Reflecţii economice

În ultimele zile, evenimentele s-au precipitat pe marginea viitoarei legi unice a salarizării bugetarilor. În nota cu care ne-a obişnuit, guvernul Boc a acţionat din nou pompieristic, modificând din mers coeficienţii prevăzuţi în proiectul de lege, atrăgând nemulţumiri din partea tuturor categoriilor de bugetari. De altfel, reprezentanţii acestora susţin că a fost o mimare de consultare între guvern şi sindicatele bugetarilor, în cele din urmă câştigând cei care au fost mai vocali. Până la urmă, toată lumea a rămas nemulţumită. Ca atare, sindicatele ne promit o grevă generală în data de 5 octombrie 2009.

Emil Boc a declarat despre această lege: "O lege a salarizării unice nu poate fi perfectă, nimic nu e perfect în lumea aceasta, dar e cea mai bună formă pe care o puteam scoate în acest context, şi poate asta deranjează. (...) Toate proiectele de legi pe care Guvernul îşi va asuma răspunderea au fost pregătite şi negociate luni de zile, le-am negociat până am căzut sub masă."

Propuneam într-un articol anterior ca ancorarea indicilor prevăzuţi în proiectul de lege să nu facă în raport cu salariul minim pe economie, ci în raport cu un nivel de salariu care să se dovedească sustenabil în acord cu starea economiei la un moment dat. Iată că guvernul a acţionat în acest fel, numai că a decis ca salariul minim pe economie să fie diferit în sistemul bugetar şi în economia privată. În consecinţă, proiectul de lege prevede ca indicelui 1 în sistemul bugetar să îi corespundă următoarele valori: 705 lei în 2010, 765 lei în 2011, 845 lei în 2012, 935 lei în 2013, 1.015 lei în 2014 şi 1.100 lei în 2015. Numai că evoluţia economică ar putea să nu permită ca salariul minim pe economie să fie în anul 2010 la nivelul de 705 lei, ci undeva pe la 650 lei. Această discriminare va introduce o nouă distorsiune pe piaţa muncii.

În ceea ce priveşte decizia guvernului Boc de a îşi asuma răspunderea cu privire la legea unică de salarizare a bugetarilor, au intervenit fricţiuni politice între cele două partide aflate la guvernare. PSD nu este de acord cu asumarea răspunderii, PD-L este pentru asumare, iar PNL ameninţă cu moţiunea de cenzură. Având dimensiuni comparabile cu legea bugetului de stat, această lege nu ar fi trebuit în niciun caz să facă obiectul asumării răspunderii guvernului, ci al dezbaterilor în Parlament.

În paralel, starea din justiţie se acutizează, ieri având loc un meci mediatizat între preşedintele Traian Băsescu şi membrii Consiliului Superior al Magistraturii. Azi, premierul Emil Boc l-a mandatat pe ministrul justiţiei, Cătălin Predoiu, să aibă o nouă discuţie cu magistraţii privind grila de salarizare unitară, pentru a găsi o soluţie de rezolvare a solicitărilor acestora faţă de prevederile actuale ale legii. Reprezentanţii magistraţilor ar fi vrut să aibă convorbiri la Palatul Cotroceni sau Palatul Victoria, nu la nivel de ministru al justiţiei, cu care se află în conflit deschis, ceea ce le va spori starea de iritare.

În consecinţă, pare a ne aştepta o toamnă fierbinte. Contemplată de Emil Boc de sub masă.