi blog) şi în multe alte locuri. În esenţă, un astfel de restaurant este deschis în casa cuiva, neavând licenţă şi neplătind impozite. Reclama pentru un astfel de restaurant se face prin viu grai sau prin intermediul reţelelor de socializare, ca Facebook sau Twitter. Prin aceste reţele se fac şi rezervările.

Spre exemplu, amintitul The Underground Restaurant de la Londra se găseşte într-un apartament cochet care poate găzdui circa 25 de persoane, care se autodefinesc drept epicurieni în căutarea unor noi experienţe culinare şi sociale. Mâncarea este ca la mama acasă şi are un preţ modic: 35 €. Pe lângă ocolirea taxelor şi impozitelor, ceea ce permite preţuri mai mici, aceste restaurante beneficiază de aura de clandestinitate, de mister, de activităţi secrete.

Deşi nu am cunoştinţă de astfel de restaurante clandestine în România, ele există cu siguranţă. În următoarea perioadă, este de aşteptat ca volumul activităţilor comerciale nefiscalizate să se înmulţească simţitor, în condiţiile în care politica guvernului a înăsprit condiţiile fiscale pentru micii întreprinzători.

România rămâne în recesiune

Datele publicate astăzi de Institutul Naţional de Statistică arată că PIB-ul României s-a redus cu 1,5% în T4 2009 faţă de T3 2009 (date ajustate sezonier) şi cu 6,6% faţă de T4 2008. În anul 2009, PIB a fost cu 7,2% mai mic decât în 2008. Reamintesc faptul că PIB-ul României a înregistrat o creştere de 7,1% în 2008 şi o creştere de 6% în 2007. Este de semnalat faptul că ajustarea sezonieră este utilizată pentru eliminarea efectelor sezoniere din cadrul seriei de date pentru a se evidenţia evoluţia economică reală din perioade consecutive.

În ultima vreme, mai mulţi analişti anticipaseră ieşirea României din recesiune, ceea ce nu s-a întâmplat. Deşi nu există o definiţie economică unanim acceptată pentru ieşirea din recesiune, la nivel internaţional se acceptă că o economie a ieşit din recesiune atunci când înregistrează primul trimestru de creştere, după mai multe intervale de scădere. În mod similar, se afirmă că o economie a intrat în recesiune după ce PIB-ul a înregistrat două trimestre consecutive de scădere, comparativ cu trimestrul anterior.

Vin, însă, şi veşti bune. Potrivit altui comunicat al INS, în luna decembrie 2009, producţia industrială (serie brută) a crescut faţă de decembrie 2008 cu 11,6%, creştere datorată producţiei şi furnizării de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+17,7%) şi industriei prelucrătoare (+13,1%). Industria extractivă a scăzut cu 14,4%.

În schimb, în termeni anualizaţi, lucrurile stau altfel. În anul 2009, comparativ cu 2008, producţia industrială (serie brută) a fost mai mică cu 5,5%, determinată de scăderile înregistrate în industria extractivă (-12,0%) şi în industria prelucrătoare (-6,5%). Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a crescut cu 7,0%.

Dacă, însă, analizăm cifrele furnizate de Eurostat, România se numără printre singurele patru state membre UE care au înregistrat în decembrie 2009 creşterea producţiei industriale, faţă de decembrie 2008, şi conduce un top al evoluţiei indicatorului cu un avans de 6,9%, faţă de o scădere de 4,9% la nivelul Uniunii Europene. România este urmată de Polonia (+4,8%), Slovenia (+2,7%) şi Olanda (+1,1%). Cele mai mari descreşteri ale producţiei industriale le-au înregistrat Danmarca (-19,3%), Bulgaria (-12,1%), Estonia (-10,7%) şi Lituania (-8,3%).

