Incompetenţă jurnalistică la Evenimentul zilei: Teodora Vasâlca

În ediţia online de astăzi, Evenimentul zilei publică un articol semnat de Teodora Vasâlca: Suntem jupuiţi de notari şi de agenţii imobiliari. Desigur, este uşor să nu-ţi pese despre ceea ce scrii şi să dai titluri care să atragă cititorul. Numai că semnatara articolului face o eroare gravă, băgând în aceeaşi oală notarii publici şi agenţii imobiliari.

Plecând de la un studiu făcut de Consiliul Concurenţei, conform căruia costul real al serviciilor notariale în România este mult mai mare decât în alte ţări ale Uniunii Europene, zice Teodora Vasâlca: "În România, costurile aferente unei tranzacţii imobiliare în valoare de 100.000 de euro fără ipotecă ajung la aproape 9.000 de euro, din care cea mai mare parte, respectiv 61%, reprezintă comisionul pentru agenţia imobiliară. Celelalte cheltuieli sunt: impozitul (18%), notarul (16%), cadastrul (2%), intabularea (2%) şi evaluatorul (1%)."

Ceea ce nu ştie sau nu vrea să ştie jurnalista este faptul că a apela la serviciile unui agent imobiliar sau ale unui evaluator (când nu se solicită credit bancar) nu este obligatoriu. Celelalte obligaţii sunt reglementate legal. În ceea ce priveşte activitatea notarilor publici, ei sunt investiţi cu autoritate publică de către statul român şi nu se poate evita autentificarea actului de vânzare-cumpărare la notar. Nimeni nu este obligat să fie jupuit de către agenţii imobiliari. Cine doreşte să apeleze la valoarea adăugată de către activitatea unui consultant imobiliar îşi asumă să plătească onorariul cuvenit.

Intenţia articolului este bună, întrucât vrea să sublinieze faptul că Consiliul Concurenţei va propune guvernului şi parlamentului modificarea legislaţiei pentru serviciile notariale, prin eliminarea restricţiilor privind numărul de notari, tarifele şi publicitatea.

O astfel de măsură ar fi de bun augur, întrucât notarii constituie o castă cvasi-închisă, care are practici vădit anti-concurenţiale, în sensul că au stabilite tarife minime pe categorii de prestaţii.

Însă de aici şi până la titlul dat este cale lungă.

PS: Am postat adresa acestui articol la rubrica de comentarii a articolului din Evenimentul zilei şi sunt curios dacă nota respectivă va fi publicată. Asta ca să testez toleranţa la critică a cotidianului respectiv.

Mihai Tănăsescu: bugetul pentru anul 2010 trebuie aprobat până la 10 decembrie 2009

În emisiunea După 20 de ani ce va fi transmisă duminică de către ProTV, Mihai Tănăsescu, fost ministru de finanţe şi actual reprezentant al României la Fondul Monetar Internaţional, declară că bugetul de stat pentru 2010 trebuie neapărat aprobat, anunţă Ziarul financiar. El a subliniat faptul că, în caz contrar, România nu va primi a treia tranşă din acordul stand-by cu FMI, în valoare de 1,5 mld.€, bani absolut necesari statului român pentru acoperirea cheltuielilor. Tănăsescu a facut un apel la liderii politici să înţeleagă situaţia în care este România şi să ajungă la o înţelegere pentru ca bugetul pe 2010 să fie aprobat până la data respectivă.

Mihai Tănăsescu face parte din delegaţia comună a FMI, Băncii Mondiale şi Comisiei Europene, prezentă la Bucureşti şi care încercă să-i convingă pe toţi liderii politici să ajungă la un consens pentru adoptarea condiţiilor cerute în acordul cu FMI. Dacă România nu va primi banii de la FMI, nici banii de la Comisia Europeana nu mai pot veni până la sfârşitul lui 2009 din cauza procedurilor, ceea ce va însemna că statul va avea mari probleme în asigurarea plăţii salariilor şi pensiilor la final de an. De altfel, mai mulţi oameni politici, printre care şi theodor Stolojan a menţionat posibilitatea reducerii salariilor bugetarilor şi a pensiilor pentru o perioadă limitată de timp, în cazul în care România nu va primi banii de la instituţiile internaţionale.

În cazul în care nu se ajunge la un acord, România va fi silită să apeleze la alte surse de finanţare, mult mai scumpe. Se ştie că România a amânat emiterea unei emisiuni de eurobonduri, la care dobânda ar fi între 6% şi 6,5%, în actualele condiţii internaţionale şi cu o marjă de risc consistentă.

Faptul că politicienii nu se pot înţelege conduce la atragerea de bani scumpi şi, în consecinţă, la înrăutăţire situaţiei financiare şi economice a României.

Gheorghe Pogea, contabilul crizei

Citesc trei postări de pe blogul lui Dan Popa despre audierea lui Gheorghe Pogea la comisiile de buget-finanţe ale parlamentului: Ăştia sunt membrii comisiei de buget finanţe?, Audierea lui Pogea şi nesimţirea unor membri din Comisie, care oricum nu pricep nimic din ce li se spune şi Adevărat profesionalism al comisiilor de buget-finanţe: Pogea, întrebat dacă a fost membru PCR. Concluzia lui Dan este că Pogea este cu zece clase peste membrii comisiilor de buget-finanţe din parlament, care au pus întrebări tembele candidatului demis odată cu guvernul la funcţia de ministru al finanţelor publice. Îi împărtăşesc această opinie, dar nu ştiu dacă nu cumva a căzut în admiraţia metalurgului nostru de finanţe. Îl asigur că nu are de ce, în afară, eventual, de cine ştie ce motive secrete :)

Nu am urmărit aseară în direct emisiunea Bizbazar a lui Moise Guran de la Antena 3, dar am văzut-o azi înregistrată şi am şi împrumutat titlul. A fost o mostră de dialog absurd. Moise, care realizase o emisiune cu acelaşi personaj la începutul anului, a încercat să-i adreseze întrebări pertinente în legătură cu acordul stand-by cu FMI, deficitul bugetar, execuţia bugetară, investiţii şi câte şi mai câte, comparând ceea ce promitea la începutul lui 2009 cu realizările ulterioare. Răspunsurile lui Pogea au fost contabilicesc-aiuritoare. S-a învârtit printre cifre, fără să spună nimic concret şi acuzându-l pe Moise Guran că nu s-a documentat.

Prestaţia lui Pogea este ruşinoasă pentru un ministru al finanţelor publice şi este demnă de Gâgă. Oricum, răspunsurile sale din emisiunea amintită ne arată cu prisosinţă de ce România economică este în halul în care este după primele nouă luni ale anului 2009.

Un director de restaurant parizian propune mărirea TVA

Un director de restaurant parizian a venit cu o propunere bombă: revenirea la cota normală de 19,6% faţă de cota redusă de 5,5%, anunţă ziarul elveţian 24 heures. După ce a militat 3 ani pentru cotă redusă de TVA pentru restaurante, Xavier Denamur, împreună cu alţi colegi directori de restaurant din cartierul parizian Marais, propune revenirea la cota de TVA obişnuită, aducând mai multe argumente. Reamintesc că autorităţile franceze au decis, din motiv de criză, reducerea TVA pe segmentul restaurantelor şi cafenelelor la 5,5% de la 1 iulie 2009, cu condiţia ca patronii de restaurante să reducă reducă preţurile cu 11,8% la cafea, apă minerală şi meniul zilei, după cum scriam aici.

Printre altele, el propune revenirea la cota de TVA de 19,6% pentru întreaga reţea de cafenele, hoteluri şi restaurante, dar cu respectarea a 10 paşi. printre aceşti paşi se numără:

- scăderea fiscalităţii pentru angajatori şi angajaţi, ceea ce ar da posibilitatea măririi salariilor şi a declarării muncii la negru;

- îmbunătăţirea formării profesionale a managerilor din industrie, ştiut fiind faptul că multe falimente se produc din cauza pregătirii necorespunzătoare a managerilor;

- consolidarea luptei împotriva fraudelor fiscale, prin controlul mai strict al unor operaţiuni permise în prezent fără documente şi obligarea cafenelelor şi restaurantelor de a fi echipate cu case de marcat fiscale;

- instituirea deductibilităţii unei părţi din TVA pentru categoriile defavorizate de persoane;

- impunerea clasificării produselor după prospeţime şi după locul de producere, local sau nu.

Este un exemplu foarte interesant despre modul în care se implică societatea civilă în problemele politicilor fiscale şi despre mediatizarea acestor propuneri. Desigur, problemele ridicate de directorul de restaurant parizian ne sunt familiare şi nouă, numai că, în România acestor zile, politicul dictează economicul şi guvernanţii nu au urechi de ascultat nici măcar la ceea ce spun specialiştii şi necum la ceea ce spune societatea civilă.

O parte din presupusa listă a datornicilor de TVA din imobiliare de la ANAF

De curând, în peisajul media românesc a apărut Agenţia de Investigaţii Media (AIM), compusă din jurnalişti de investigaţie care au lucrat la diferite cotidiane importante din România. Unul dintre primele articole care mi-au atras atenţia este AIM a aflat 67 de nume de pe lista ANAF. Pe scurt, în evidenţele ANAF există 9.600 de nume din toată ţara, dintre care 3.400 din Bucureşti, de persoane fizice care au făcut dezvoltări imobiliare în scopul profitului şi care nu s-au supus legislaţiei TVA, despre care scriam aici. După informaţiile celor de la AIM, în măsura în care ele se vor dovedi reale, pe listele existente la ANAF se numără şi următoarele persoane.

Dragoş Dobrescu	144.806.400
Gheorghe Becali	123.543.200
Dragoş Emil Săvulescu	55.862.260
Gheorghe Neţoiu	47.959.080
Camelia Coman	44.913.180
Costache Patriciu	32.667.200
Marius Locic	29.153.310
Dan Voiculescu	28.467.540
Dan Besciu	23.647.300
Arpad Paszkany	23.541.350
Cristian Ţânţăreanu	21.227.340
Gheorghe Popescu	20.107.220
Sorin Vulpescu	19.767.200
Cristian Borcea	19.537.630
Petru Adrian Luca	18.225.390
Vasile Turcu	17.823.100
Gheorghe Copos	17.635.440
Doinel Locic	14.925.110
Ion Nicolae	13.225.400
Ioan Neculaie	12.487.300
Cătălin Mărgărit	11.962.410
Gabriel Oprea	11.927.230
Tiberiu Bică Postelnicu	11.235.020
Alexandru Bittner	9.438.770
Dumitru Dragomir	9.176.040
Marian Oprişan	8.982.430
Adrian Ionel Petrache	8.665.660
Anghel Iordănescu	7.921.530
Dan Diaconescu	7.877.620
Adriean Videanu	7.260.340
Bogdan Arşinel	6.887.030
Elan Schwartzenberg	5.287.430
Mihail Eugen Văcăroiu	4.989.200
Ion Ţiriac	4.874.250
Ovidiu Zegheru	4.782.400
Dumitru Gh. Sechelariu	4.274.550
Dan Viorel Şucu	3.892.200
Sergiu Sechelariu	3.872.370
Dorin Cocoş	3.865.500
Dan Radu Ruşanu	3.248.420
Gheorghe Flutur	3.212.700
Camelia Voiculescu	2.872.400
Codrin Ştefănescu	2.864.820
Camelia Georgeta Şucu	2.678.430
Radu Dimofte	2.413.260
Darius Bogdan Vâlcov	2.223.220
Neculai Onţanu	2.114.070
Gabriel Popescu	2.108.010
Constantin Iacov	1.908.990
Ioan Becali	1.627.380
Gheorghe Muşat	1.447.320
Marian Iancu	1.248.200
Doru Cătălin Boştină	1.213.220
Theodor Dumitru Stolojan	1.121.420
Gabriel Aurel Popoviciu	1.006.400
Radu Mircea Berceanu	987.200
Nicolae Badea	917.720
Marius Tucă	827.460
Dan Grigore Adamescu	817.560
Nicolae Bogdan Buzoianu	682.430
Adrian Porumboiu	624.210
Cristian Ionel Burci	487.300
Elena Gabriela Udrea	415.240
Radu Moraru	341.280
Irinel Adrian Columbeanu	215.430
Diona Nadia Popoviciu	212.540
Zerlin Dimofte	12.200
Total	906.542.760

Nu se ştie dacă această listă cuprinde TVA-ul aferent numai anului 2009 sau unei perioade cuprinse între 2004 şi 2009, cert este că sumele de mai sus, exprimate în lei, înseamnă circa 210 mil.€.

Este interesantă compoziţia listei. Sunt prezenţi politicieni din toate partidele importante. Printre ei se numără şi corifeii apărării legalităţii şi servirii poporului, de la PD-L, Adriean Videanu, Theodor Stolojan, Gheorghe Flutur, Radu Berceanu, Elena Udrea. Pe listă, se află, de asemenea, şi cei care au părăsit PSD ca să se ducă la PD-L şi care au căpătat de curând stele de general: Gabriel Oprea, Anghel Iordănescu şi Neculai Onţanu. Pe listă, se află şi moralişti din presă, printre care Dan Diaconescu şi Radu Moraru.

Publicarea integrală a listei ar putea aduce multe clarificări privind sănătatea morală a societăţii româneşti.

Am aflat de la economistul Traian Băsescu că sediul crizei nu e în România

Aflat astăzi la Satu Mare, preşedintele Traian Băsescu s-a adresat unei adunări de circa 700 persoane adunate în casa de Cultură a Sindicatelor, reprezentanţi ai administraţiei publice locale, ai instituţiilor descentralizate, cadre didactice, angajaţi din sănătate şi agricultură şi simpatizanţi ai preşedintelui, după cum informează Mediafax.

Reluându-şi hobby-ul de economist amator, Traian Băsescu a spus:

"Aş vrea să şi spulber nişte iluzii construite uneori în mass-media - şi n-aş vrea să fie considerat un atac la presă, Doamne fereşte, eu nu atac niciodată presă, doar ea pe mine - însă trebuie clarificat pentru orice român ce se întâmplă cu noi din punct de vedere economic. Aţi auzit foarte frecvent spunându-se «guvernul ce măsuri ia să scoată ţara din criză», iar obligaţia mea este să fiu corect cu românii. Guvernul nu poate scoate ţara din criză economică, pentru că este o criză care nu are sediul în România. România a fost afectată de criză prin efectul crizei globale. A început cu o criză financiară şi s-a materializat în viaţa de zi cu zi a cetăţenilor din toată Uniunea Europeană printr-o criză economică."

Aşa am aflat că prezenta criză nu are sediul în România. Ceea ce omite preşedintele să spună este faptul că guvernul Boc, cel care l-a făcut să doarmă liniştit, împlinindu-i visul de guvern cu majoritate de 76% în parlament, a acţionat haotic şi neprofesionist în luarea măsurilor anti-criză. Execuţia bugetului general consolidat al statului român la 31 august 2009, ultima pe care o avem la îndemână, arată că veniturile au fost cu 6,6% mai mici faţă de perioada similară din 2008, iar cheltuielile cu 8,3% mai mari. O pondere importantă o reprezintă cheltuielile de personal pe primele opt luni ale anului în curs, care înregistrează o creştere de 10,8%, faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, observându-se, totuşi, o diminuare a ritmului de creştere faţă de lunile precedente. Este numai unul dintre exemplele care acuză guvernul Boc de proastă gestiune a bugetului ţării pe timp de criză.

Aşa că Traian Băsescu ar trebui să despartă apele, adică să separe efectele crizei internaţionale de criza internă determinată de o conducere politică fără abilităţi economice, în care miniştrii economiei şi finanţelor publice sunt ingineri, unul de transporturi şi celălalt metalurg, care aveau drept experienţă economică activitatea în economia privată, fără cunoştinţe solide de gestiunea economiei publice. Aşa că unul dintre sediile actualei crize se află în România, nu cum afirmă preşedintele aflat în campanie electorală.

Traian Băsescu a încercat niţel să facă şi pe guvernatorul BNR, dându-şi cu presupusul despre cursul de schimb. Detalii puteţi citi pe site-ul Realitatea TV, în articolul "Guvernatorul" Băsescu: Dacă am da drumul la curs undeva aproape de 5 lei la un euro, am lovi crunt populaţia, de unde am luat şi imaginile de mai sus.

Un american cere Bank of America mai mulţi bani decât avuţia mondială

Suma pe care o vedeţi în imaginea din stânga nu este o glumă, cel puţin în viziunea lui Dalton Chiscolm, un client nemulţumit al Bank of America, după cum anunţă BBC. Această sumă este cerută drept despăgubire pentru servicii bancare necorespunzătoare. Judecătorul care judecă acst caz, Denny Chin, este familiar cu sumele mari de bani. El este cel care l-a condamnat pe Bernard Madoff pentru înşelătoria prin schemă Ponzi, care a produs pagube de 65 mld.$. Suma alăturată, însă, face să pălească isprava lui Madoff.

Suma este în valoare de 1.784 miliarde de trilioane sau, dacă folosim Sistemul Internaţional de Unităţi, 1,784 de înmulţit cu 10 la puterea 24, adică 1,784 yotta.

“Omul vrea mai mulţi bani decât există în toată lumea”, a declarat Dr.Kevin Houston de la Şcoala de Matematică a Universităţii din Leeds. “Dacă Bank of America ar avea sucursale pe fiecare planetă din cosmos, cererea ar putea avea sens”, glumeşte Sylvain Cappell, profesor de matematică de la New York University.

Avuţia întregii lumi este estimată de către Banca Mondială la circa 60 de trilioane de dolari, adică 60.000 mld.$.

Noul guvern german promite reduceri de impozite de 24 mld.€

Cancelarul german, Angela Merkel, şi noii săi aliaţi liberali au prezentat ieri programul lor de guvernare, promiţând reducerea taxelor şi impozitelor mari, în ciuda deficitului bugetar crescut odată cu cea mai gravă criză economică din ultimii 50 de ani. Guvernul, care va depune jurământul miercuri, "va reduce presiunea fiscală asupra familiilor şi va reforma impozitul pe profit şi impozitul pe succesiune", a declarat Merkel într-o conferinţă de presă comună cu liderul liberal, Guido Westerwelle, care va fi ministru de externe.

Noile reglementări fiscale vor intra în vigoare de la 1 ianuarie 2009.

O a doua etapă de reformare a sistemului fiscal german, unul dintre cele mai complicate din lume, va avea loc în anul 2011, "pentru a-l simplifica şi a-l face mai corect", a declarat Westerwelle.

În programul de guvernare al actualei coaliţii, pe o durată de patru ani, sunt prevăzute reduceri fiscale în valoare de 24 mld.€.

Datoria guvernul german se ridică deja la peste 1.500 mld.€ sau aproximativ 20.000 € pe persoană. Germania cheltuie câteva zeci de miliarde de euro pe an numai pentru plata serviciului datoriei.

Scăderea PIB-ului Germaniei este prevăzută să fie de 5% în 2009 şi se prevede o întoarcere la creşterea economică în 2010, când se va înregistra o creştere de 1,2%.

Citibank ar putea fi obligată să plătească 128 mil.€ către clienţi belgieni, ca urmare a publicităţii înşelătoare

Parchetul din Bruxelles va cere justiţiei să oblige Citibank să ramburseze 128 mil.€ către circa 4.000 de clienţi, acuzând banca americană că prin intermediul publicităţii înşelătoare i-a determinat să cumpere active riscante vândute de Lehman Brothers, anunţă ziarul belgian Le Soir. Procesul în faţa instanţei civile din Bruxelles îşi are originea în acţiunile declanşate de Deminor, o asociaţie de apărare a drepturilor investitorilor.

Peste 18.000 de depunători belgieni au fost înşelaţi cu produse riscante Lehman Brothers şi au pierdut circa 325 mil.€ în urma falimentului acestei bănci, produs în septembrie 2008. Dintre aceştia, 4.000 au achiziţionat titlurile prin intermediul Citibank.

Economia Marii Britanii se contractă pentru al şaselea trimestru consecutiv

Împotriva aşteptărilor, economia britanică s-a contractat în T3 2009. Acesta este al saselea trimestru consecutiv de declin, ceea ce nu s-a mai întâmplat niciodată.

Un alt semn de rău augur pentru guvernul lui Gordon Brown este faptul că, la următoarele alegeri, Partidul Laburist, pe care îl conduce este dat drept perdant. Economia Marii Britanii a rămas blocată în recesiune în T3 2009 şi a suferit chiar cea mai lungă perioadă de declin pentru mai bine de o jumătate de secol.

În timp ce economiştii sperau ca economia britanică, intrată în recesiune în T2 2008, să revină la o creştere slabă între iulie şi septembrie, prevăzută la 0,2% de către Office for National Statistics (ONS), realitatea a arătat, dimpotrivă, o scădere a PIB de 0,4% faţă de t2 2009 şi de 5,2% faţă de T3 2008. Este ceva mai bine decât în T2 2009, când PIB-ul a scăzut cu 0,6%. Contracţia economiei Marii Britanii a fost de 5,9% de la intrarea în recesiune.

ONS a comunicat că niciodată nu s-a înregistrat o perioadă de contracţie a activităţii economice atât de lungă din 1955. Marea Britanie ar putea fi, de fapt, singura dintre economiile mari care s-a contractat în T3 2009. Multe alte ţări, inclusiv Franţa, Germania şi Japonia, au revenit la creştere economică în T2 2009.

London Stock Exchange nu a suferit de pe urma acestor anunţuri. În schimb, lira sterlină s-a devalorizat de la 1,11 € până la 1,09 €. Potrivit economiştilor, scădere dramatică a lirei reflectă faptul că Banca Angliei ar putea fi forţată să-şi continue programul său de cumpărare a activelor neperformante ale băncilor comerciale, în care a investit deja mai mult de 170 mld.£(aproximativ 185 mld.€), care este programat pentru finalizare în luna noiembrie 2009.

Redau mai jos graficul pus la dispoziţie de NSO.



Cu linie continuă este descrisă evoluţia anuală a PIB, iar cu coloane evoluţia trimestrială.

Factura electronică a fost îngropată

După eforturi susţinute ale industriei IT, promovate cu cerbicie de Varujan Pambuccian, preşedintele comisiei de specialitate din Camera Deputaţilor, a fost adoptat un pachet de legi privind comunicaţiile prin Internet, factura electronică, semnătura electronică şi posibilitatea de a semna contracte în mod virtual. Iată că legislaţia privind emiterea de facturi electronice, adoptată în 2007, a fost abrogată printr-o ordonanţă de urgenta a guvernului, împreună cu alte reglementări privind impozitele şi taxele prevăzute de Codul Fiscal. În condiţiile în care piaţa aştepta de 2 ani apariţia normelor de aplicare, legea 260/2007 a fost abrogată.

În lipsa acestor norme, care trebuiau emise de către Ministerul Finanţelor Publice, factura electronica nu a mai apucat să devină realitate. Între timp, mai mult firme care activează în domeniul IT proiectaseră platforme de emitere a acestor facturi electronice.

Abrogarea legii privind factura electronică a fost motivată prin necesitatea transpunerii în legislaţia naţională a unor directive europene.

Este adevărat faptul că, de la 1 ianuarie 2007, momentul admiterii României în Uniunea Europeană, facturile nu mai trebuie tipărite cu regim special şi nu mai sunt necesare semnătura şi ştampila pe facturi. În consecinţă, o factură poate fi foarte bine trimisă prin poştă electronică, într-un format convenabil, PDF, spre exemplu, şi nu mai este necesară trimiterea ei prin poştă.

T2 Partners: Criza imobiliară americană şi temerile pentru viitor

Redau mai jos un material foarte interesant despre criza imobiliară americană şi temerile pentru viitor, întocmit de T2 Partners.

Sursa

Poşta Română rămâne încremenită în proiect

Am avut aseară de ridicat un colet cu plata ramburs. Cred că este prima dată când am avut de făcut o asemenea operaţiune. Mai precis, am cumpărat nişte medicamente din plante de pe site-ul de Internet al producătorului şi, pentru că nu avea foarte bine pus la punct sistemul de plată online, am preferat să aleg plata ramburs. M-am prezentat la oficiul la care era coletul, am stat frumuşel la coada aferentă ghişeului de coletărie, timp în care la alte ghişee nu era nimeni şi, în consecinţă, funcţionarii stăteau degeaba. Am ajuns la ghişeu, am prezentat avizul şi cartea de identitate. A căutat funcţionara actele de însoţire a coletului şi mi-a dat un mandat poştal, care era ataşat, şi m-a trimis la alt gişeu, cel de mandate. Desigur, a trebuit să stau la altă coadă. Am achitat mandatul de ramburs şi m-am înapoiat la primul ghişeu, la care am putut ridica coletul, după arătarea chitanţei care atesta plata rambursului.

Acest serviciu, colet cu plata ramburs, este unul singur şi nu trebuie împărţit în mod arbitrar în două. Este absurd să te prezinţia la ghişeul de colete şi să fii obligat să plăteşti suma la alt ghişeu. Acest sistem de organizare arată că Poşta Română a rămas încremenită în proiect. Ca aproape toate entităţile deţinute de stat.

Cum ne face Aeroportul Otopeni de ruşine

Vă veţi întreba ce caută într-un blog economic un bon de parcare de la Aeroportul Internaţional Henri Coandă din Otopeni (click pentru mărire). Acum câteva seri, am fost s-o aştept pe soţia mea, care venea cu avionul din străinătate, în jurul miezului nopţii. Mă sunase că a ieşit deja cu bagajele. Am încercat să intru cu maşina la rampa de sosire a pasagerilor. Nu mi s-a dat voie sub niciun motiv şi mi s-a sugerat că m-ar fi lăsat dacă aduceam pe cineva la aeroport. Pe cine să aduc la terminalul "Sosiri"? Mi s-a sugerat să intru în parcare. Am intrat şi am stat acolo 2 minute, cu tot cu plata parcării. Am intrat la ora 0.32 şiam ieşit la ora 0.34. Nu îmi aduc aminte de un alt aeroport din lume la care să se întâmple aşa ceva, adică să nu fie permis accesul autoturismelor proprietate privată la ieşirea din terminalul "Sosiri".

Nu este vorba de sumă, ci de disconfortul creat de o asemenea organizare defectuoasă.

Nu zicea preşedinte Traian Băsescu că 70% din venirile turiştilor în România se fac pe calea aerului, încercând să justifice starea jalnică a infrastructurii rutiere? Mă rog, s-a dovedit că nu este adevărat şi că 78% dintre turiştii străini vin pe cale rutieră. Ceea ce se întâmplă la Aeroportul Otopeni este una dintre căile prin care respingem turismul. Ne amintim de scandalurile cu duty free shop-urile din aeroport şi cu accesul dedicat numai unei companii de taxiuri în preajma aeroportului. Nu numai că în România continuă să se fure pe faţă, dar mai şi alungăm puţinii turişti care ne trec pragul.

FNGCIMM vrea să accelereze programul "Prima casă", dar nu ştie cum

Azi am participat la o întâlnire cu reprezentanţii Fondului Naţional pentru Garantarea Creditelor pentru IMM (FNGCIMM), prima de acest fel, la care instituţia a invitat reprezentanţi ai băncilor, dezvoltatorilor, agenţiilor imobiliare. Întâlnirea a fost moderată de preşedintele fondului, Aurel Şaramet. Deşi relativ târzie, în opinia mea, reuniunea a reuşit să identifice un număr important de probleme care întârzie programul "Prima casă". De fapt, fondul încearcă să accelereze programul, nefiind chiar o fericire faptul că statul român i-a încredinţat administrarea garanţiilor din program. De altfel, Aurel Şaramet a declarat în cursul întâlnirii: "Nu sunt avocatul programului. Nu l-am fi dorit. "

Reprezentanţii fondului au încercat să exploreze posibilităţile de accelerare a programului, mai ales în ceea ce priveşte locuinţele noi.

După ce FNGCIMM i s-a încredinţat această sarcină, a fost nevoie de angajarea a 44 de persoane, majoritatea juristi şi câţiva programatori, pentru a-şi adpta activitatea la specificităţile programului. Fondul lucra înainte numai cu persoane juridice, respectiv IMM-uri.

