Consecinţe economice ale protestului magistraţilor
Aflaţi în divergenţe majore cu celelelalte două puteri în stat, magistraţii au decis să protesteze prin amânarea tuturor cauzelor civile şi penale, cu excepţia celor legate de arestări şi încredinţarea minorilor. Toate cauzele comerciale sunt, astfel, puse în situaţia să fie amânate, termenele prelungindu-se până în ianuarie 2010, cel puţin deocamdată.
Una dintre consecinţele acestui protest este faptul că judecătorii delegaţi pe lângă oficiile Registrului Comerţului, de câţiva ani subordonate Ministerului Justiţiei, nu se mai prezintă decât o dată pe lună, moment în care ar avea de rezolvat chiar şi 6.000 de cereri (înfiinţări firme, radieri, suspendări, acte adiţionale, etc.). O astfel de situaţie este o frână majoră în desfăşurarea activităţii economice, cu consecinţe considerabile, ce pot fi cuantificate în pierderi financiare.
În condiţii de criză, procedurile de insolvenţă sunt la tot pasul. O lege apărută în cursul acestui an spune că termenul de pronunţare a unui judecător asupra cererii firmelor de a se pune sub protecţia justiţiei este de 5 zile. În condiţiile protestului magistraţilor, cele 5 zile se pot transforma în 5 luni, ceea ce, în foarte multe dintre cazuri, poate conduce la falimentul unor firme care altfel s-ar fi putut redresa. Un avocat specializat în insolvenţă aprecia că pierderile s-ar putea cifra la circa 5 mld.€.
Deşi percepţia generală este că acest protest îşi are sorgintea în discuţiile pe marginea legii da salarizare unitare a bugetarilor şi în teama magistraţilor de a nu-şi pierde grămezile de privilegii, Mona Pivniceru, preşedintele Asociaţiei Magistraţilor din România, afirmă la Realitatea FM că "nemulţumirile magistraţilor sunt legate şi de alte probleme, la care autorităţile nu au reacţionat în niciun fel".
Este adevărat că semnalele din presă arată că judecătoriile şi tribunalele nu mai au bani nici măcar pentru timbrele ce trebuie aplicate pe citaţii, în condiţiile în care taxele de timbru încasate nu mai merg la bugetul justiţiei, ci la bugetul de stat.
Era de aşteptat ca o lege unitară de salarizare să nască proteste. Numai că însăşi naşterea legii este dubioasă: guvernul Boc vrea să-şi asume răspunderea, totuşi va permite parlamentarilor să studieze proiectul de lege vreme de o săptămână, dar îşi rezervă dreptul de a nu ţine seama de eventualele amendamente.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu