Un an de la declanşarea falimentului Lehman Brothers. Am învăţat ceva? - Reflecţii economice

marți, 15 septembrie 2009

Un an de la declanşarea falimentului Lehman Brothers. Am învăţat ceva?

Exact acum un un, scriam articolul Cele mai recente victime ale tsunami-ului subprime, în care vorbeam despre faptul că, în acea dimineaţă, trei dintre cele mai importante instituţii financiare din SUA, Lehman Brothers, Merril Lynch şi AIG (American International Group) intraseră în dificultate, după ce, cu câteva zile înainte, cei doi mari jucători de pe piaţa creditelor ipotecare din SUA, Fannie Mae şi Freddy Mac, fuseseră naţionalizaţi de către guvernul american.

De atunci, tăvălugul consecinţelor declanşate de criza subprime din SUA, începută în vara anului 2007, nu s-a mai oprit. Guvernele statelor occidentale au aruncat sume enorme de bani pe pieţe, în dorinţa de a combate efectele acestei crize. Cea mai importantă consecinţă şi trăsătură a acestei crize financiare, transformată ulterior în criză economică, a fost instaurarea neîncrederii, care persistă şi acum. Din cauza neîncrederii, s-au prăbuşit bănci, care, în condiţii normale, nu s-ar fi prăbuşit. Neîncrederea a dus la lipsa aproape totală a tranzacţiilor pe pieţele interbancare.

A urmat criza economică, declanşată de cvasioprirea creditării economiei reale de către sistemele bancare. Au urmat falimente, disponibilizări, micşorări de salarii. Peste toate s-a aşternut recesiunea, care a lovit atât ţările avansate economic, dar şi pe cele cu economii emergente. Doar ţările foarte sărace au scă pat mai ieftin din această criză.

Întregul sistem financiar mondial s-a zguduit din temelii. A ajuns să se vorbească despre schimbarea dolarului din poziţia de valută internaţională de referinţă cu renminbi-ul chinezesc sau rubla rusească. Nimic din ceea cu ce eram obişnuiţi înainte de criză nu va mai arăta la fel.

Cu siguranţă, am fost nevoiţi să învăţăm multe lucruri. Această situaţie se va reflecta în reconstruirea sistemului financiar-bancar mondial pe baze noi, dar şi în reproictarea din temelii a strategiilor de business.

1 comentarii:

Anonim

Ce paradox: cea mai redusa influenta negativa a fost suportata nu de cei care in principiu era de asteptat sa aiba mijloacele si resursele pt a face fata, ci tocmai cei lipsiti de aceste resurse!
Probabil deoarece acestia n-au prea avut ce pierde, asa ca diferenta dupa ce au pierdut tot fata de starea initiala nu-i prea mare...

Trimiteți un comentariu

  © 2008 Design 'Minimalist E' de Ourblogtemplates.com

Sus