Dat fiind că participarea la eveniment a fost foarte pestriţă, caracterul lucrativ a avut rezultate destul de modeste, dar, în orice caz, i-a pus pe reprezentanţii fondului în faţa problemelor ridicate de economia privată.

Ca noutăţi, faţă de cel cunoscute public până acum, fondul a rezervat 20% din sumele destinate programului "Prima casă" numai unităţilor locative noi aflate în diverse stadii de execuţie. La întrebarea mea cum au stabilit procentul de 20%, Aurel Şaramet a răspuns că nu au avut motive de natură statistică, ci doar a vrut să testeze piaţa şi, în funcţie de evoluţii, procentul este dinamic. Fondul a emis pînă ieri garanţii în valoare de 247 mil.€ într-un număr de circa 6.000 dosare.

În ceea ce priveşte redistribuirea unor sume de circa 220 mil.€ de la băncile cu performanţe reduse la cele cu performanţe bune, preşedintele FNGCIMM a declarat că suma ar fi trebuit să fie în jur de 300 mil.€. De asemenea, el a afirmat că ar trebui să se dea garanţii de 600 mil.€ pentru ca fondul să treacă pe break even, în prezent el fiind pe pierdere din derularea acestui program. După cum se ştie, fondul încasează un comision de 0,37% de la fiecare solicitant căruia îi aprobă garanţia, în tranşe egale, în primele trei luni e la acordarea creditului. Din cele 247 mil.€ pentru care s-a aprobat garantarea, ar rezulta un comision de circa 1 mil.€, dar, întrucât nu toate garanţiile aprobate s-au şi transformat în credite şi din cauza eşalonării pe trei luni a încasării comisionului, fondul nu a încasat până acum decât circa 200.000 €.

Mi se pare important să menţionez că mulţi participanţi şi-au exprimat temerea că programul "Prima casă" va fi sistat după alegerile prezidenţiale, nu în timpul reuniunii, ci în discuţiile informale din pauze.

Deşi întâlnirea nu a avut rezultate spectaculoase, ea poate fi un bun început pentru o un ansamblu de politici naţionale imobiliare coerente.

Încrederea constructorilor de case scade în octombrie în SUA

Constructorii de case din SUA devin mai pesimişti după ce Programul "Prima casă" din SUA, despre care am scris pe larg aici, se apropie de sfârşit. Un reprezentant al National Association of Home Builders (NAHB) a afirmat astăzi că indicele pieţei de locuinţe a scăzut cu un punct până la valoarea de 18, fiind a doa cea mai coborâtă valoare după cea înregistrată în iunie, care a fost de 15 puncte. Constructorii susţin că vânzările vor scădea în următoarele şase luni. Creditul fiscal este de 10% din valoarea locuinţei cumpărate, dar nu mai mult de 8.000 $. Ultimele cereri pentru acest program trebuie depuse pînă la 30 noiembrie 2009. "Este practic imposibil în prezent să finalizezi o vânzare până la data limită, pentru ca beneficiarul să poată avea avantajul oferit de acest program", a spus David Crowe, economist şef al NAHB. Asociaţia constructorilor face presiuni pe lângă administraţia Obama să prelungească programul cu cel puţin 12 luni.

San Joaquin Bank, al 99-lea faliment bancar din SUA în 2009

Reglementatorii au decis ieri închiderea băncii San Joaquin Bank din Bakersfield, California, ridicând astfel la 99 numărul falimentelor bancare din acest an în SUA. Banca avea active de 775 mil.$ şi depozite de 631 mil.$. Falimentul va costa Federal Deposit Insurance Corp. (FDIC), fondul de garantare a depozitelor, circa 100 mil.$. Operaţiunile vor fi preluate de Citizens Business Bank din Ontario, California.

Deficit bugetar record în SUA: 1.217 mld.$ în anul fiscal 2008-2009

Autorităţile americane au anunţat un deficit bugetar record pentru anul fiscal 1 octombrie 2008 - 30 septembrie 2009, în valoare de 1.217 mld.$. Ce înseamnă această valoare: circa 10% din PIB, mai mult decît toată datoria publică pe primii 200 de ani de existenţă ai SUA, mai mult decît întreaga economie a Indiei, aproape cât economia Canadei sau 4.700 $ pentru fiecare american. Este cea mai mare proporţie din PIB după anul 1945. În exerciţiul fiscal 2008-2009, încasările au scăzut cu 16,6% faţă de exerciţiul precedent, pe când cheltuielile au crescut cu 18,2%. Încasările au fost de 2.105 mld.$, ceea ce reprezintă 14,8% din PIB, cel mai scăzut nivel din ultimii 50 de ani. Cheltuielile de 3.522 mld.$ au atins cel mai înalt nivel din ultima jumătate de secol, respectiv 24,8% din PIB.

În cele din urmă, deficitul bugetar a fost "inferior previziunilor noastre, în parte fiindcă suntem în curs de a reuşi să remediem sistemul financiar la un cost mai redus pentru contribuabili", a declarat Timothy Geithner, secretarul Trezoreriei.

La sfârşitul exerciţiului fiscal 2008-2009, datoria publică a SUA a ajuns la 11.900 mld.$. Biroul de buget al Casei Albe prevede pentru actualul exerciţiu fiscal un nou deficit bugetar record, în valoare de 1.502 mld.$.

Lucian Croitoru dezamăgeşte, încercând să joace alt Monopoly

Într-un interviu acordat acum câteva ore de Lucian Croitoru lui Radu Soviani la The Money Channel, relatat pe larg de Hotnews.ro, el explică poziţia sa faţă de noua situaţie în care se găseşte. Emisiunea o puteţi urmări aici. Premierul desemnat şi-a construit o imagine de om stăpân pe sine, dar care poartă o pălărie mult prea mare, din punct de vedere politic. Deşi a încercat să se încalţe cu pantofi de politician, el nu a reuşit decât să-i ridice osanale celui care l-a numit, Traian Băsescu. O asemenea atiudine slugarnică îl descalifică pentru funcţia de şef al guvernului. Mai mult decât atât, această atitudine îl face vulnerabil în faţa politicienilor versaţi. Iată că Lucian Croitoru a dat ascultare celebrului principiu al lui Peter. A ascultat de chemarea incompetenţei. Poate nu mai încăpea în propriul lui univers şi şi-a dorit mai mult. Consecinţa: a fost păcălit de Traian Băsescu pentru o funcţie iluzorie, guvernul lui Croitoru neavând nicio şansă să treacă de votul parlamentului.

Întrebat dacă ar mai fi acceptat funcţia de prim-ministru în condiţiile în care ar fi fost ales viceguvernator, poziţie pierdută în favoarea lui Bogdan Olteanu, Croitoru a negat, ceea ce a dat o tentă de arivism demersului lui.

Se ştie că apanajul băncii centrale este politica monetară şi valutară, pe când apanajul guvernului este politica fiscală şi salarială. A pune un specialist în politică monetară în funcţia de prim-ministru înseamnă să-ţi asumi riscul de a face politica fiscală şi salarială la cheremul unui critic al politicii guvernului, ca bancher central, care va lua măsuri dezirabile de către banca centrală, dar care pot da peste cap politicile sociale spre exemplu. Regulile jocului de Monopoly al băncii centrale diferă de regulile jocului guvernului. Iar Lucian Croitoru a fost numit prim-ministru desemnat de un jucător de poker, Traian Băsescu.