Cum influenţează deciziile politice bursa

După cum bine ştiţi, discuţia asupra pragului de deţinere la SIF-uri ţine capul de afiş de ani de zile. În graficul alărat, se poate vedea cum a evoluat indicele BET-FI astăzi (sursa: Bursa de Valori Bucureşti). Dacă până în jurul orei 15 indicele creştea cu circa 3%, după această oră a scăzut brusc, ajungând până la ora 16 la peste -4%, pentru ca să închidă la -4,91%. Evoluţia a fost consecinţa anunţului că, în Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare a Camerei Deputaţilor, a fost dat un vot negativ proiectului de lege care prevede mărirea pragului de deţinere la SIF-uri la 5%, de la 1%, cât este în prezent. Oricum, votul acestei comisii este consultativ. În continuare, proiectul de lege va fi analizat de Comisia pentru buget, finanţe şi bănci în cursul acestei luni şi apoi va fi dezbătut în plenul Camerei Deputaţilor cel mai probabil luna viitoare.

Iată cum poate provoca o decizie politică, fie şi consultativă, o variaţie a unui indice bursier cu circa 9%. Presa a comentat pe larg calitatea redusă a dezbaterilor din comisiile parlamentare cu profil economic şi deciziile absurde luate de-a lungul vremii. Poate că va privi şi Emil Boc spre această evoluţie şi va putea înţelege magnitudinea economică a deciziilor politice.

Frica de un prag de deţinere mai mare la societăţile de investiţii financiare este un aberantă. Cu toate piedicile legislative, există deţinători de acţiuni care depăşesc 1% din totalul acţiunilor unui SIF. Acest lucru se poate realiza prin interpuşi. Cazul gălăţeanului Cătălin Chelu este de notorietate. Însă există şi investitori care nu vor să se preteze la astfel de subterfugii.

"Proiectul privind pragul la SIF-uri a primit aviz negativ pe motiv că nu este acum momentul potrivit pentru majorarea pragului", a declarat comisarul CNVM Bogdan Chetreanu pentru Financiarul.

La rândul său, preşedintele comisiei, Mihai Tudose (PSD), a declarat pentru aceeaşi publicaţie: "Avizul negativ a fost determinat atât de faptul că iniţiatorul proiectului nu a avut o fundamentare bună, dar şi pentru ca reprezentanţii SIF-urilor au avut o pledoarie mai bună. În plus, am ţinut cont şi de faptul că AGA la SIF-uri se întruneşte cu un număr redus de acţionari, de câteva zeci de procente, iar dacă ar fi majorat pragul de deţinere doi-trei acţionari mai mari ar putea lua decizii importante care vizează activele SIF-urilor. Totodată, mai există şi pericolul preluării SIF-urilor de unii acţionari, care apoi să le delisteze. Astfel, bursa ar pierde unele dintre cele mai tranzacţionate acţiuni."

Răzbate gândirea comunistoidă din această argumentare. În loc să lase piaţa să decidă ce e bine şi ce nu, pentru deputatul PSD, Bursa de Valori Bucureşti este un soi de instituţie de stat, un care trebuie păstrat într-o formulă cât mai conservatoare. Îi reamintesc sau îi comunic, dacă nu ştie, că BVB este o entitate privată, care se supune legii şi reglementărilor CNVM.

Off-topic: Iarnă de cod portocaliu în Bucureşti

Obişnuiţi cu ierni destul de blânde în Bucureşti, în acest an ne-am reamintit că avem un climat temperat-continental uneori excesiv. Totodată, am constatat din nou cât de ineficiente sunt autorităţile locale în gestionarea problemelor despre care pretind că le pregătesc tot anul. În imaginile de mai jos, este prezentată o alee dintr-un cartier bucureştean, pe care, de două luni, de când iarna a început să-şi arate colţii, nu a trecut niciun utilaj de deszăpezire. Nici locatarii nu au binevoit să iasă cu lopeţile pentru a-şi face viaţa mai uşoară, cum o făceau înainte de 1989.

Am avut ocazia să vizitez alte capitale europene în toiul iernii şi lucrurile arată cu totul altfel. Acolo nu se televizează şedinţele comandamentului de iarnă, în care primarul general să urecheze în stânga şi în dreapta. Acolo fiecare ştie ce are de făcut şi chiar face. La noi, privind lucrurile la rece :), lipseşte organizarea sau, zis mai pe româneşte, spiritul gospodăresc. Este consecinţa realităţii noastre, în care politicienii sunt doar nişte lătrători, fără profesionalism şi, de cele mai multe ori, lipsiţi de orice abilităţi manageriale. O capitală, ca şi orice altă localitate, este o afacere. Încasezi taxe şi impozite şi, la rândul tău, asiguri serviciile publice asupra cărora ai competenţă legală. Numai că, la noi, autorităţile locale, ca afacere, sunt falimentare şi la bunul plac al celor care au câştigat alegerile.

Actualizare: Văd că filmuleţul a fost preluat şi de Sf.Sisoe, care vorbeşte pe blogul său despre ziua asta viscolită din Bucureşti.

Isărescu, ţigările şi inflaţia

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a prezentat astăzi Raportul trimestrial asupra inflaţiei. În esenţă, el a pus nerealizarea ţintei de inflaţie în 2009 pe seama măririi accizelor la tutun şi alcool. Astfel, creşterea IPC (indicele preţurilor de consum) în 2009 a fost de 4,74%, depăşind cu 0,24 puncte procentuale limita superioară a tunelului de 3,5% +/- 1 pp, care a reprezentat ţinta de inflaţie propusă de BNR, preţurile volatile (legume, fructe, ouă, combustibili) au crescut cu 5,3%, preţurile administrate cu 3,4%, CORE1 (IPC - preţuri administrate) cu 5,2%, CORE2 (CORE1 - preţuri volatile) cu 4,92% şi CORE2 ajustat (CORE2 - preţurile la tutun şi băuturi alcoolice) cu 2,8%. Astfel, influenţa preţurilor la tutun în totalul inflaţiei a fost de 1,8 puncte procentuale, ceea ce, în viziunea lui Isărescu, a condus la ratarea ţintei de inflaţie.

Să vedem ce s-ar fi putut întâmpla. O ipoteză ar fi aceea că românii au fumat şi băut mai mult din cauza crizei, ceea ce nu se confirmă statistic. O altă ipoteză ar fi că BNR nu a prevăzut cum se cuvine cursul valutar, ipoteză care cade şi ea, întrucât valoarea accizei se calculează de-a lungul anului la un curs fix, în 2009 cursul practicat a fost cel înregistrat la 1 octombrie 2008, adică 3,73 lei pentru un euro. O ultimă ipoteză ar fi că BNR nu a ştiut schema de mărire a accizelor la tutun şi alcool pentru anul 2009, ceea ce, evident, este iluzoriu.

În concluzie, a da vina pe accizele la alcool şi tutun pentru raterea ţintei de inflaţie este praf în ochii nepricepuţilor. Criza economică a determinat peste tot un proces de dezinflaţie, ajungându-se chiar la deflaţie, pe seama scăderii consumului şi a scăderii accentuate a ritmului datoriei externe. Iată cum nu am putut profita de criză pentru scăderea inflaţiei din cauza politicii fără fundament economic a guvernului. Iar Mugur Isărescu, în semn de mulţumire pentru reînvestirea sa în funcţia de guvernator al BNR, menajează clasa politică, îmbrăcând ratarea ţintei de inflaţie în concepte savante.

Cu toate acestea, viceguvernatorul BNR, Cristian Popa, a reafirmat că România va adopta moneda unică europeană la momentul prevăzut de autorităţile române, respectiv ianuarie 2015, chiar dacă BNR şi-a ratat de trei ori la rând ţinta de inflaţie. "Inflaţia nu este un criteriu îndeplinit în prezent, dar la orizontul lui 2012 - date fiind angajamentele asumate de România pentru intrarea în ERM 2, cu respectarea celor doi ani în anticamera zonei euro - nu văd o problemă de nerespectare pentru a trece la euro în 2015", a mai spus Popa.

Răspunsul Ministerului Finanţelor Publice cu privire la situaţia microîntreprinderilor

După cum scriam în articolul Ministerul Finanţelor Publice, microîntreprinderile, asistenţa contribuabililor şi e-mail-ul, am trimis un mesaj de poştă electronică din pagina special destinată a portalului ANAF, în care întrebam care este soarta microîntreprinderilor. Iată că nu a trebuit să aştept răspunsul 30 de zile, cât este termenul legal, ci numai 8 zile.

Urmare e-mail-ului dvs. receptionat de catre Directia generala de metodologii fiscale, indrumare si asistenta a contribuabililor inregistrat sub nr.XXXXXX/2010, va comunicam ca potrivit prevederilor Ordinului nr.101/28.01.2010 al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala privind modificarea din oficiu a vectorului fiscal pentru contribuabilii care, pana la 31.12.2009, erau inregistrati ca platitori pe venitul microintrepinderilor, incepand cu obligatiile aferente lunii ianuarie 2010, cu termen de declarare 25.02.2010, contribuabilii care, la 31.12.2009 erau inregistrati in evidentele fiscale ca platitori de impozit pe venitul microintreprinderilor se inregistreaza ca platitori de impozit pe profit.

De asemenea, incepand cu obligatiile aferente lunii ianuarie 2010, cu termen de declarare 25.02.2010, se inregistreaza din oficiu luna calendaristica drept perioada fiscala pentru plata impozitelor si contributiilor aferente veniturilor din salarii.

Constatăm din nou că doar la presiunea media şi a opiniei publice MFP a catacdisit să dea în ceasul al doisprezecelea reglementări la care ar fi trebuit să se gândească cu mult timp înainte. Mă gândesc cum vor să fie autorităţile fiscale mai prietenoase cu contribuabilii, aşa cum afirmă, în astfel de condiţii?

BNR a micşorat dobânda de politică monetară la 7%

Decizia CA al BNR, întrunit astăzi în şedinţa obişnuită de politică monetară, de a reduce dobânda de politică monetară la 7%, cu 0,5 puncte procentuale, nu a surprins piaţa. Unii observatori se aşteptau chiar la o reducere până la 6,75%. Ceea ce a surprins a fost menţinerea rezervelor minime obligatorii, în condiţiile unei lipse de lichiditate manifestate în ultima vreme pe piaţa monetară.

În acest context, CA al BNR a decis reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7,0 la sută de la 7,5 la sută pe an. Ca urmare a acestei decizii, începând cu data de 4 februarie 2010, rata dobânzii pentru facilitatea de depozit se reduce la nivelul de 3,0 la sută pe an de la 3,5 la sută, iar rata dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) va fi de 11,0 la sută pe an faţă de 11,5 la sută. În acelaşi timp, rata dobânzii penalizatoare pentru deficitul de rezerve minime obligatorii constituite în lei se reduce la 16,5 la sută, începând cu perioada de aplicare 24 februarie-23 martie 2010.

Ca o consecinţă a micşorării dobânzii de politică monetară, dobânzile practicate pe piaţa monetară s-au micşorat sensibil. Spre exemplu, Robor la 3 luni a ajuns la 7,24%.

Raportul trimestrial asupra inflaţiei va fi prezentat publicului într-o conferinţă de presă organizată în data de 5 februarie 2010, când va fi prezentat şi calendarul şedinţelor dedicate politicii monetare pe următoarele 12 luni.

KD Life, prima companie de asigurări de viaţă care dă faliment

După cum anunţă astăzi site-ul încont.ro, KD Life este prima companie de asigurări de viaţă care dă faliment. Mai exact, angajaţii companiei au fost informaţi astăzi că acţionariatul KD Life a decis dizolvarea firmei prin procedura de lichidare voluntară, din cauza pierderilor mult prea mari pe care le are.

KD Life este divizie a grupului sloven KD Group, prezent în România şi în alte ţări din zonă: Slovenia, Bulgaria, Croaţia, Serbia, Muntenegru şi Bosnia. Începuturile KD Group datează din 1994, când a fost înfiinţată societatea de administrare de fonduri Kmečka družba. În aprilie 2003, acţionarii KD Group au decis să extinda operaţiunile diviziei de asigurări de viaţă în România.

KD Life şi-a început activitatea în 2006, iar din februarie 2009 se afla în reorganizare financiară. În primii doi ani de funcţionare, compania acumulase pierderi de 3,1 mil.€, ulterior acţionarii mărind succesiv capitalul social cu 1,5 mil.€, 1 mil.€ şi 5,7 mil.€, ultima majorare având loc în iunie 2009. Cu toate acestea, situaţia firmei nu s-a redresat, Adunarea Generală Extraordinară din 21 ianuarie 2010 luând decizia de a lichida firma, ca urmare a pierderilor financiare continue.

