Reflecţii economice

Am mai abordat problema coplăţii în sistemul de sănătate în articolele A murit coplata. Trăiască tichetul pentru sănătate! şi Propuneri de reformare a sistemului de sănătate. După o lungă perioadă în care autorităţile nu au mai suflat un cuvinţel despre coplată, iată că Ministerul Sănătăţii a dat publicităţii Introducerea sistemului de coplată prin tichetul moderator pentru sănătate, care se constituie într-o propunere legislativă, proiectată să intre în vigoare de la 1 iulie 2010.

Încă de la început, autorii comunicatului menţionează că introducerea mecanismului de coplată prin tichetul moderator pentru sănătate reprezintă una dintre principalele clauze ale angajamentului finaciar pe care Guvernul României l-a încheiat cu FMI şi Banca Mondială. Aflăm şi definiţia coplăţii: contribuţia personală la plata serviciilor medicale, a medicamentelor si dispozitivelor, în momentul utilizării efective a acestora.

Este interesant de văzut ce intenţionează Ministerul Sănătăţii:

1. Creşterea accesului la asistenţa medicală la nivelul adecvat

* contribuţia personală diferenţiată între nivelurile de asistenţă va optimiza circuitul pacientului în sistem
* se reduce utilizarea nejustificată a sistemului
* se eliberează resursele (medici, timp, medicamente) pentru cei care au nevoie de asistenţă la un anumit nivel, în funcţie de afecţiune şi stadiul ei

Se va limita accesul la serviciile medicale pentru persoanele cu venituri modeste, făcându-se astfel importante economii, cu preţul sacrificării nivelului general de asistenţă medicală.

2. Creşterea eficienţei la nivelul sistemului de sănătate

* orientarea pacientului către furnizorii de servicii medicale cei mai potriviţi cu nevoile reale ale fiecăruia privind îngrijirile de sănătate;
* reducerea consumului nejustificat de servicii (prin limitarea cererii induse de servicii medicale şi în consecinţă a tendinţei de raportare în exces a serviciilor).

Se va elimina o parte din accesul la spitalele din marile centre universitare şi pacienţii vor fi redirijaţi către spitalele judeţene şi locale.

3. Responsabilizarea cetăţenilor pentru propria sănătate

* garanţia accesului la serviciile necesare persoanelor care au nevoie, atunci când au nevoie,
* posibilitatea fiecăruia de a-şi „contabiliza” consumurile reale,
* simplificarea „circuitului bolnavului în sistemul de sănătate”,
* scăderea timpilor de aşteptare şi reaplicarea principiului „banii urmează pacientul”, odată cu alocarea mai corecta a resurselor. Practic, se urmăreşte reducerea internărilor prelungite în favoarea spitalizării de zi, şi remodelarea comportamentului consumatorului de servicii în ideea de a recurge la serviciile medicale şi în special la cele de urgenţă (exagerat de accesate) doar în cazul în care are efectiv nevoie.
* De menţionat că, principalele categorii de beneficiari ai serviciilor medicale nu vor suporta aceste costuri suplimentare directe. Pentru copii şi vârstnici coplata va fi suportată de la bugetul de stat sau din alte fonduri similare.

Acest grup de consecinţe vizează o mare parte din risipa din sistemul sanitar românesc. Principiul „banii urmează pacientul” elimină în bună măsură alocările forfetare şi conduce la o mai justă alocare aşi urmărire a fondurilor.

4. Monitorizarea şi transparenţa cheltuielilor, astfel încât fraudarea sistemului să fie mai dificilă şi mai uşor de probat

* tichetul moderator pentru sănătate va funcţiona ca un document de plată
* tichetul va conţine CNP - ul pacientului şi va fi semnat de acesta

Introducerea noului instrument, tichetul moderator pentru sănătate, va induce complicaţii de înţelegere a mecanismului de către pacienţi.

5. Competiţie în sistem pentru veniturile din tichete

* pacienţii vor alege medicii şi spitalele care au dovedit responsabilitate şi performanţă medicală
* competiţie între medici şi spitale pentru pacienţi
* eforturi pentru creşterea calităţii asistenţei medicale

După alocarea mai judicioasă a fondurilor, competiţia este al doilea lucru bun adus de noul sistem.

6. Opţiuni pentru reducerea efortului financiar al contribuabilului

* Ministerul Sănătăţii propune Ministerului de Finanţe Publice deducerea fiscală a tichetelor, în cuantum de 600 RON/anual (cât este plafonul contribuţiei anuale prin tichete)
* altfel, efortul financiar va fi preluat de angajator şi dedus fiscal.
* suma coplăţii poate fi asigurată la asigurări voluntare.

Acest punct este foarte nebulos. Dacă se va permite deductibilitatea de către angajator a sumei de 600 lei anual, acest lucru îi va îndeptăţi pe angajaţi să solicite plata coplăţii de către angajator, ceea ce, în condiţiile actualei crize economice, va crea tensiuni. Mult mai logică ar fi fost deductibilitatea sumei respective din impozitul pe salarii. Deductibilitatea de către angajator ar fi total ilogică, atâta vreme câtă angajatul este obligat la coplată pentru serviciile medicale al căror beneficiar este, angajatorul neavând nicio calitate în acest proces.

7. Generarea în sistem a peste 700 milioane lei anual

* se finanţează complementar sistemul
* se introduc în mod transparent în sistem o parte din plăţile informale
* veniturile rămân la furnizor pentru investiţii, servicii.

Finanţarea complementară a sistemului este marea miză a coplăţii. Introducerea în sistem a unei părţi a plăţilor informale este iluzorie, iar rămânerea veniturilor la furnizor este, de asemenea, iluzorie, căci casele de sănătate vor deduce, cu siguranţă, sumele încasate din coplată din sumele datorate unităţilor medicale.

8. Unităţile medicale îşi suplimentează veniturile

* cresc posibilităţile pentru investiţii, extinderi şi achiziţii de echipamente şi materiale sanitare
* creşte calitatea serviciilor medicale

Iluzoriu, aşa cum am explicat mai sus.

9. Crearea condiţiilor pentru dezvoltarea sistemului de asigurări private de sănătate

* există posibilitatea ca sumele aferente tichetului pentru sănătate să poată fi acoperite de asigurările private
* serviciile care nu vor fi acoperite de CNAS vor putea fi preluate şi suportate de sistemul privat de asigurări

Acest punct este interesant, fiind singurul legat strâns de economia de piaţă, numai că, în lipsa definirii pachetului minim de servicii medicale furnizate în cadrul asigurării de sănătate de stat, acest punct este greu de aplicat, deocamdată.