Lucian Croitoru, misiune imposibilă

Am scris câteva articole în care este pomenit Lucian Croitoru. Pagina de pe Wikipedia este scrisă în grabă, are doar câteva cuvinte şi există de-abia de ieri, de la ora 17.45. Fotografia alăturată este luată de la o dezbatere a revistei Banii Noştri în data de 15 iulie 2009, cu titlul Alfabetul crizei. eveniment la care am participat.

L-am întâlnit de mai multe ori pe Lucian Croitoru, consilier pe probleme de politică monetară al guvernatorului BNR şi prim-ministru desemnat al României, prin declaraţia de ieri a preşedintelui Traian Băsescu. Mărturisesc că mi-a făcut impresia unui economist educat, cu cunoştinţe solide de macroeconomie, uşor infatuat, însă cu care îţi face plăcere să vorbeşti despre economie, întrucât alte subiecte nu au fost abordate. Are şi avantajul de a fi lucrat pentru Fondul Monetar Internaţional vreme de patru ani. Se vorbeşte în ultimii ani pe culoarele BNR că va fi urmaşul lui Mugur Isărescu în funcţia de guvernator al băncii centrale.

Numirea sa de ieri ca prim-ministru desemnat nu a fost tocmai o surpriză. În mediile politice, se vorbea destul de insistent despre această posibilitate. Însă este clar faptul că Lucian Croitoru este o victimă a disputelor dintre politicieni, misiunea sa fiind imposibilă. Preşedintele Traian Băsescu îl sacrifică şi ar fi interesant de ştiut care au fost resorturile interne ale lui Croitoru de a accepta o astfel de numire. Din câte îl cunosc şi ştiu despre el din alte surse, cred că scopul său a fost să-şi mai adauge o poziţie la CV (sursa: site-ul lui Bogdan Glăvan), în vederea urcării în ierarhia BNR. Reamintesc că Lucian Croitoru a pierdut un post de viceguvernator BNR, fiind susţinut de PD-L, în faţa lui Bogdan Olteanu, candidatul PNL, în conjunctura pe care am descris-o în articolul Propunere bombă a PNL: Bogdan Olteanu pentru viceguvernator BNR.

Odată acceptând o astfel de poziţie perdantă, nu cred că viitorul lui Lucian Croitoru mai poate fi în politică. Şi cred că nici nu-l interesează.

Un semn de normalitate: FNGCIMM este IFN

Astăzi, în cursul conferinţei la care am participat, am primit o carte de vizită din partea doamnei Rodica Ionescu, consilier în cadrul Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM, care m-a invitat pentru săptămâna viitoare la masa rotundă "Programul Prima casă". Am remarcat că în coada denumirii fondului apare sintagma "SA - IFN". Mi-am spus că este un semn de normalitate. Deşi fondul putea fi organizat ca o instituţie de stat, aşa cum sunt multe altele, s-a ales varianta de societate pe acţiuni - instituţie financiară nebancară, supusă autorizării, supravegherii şi reglementării Băncii Naţionale a României.

Această formă de organizare îmi aminteşte practica anglo-saxonă, în care inclusiv organizaţiile neguvernamentale sunt incorporate la acelaşi organism ca societăţile comerciale, ceea ce conduce la o egalitate de tratament celor două tipuri de entităţi. Faptul că FNGCIMM este supus controlului BNR este un semn pozitiv şi transparent.

Finmedia: Evoluţia pieţei imobiliare şi soluţii de finanţare, ediţia a II-a

În cursul dimineţii, am participat la a doua ediţie a conferinţei Evoluţia pieţei imobiliare şi soluţii de finanţare. Întrucât Dan Popa şi Adrian Vasilache de la Hotnews.ro au făcut o prezentare in extenso a evenimentului, nu voi insista cu amănunte. Cred că se poate desprinde o atitudine de optimism prudent în ceea ce priveşte şansele de revenire a pieţei imobiliare româneşti.

Dan Popa a scris despre eveniment şi pe blogul său.

Dow Jones depăşeşte 10.000 de puncte, pentru prima oară în acest an

Astăzi, indicele Dow Jones a ajuns pentru scurt timp la 10,000.07, cel mai ridicat nivel din octombrie 2008, înainte de a coborî la 9.987,75. Pieţele mondiale au fost stimulate de ştirile conform cărora banca americană JP Morgan Chase a raportat un profit mai bun decât cel prevăzute în T3 2009. După cum anunţă New York Times, profitul trimestrial al băncii a ajuns la 3,6 mld.$. Bank of America, Citigroup şi Goldman Sachs îşi vor face publice rezultatele tot în cursul acestei săptămâni.

Indicele londonez FTSE 100 a crescut cu 2% pentru a închide la 5.256,1, în timp ce indicele francez CAC 40 şi indicele german Dax au avut, de asemenea, câştiguri mai mari de 2%.

Creditele imobiliare comerciale, cel mai mare risc în sistemul bancar din SUA

Creşterea pierderilor din creditele date pentru proprietăţi imobiliare comerciale în SUA va continua în următoarele luni şi este de aşteptat ca acestea să constituie cea mai mare provocare pentru instituţiile de supraveghere a pieţei bancare. "Creditele date pentru proprietăţi imobiliare comerciale vor constitui cea mai importantă sursă de risc", declarat Sheila Bair, preşedinte al fondului american de garantare a creditelor bancare, FDIC, în cadrul unei audieri la Senatul SUA. Cu peste 7 milioane de locuri de muncă pierdute în cursul crizei economice, spaţiile de birouri şi comerciale au rămas goale, iar dezvoltatorii acestor spaţii au intrat în incapacitate de rambursare a creditelor bancare angajate. În ultimii doi ani, credite bancare în valoare de 6,2 mld.$ cu garanţii imobiliare comerciale au fost trecute la pierderi, iar sumele vor creşte în perioada viitoare.

A căzut guvernul Boc. La ce consecinţe economice ne putem aştepta?

Despre partea politică a căderii guvernului Boc prin moţiune de cenzură am scris aici şi aici. Să vedem, însă, ce consecinţe economice ne pot aştepta.

Contrar părerii lui Mihai Marcu, care scria în articolul Corelaţia dintre curs şi criza politică, care acredita ideea că între criza politică şi derapajul leului în raport cu principalele valute occidentale nu ar fi mare legătură, că factorul determinant ar fi BNR, care are suficienţi bani să intervină, iată că fluctuaţiile leului în raport cu euro declanşate la începutul crizei politice au continuat până astăzi. Priviţia graficele de pe piaţa valutară de pe financiare.ro şi vă veţi convinge. Mai mult decât atât, Nicolae Chidesciuc, economist şef al ING Bank, declara astăzi la Realitatea FM că nu numai că leul nu este total determinat de evoluţiile de pe pieţele regionale, ci determină evoluţiile de pe pieţele valutare ale ţărilor din jur prin efectul de contagiune.

Dobânzile practicate pe piaţa monetară de la Bucureşti au fost şi ele influenţate de criza politică, în afara influenţelor altor evenimente de pe piaţa monetară. De exemplu Robor la 3 luni era, în data de 21 septembrie 2009, 9,04%, iar astăzi 10,26%. Tot pe financiare.ro puteţi urmări evoluţia acestei dobânzi. Am luat drept exemplu Robor la 3 luni întrucât este ancora cea mai folosită pentru creditele în lei.