În februarie 2009, compania afirma că motivele pentru care se ajunsese la redresarea financiara au fost investiţiile în fonduri mutuale, care au inregistrat scăderi semnificative.

Ian Harrocks, directorul general al KD Life, spunea că aproximativ 80% din investiţiile companiei sunt în depozite bancare, iar restul de 20% în fondurile mutuale KD Optimus şi KD Maximus, administrate de KD Investments, companie care face parte din acelaşi grup. KD Optimus a înregistrat în 2008 o scădere de 34%, în timp ce valoarea investitiilor în KD Maximus s-a redus cu 54,8%, pe fondul scăderii puternice a bursei.

Topul deţinerilor KD Maximus la 2 decembrie 2009 (ultima raportare pe site) îl găsiţi aici, iar al deţinerilor KD Optimus aici.

Oricum, având în vedere ponderea de numai 20% a deţinerilor KD Life în acţiuni şi 80% în depozite bancare, este surprinzător, la prima vedere, faptul că firma a ajuns în situaţia lichidării voluntare. Suntem tentaţi să ne gândim la un prost management, dacă nu cumva există dedesubturi mai subtile.

Semnalul dat de falimentul KD Life poate fi şi unul prost, şi unul bun. Prost pentru că este prima companie de asigurări de viaţă care ajunge în această situaţie, dar şi bun pentru că afacerile proaste este bine să se termine la început, pentru minimizarea consecinţelor. Să vedem cum se va descurca Departamentul Fond de Garantare din cadrul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor.

Actualizare: Money.ro publică articolul KD Life nu intră în faliment, în care citează un oficial al CSA: “Nu sunt în faliment. Au un plan de redresare de anul trecut, de la sfârşitul anului. Pe planul de redresare sunt pe majorare de capital. O parte din majorare a avut loc la finele lui 2009 şi urmează ca celelalte tranşe să fie vărsate de acţionari”, a spus Marinela Nemeş, director general al Direcţiei Generale Juridice din Comisia de Supraveghere a Asigurărilor.

Vom vedea.

Rusia, călăul Fannie Mae şi Freddie Mac?

Bloomberg relatează o poveste foarte interesantă legată de ceea ce scrie Henry Paulson (în fotografie, alături de fostul preşedinte, George W. Bush), fostul secretar al Trezoreriei SUA, în cartea sa de memorii, On The Brink (câteva extrase din carte puteţi citi aici). El afirmă că, aflându-se la Beijing cu ocazia Jocurilor Olimpice, i s-a relatat că Moscova a încercat să pună în dificultate cei doi giganţi ipotecari americani, Fannie Mae şi Freddie Mac. Rusia ar fi propus Chinei o acţiune concertată, prin care cele două ţări să-şi vândă o mare parte a deţinerilor lor la cele două companii, pentru a pune în dificultate autorităţile SUA, care ar fi trebuit să intervină de urgenţă. Autorităţile chineze au negat un astfel de scenariu. Recent, Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al premierului Vladimir Putin, citat de agentia Interfax, a declarat "Toate acestea nu sunt decât invenţii. Nu a existat nimic real."

În acel moment, în 2008, relaţiile Rusiei cu SUA erau foarte tensionate, americanii fiind de partea Georgiei în conflictul cu Rusia pentru controlul teritoriilor separatiste.

Fannie Mae şi Freddie Mac, aşa numite GSE (Government Sponsored Entities), două companii semipublice care deţineau sau garantau aproape 50% din creditele ipotecare din SUA (5.000 mld.$ din 11.000 mld.$), se confruntau deja cu probleme grave legate de criza financiară izbucnită în iulie 2007 şi au fost preluate de statul american în septembrie 2008, aşa cum relatam în articolul Subprime = tsunami.

În acel moment, Rusia deţinea peste 65,6 mld.$ din datoriile acestor organisme, pe care le-a vândut integral în cursul anului 2008.