Reflecţii economice

În proiectul de buget pentru anul 2010, guvernul prevede reducerea cheltuielilor bugetare cu 40 mld.€ în douăzeci de domenii publice, printre care asistenţa medicală, domeniul locuinţelor sau ajutoare sociale. Ministerele au fost însărcinate să studieze căile prin care vor putea face acesteri reduceri de chletuieli bugetare. "Alegerile dificile şi consecinţele dureroase sunt inevitabile", a declarat Wouter Bos, ministrul olandez de finanţe, citat de ziarul elveţian 24 heures.

Aceste măsuri sunt considerate esenţiale pentru limitarea efectelor actualei crize asupra datoriei publice, grevată considerabil de susţinerea de circa 50 mld.€ a sectorului financiar, care va ajunge la 381 mld.€ în 2010, ceea ce reprezintă 65,7% din PIB, faţă de 60% din PIB în 2009. Deficitul bugetar ar trebui să ajungă la 6,3% din PIB în 2010, în timp ce creşterea economică va rămâne zero.

În parlament, opoziţia a criticat reacţia lentă a guvernului, pe care îl acuză că amână decizii dificile. Principalele trei partide de opoziţie au iniţiat o moţiune de cenzură împotriva guvernului, care, însă, a fost respinsă la votul din camera inferioară a parlamentului.

La rândul lor economiştii au dezbătut intenţiile guvernului. "Deficitul provine din criză. Când criza dispare, deficitul va dispărea şi el", a afirmat Harrie Varbon, profesor de finanţe publice la Universitatea din Tilburg. "Guvernul vrea să ia o mină serioasă încercând să convingă pieţele financiare şi marele public că va fi capabil să reducă deficitul. Această reducere este nerealistă", a spus Roel Beetsma, economist la Universitatea din Amsterdam.

Iată că alţii iau foarte în serios reducerea deficitului bugetar şi problema este larg dezbătută public. Clasa noastră politică pare a fi uitat indicatorii macroeconomici extrem de îngrijorători pe care îi înregistrează România şi se pregăteşte dezinvoltă de alegeri prezidenţiale.