Piaţa de capital din România, destul de mică şi fragilă, are, de asemenea, de suferit din cauza crizei politice, după influenţele negative ale crizei pe care o traversăm.

Ne aşteaptă în curând o nouă vizită a unei delegaţii a Fondului Monetar Internaţional, în vederea analizării indicatorilor macroeconomici şi a obligaţiilor asumate de partea română în acordul stand-by. În cazul în care politicienii nu vor fi capabili să furnizeze stabilitate politică, a treia tranşă din acordul cu FMI poate fi în pericol. Dacă, de exemplu, clasa politică nu va fi în stare să adopte legea pensiilor şi să modifice legea salarizării unice a bugetarilor, aşa cum a cerut FMI la acordarea celei de-a doua tranşe din împrumut, acordul ar putea fi pus în pericol.

Aceeaşi instabilitate economică ar putea determina marile agenţii de rating să retrogradeze România. Orice turbulenţă politică este susceptibilă de un asemenea tratament, întrucât, în general, se traduce în instabilitate economică şi scăderea încrederii investitorilor în acea economie.

În septembrie, inflaţia lunară trece în domeniul pozitiv: 0,39%

Astăzi, Institutul Naţional de Statistică a dat publicităţii comunicatul privind indicele preţurilor de consum în luna septembrie 2009. Dacă inflaţia lunară în luna precedentă a fost negativă, -0,19%, aşa cum scriam aici, iată că inflaţia lunară în septembrie 2009 a trecut în domeniul pozitiv, situându-se la 0,39%. Inflaţia anuală a scăzut la 4,94%, faţă de 4,95% în luna precedentă, aşa cum se poate observa din graficul de mai jos (click pentru mărire).

În a doua imagine, am reprezentat inflaţia lunară (cu verde) şi media mobilă a Indicelui Preţurilor de consum (cu portocaliu), valoare care intră în cadrul criteriilor de convergenţă nominală pentru admiterea în zona euro. În luna septembrie 2009, această medie mobilă (media inflaţiilor anuale în ultimele 12 luni faţă de precedentele 12 luni) s-a situat la 6,16%.

Creşterea inflaţiei lunare a fost cauzată, în septembrie 2009, de creşterea preţurilor mărfurilor nelimentare cu 0,79% faţă de luna precedentă şi a serviciilor cu 0,51%, dar a fost atenuată de scăderea preţurilor la mărfuri alimentare cu 0,16%. Ponderea cea mai mare la creşterea preţurilor au avut-o ţigările şi produsele din tutun, care au crescut în septembrie 2009 cu 5,78% faţă de august 2009 şi cu 25,37% faţă de începutul anului. După cum se ştie, din luna septembrie 2009, s-a operat o nouă mărire a accizelor la ţigări, ceea ce a condus la mărirea preţului cu circa 0,40 lei pe pachet. Dacă se exclud băuturile alcoolice şi tutunul, s-ar obţine o inflaţie lunară de numai 0,05% în septembrie 2009.

În primele 9 luni ale anului 2009, inflaţia medie a fost de 3,27%, cele mai mari scumpiri fiind înregistrate la ţigări (25,37%), utilităţi (13,09%), combustibili (10,47%) şi citrice şi alte fructe meridionale (7,34%).

Faţă de tendinţa manifestată în ultimele luni, este de presupus că ţinta de inflaţie stabilită de BNR, de 3,5% +/- 1 punct procentual, va putea fi respectată în acest an.

Un clişeu: băncile comerciale nu mai dau credite

Se vehiculează, încă de la începutul crizei, ideea că băncile comerciale nu mai acordă credite. Am considerat mai jos exemplul creditelor pentru locuinţe acordate populaţiei, în perioada ianuarie 2007 - august 2009, în conformitate cu datele furnizate de BNR.



Să studiem puţin graficul. Cu roşu şi cu datele de pe axa din stânga, este reprezentată evoluţia soldului creditelor pentru locuinţe acordate populaţiei şi cu albastru şi datele de pe axa din dreapta reprezintă evoluţia soldului aceloraşi credite faţă de luna precedentă. Toate valorile sunt exprimate în mld.lei.

Este important de spus faptul că soldul creditelor scade cu rambursarea ratelor creditelor vechi şi creşte cu valoarea creditelor nou acordate. Având în vedere faptul că rambursarea acestor tipuri de credite se întinde, de regulă, pe 25-30 de ani, rezultă că scăderea înregistrată este de 0,27% - 0,33% pe lună. Acestea ar fi valorile cu care ar scădea soldul dacă nu s-ar mai acorda deloc credite. Tot la scăderea soldului contribuie rambrusările anticipate şi creditele neperformante, a căror garanţie este executată silit.

Creşterea soldului creditelor se realizează, în principal, prin acordarea de credite noi.


Se constată o încetinire a creşterii soldului, chiar cu perioade de descreştere în lunile iulie 2008 şi februarie, martie şi aprilie 2009. În perioada august 2008 - august 2009, soldul creditelor pentru locuinţe acordate populaţiei a crescut de la 17,6 mld.lei la 22,46 mld.lei, adică cu 27,61%. Am făcut această comparaţie tocmai pentru faptul că în iulie 2008 - august 2008 poate fi plasat începutul crizei pe piaţa finanţărilor imobiliare. Efectiv, scăderea numărului de tranzacţii a început prin luna aprilie 2008, însă, propagarea în scăderea preţurilor a mai întârziat câteva luni. De altfel, începând din luna ianuarie 2007, iulie 2008 a fost prima lună când soldul creditelor pentru locuinţe acordate populaţiei a înregistrat o scădere faţă de luna precedentă.

În anul 2009, între ianuarie şi august, soldul a crescut de la 22,35 mld.lei la 22,46 mld.lei, o creştere de 0,49%, însă dacă luăm în considerare descreşterea medie a soldului cu 0,3% pe lună, ar rezulta o creştere a creditării pe acest segment cu aproape 1%.

O asemenea creştere poate părea minusculă. Dacă o judecăm, însă, în condiţii de criză economică, este remarcabilă.

Pe de o parte, băncile comerciale au trecut printr-o criză financiară. Multe dintre ele sunt subsidiare ale unor bănci străine, care nu le-au mai putut credita cu bani ieftini. Pe piaţa monetară, au apărut turbulenţe, cauzate mai ales de lipsa de încredere reciprocă între bănci. A crescut destul de mult rata creditelor neperformante, din cauza crizei economice. În consecinţă, băncile comerciale au înăsprit condiţiile de creditare. În plus, a apărut posibilitatea plasamentelor cu randamente destul de bune în titluri de stat.

Pe de altă parte, criza economică a stăvilit elanul consumatorist al românilor. În plus, spectrul pierderii locului de muncă i-a făcut pe mulţi să fie extrem de prudenţi în a contracta un credit. Nenumăratele istorisiri din presă şi Internet cu debitori care nu mai pot să-şi ramburseze creditele au contribuit şi ele la această atitudine.

De aceea, am afirmat că această creştere este remarcabilă.

În fine, o ultimă menţiune: pentru programul "Prima casă", s-au acordat garanţii de circa 220 mil.€, ceea ce ar însemna circa 900 mil.lei, adică 4% din soldul creditelor pentru locuinţe acordate populaţiei. Este foarte puţin pentru a influenţa în mod decisiv piaţa imobiliară.

În concluzie, deşi ritmul de creditare a scăzut semnficativ, creditarea continuă, ceea ce este un semn bun.

Cum mai merge programul "Prima casă"?

După cum anunţă Mediafax, premierul Emil Boc a sosit astăzi într-o vizită fulger la sediul Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM, anunţând că intenţionează să verifice modul în care este derulat programul "Prima casă", prin care statul garantează creditele imobiliare contractate de persoane fizice, pînă la plafonul de 60.000 €. Vizita lui Boc la sediul FNGCIMM a durat doar 15 minute şi este o urmare firească a modului defectuos în care se desfăşoară acest program. După afirmaţiile sale, Fondul a aprobat până acum un număr de 4.740 dosare depuse pentru contractarea de credite cu garanţia statului în vederea achiziţionării unei case. Din păcate, acest număr este înşelător, întrucât nu toate dosarele aprobate s-au şi transformat în credite ipotecare acordate de băncile comerciale.

Valoarea garantată a fost de 220 mil.€ (22% din suma alocată), iar valoarea medie pentru un credit prin acest program a fost de 41.600 €, după cum anunţă Hotnews.ro. Emil Boc a mai spus că 48% dintre garanţii au fost acordate pentru cumpărarea de apartamente cu 2 camere. În ceea ce priveşte repartizarea geografică a garanţiilor acordate, pe primul loc se situează Bucureştiul, cu 34% din totalul solicitărilor aprobate, urmat de judeţele Cluj (7,15%), Timiş (5,57%), Braşov, Iaşi, Sibiu şi Constanţa. Alte 5.200 dosare sunt în analiza internă a Fondului, media de procesare fiind de 150 contracte pe zi.

Statul va retrage garanţii de 220-280 mil.€ de la şapte bănci care nu au acordat niciun credit sau au aprobat foarte puţine dosare pentru cumpărarea de locuinţe prin programul "Prima casă", sumele urmând să fie redistribuite către alte bănci care au aprobat un număr mai mare de cereri. Preşedintele Fondului, Aurel Şaramet, a declarat la sfârşitul întâlnirii cu Emil Boc: "Le vom lua acestor bănci sumele alocate şi le vom redistribui către alte bănci care s-au mişcat mai bine. Sunt trei bănci care nu au acordat niciun euro şi alte patru bănci care au consumat între 0,1% şi 3% din fondurile rezervate", conform Mediafax. Conform unor surse din piaţă, printre aceste bănci s-ar număra: Emporiki Bank, Intesa, Credit Europe Bank, Bancpost, Piraeus Bank şi CEC Bank. Pe de altă parte, cele mai multe credite au fost acordate de BRD, BCR, Raiffeisen, Banca Transilvania şi Volksbank, acestea urmând să beneficieze de fonduri suplimentare.

"Sunt doar patru bănci care au acoperit 88% din garanţia alocată. Am transmis băncilor cu rezultate slabe scrisori de atenţionare şi ne-au informat că dosarele sunt încă în lucru şi urmează să fie deblocate, dar îmi este greu să cred că dacă până acum nu au aprobat nimic, vor aviza în perioada imediat următoare 2.000 de dosare", a spus Şaramet.

Acum trei săptămâni, premierul a cerut FNGCIMM să soluţioneze mai rapid dosarele restante la "Prima casă", prin proceduri care să fie stabilite cu Asociaţia Română a Băncilor, susţinând totodată că este nevoie de o mai mare flexibilitate din partea instituţiilor de credit implicate. Fondul s-a urnit greu, ritmul de soluţionare a cererilor fiind foarte lent la început. Ulterior, acceptarea garantării de către stat a mers ceva mai repede, dar birocraţia internă a băncilor comerciale a făcu ca acordarea efectivă a creditelor ipotecare să se facă foarte greu. Din cauza limitelor de competenţă a sucursalelor din judeţe mai puţin importante economic, dosarele sunt trimise în centre regionale, ceea ce prelungeşte foarte mult procedura.

După informaţiile pe care le deţin, până acum au fost acordate între 2.000 şi 3.000 de credite prin acest program. Este cert faptul că, până la sfârşitul anului, plafonul de 1 mld.€ nu va fi epuizat. Multe lucruri depind de alegerile prezidenţiale din 22 noiembrie - 6 decembrie 2009. Dacă actualul guvern va fi îndepărtat de la putere prin moţinea de cenzură care se va discuta marţi, 13 noiembrie 2009 (şi marţi, şi 13 :) ), nu se ştie care vor fi intenţiile viitorului guvern faţă de acest program. Chiar dacă acest guvern va rămâne în funcţie, puţin probabil, se pare, de asemenea nu se ştie dacă evoluţia indicatorilor macroeconomici va permite menţinerea programului.

O altă piedică ce ar putea apare în derularea programului este intenţia guvernului de a mări cota de TVA pentru acoperirea deficitului bugetar. Probabil că, în cazul unei astfel de măriri, cota de TVA de 5% aplicată imobilelor noi va fi abolită, ceea ce va conduce la o mărire a preţului şi, astfel, solicitanţii vor fi nevoiţi să cumpere imobile vechi, care şi până acum au avut cea mai mare pondere în programul "Prima casă".

Am avut o intervenţie în direct, astăzi, pe această temă la emisiunea Realitatea în direct de la Realitatea FM, în dialog cu Bogdan Nicolescu, pe care o puteţi asculta aici.

BCE va menţine mult timp status-quo-ul asupra dobânzii de politică monetară

Azi a avut loc, la Veneţia, şedinţa Consiliului Director al Băncii Centrale Europene. Membrii Consiliului au hotărât, în unanimitate, menţinerea ratei dobânzii de politică monetar la 1% şi au lăsat să se înţeleagă că acest nivel, care constituie minim istoric, va fi menţinut pentru multă vreme, în vederea încurajării dezvoltării economiei, ca metodă fundamentală pentru depăşirea crizei. Nu există pericol de inflaţie, iar preţurile de consum, care au scăzut în ultimele patru luni, dacă vor începe să crească, o vor face moderat.

Aprecierea euro în raport cu dolarul, acum la un nivel de 1 € = 1,47 $, este o preocupare majoră a momentului. Angajamentul exprimat de către autorităţile SUA pentru un dolar puternic este, în acest sens, "extrem de important, în condiţiile actuale", a declarat guvernatorul BCE, Jean-Claude Trichet.

CE a declanşat procedura de deficit excesiv pentru încă nouă ţări membre UE

Comisia Europeană a iniţiat astăzi prima etapă a procedurilor de deficit excesiv împotriva a nouă noi ţări, membre ale Uniunii Europene, printre care Germania şi Italia, ridicând astfel la 20 numărul de ţări aflate în această situaţie, dintre cele 27 ţări membre ale UE.

Cele nouă ţări sunt: Austria, Belgia, Germania, Italia, Olanda, Portugalia, Republica Cehă, Slovenia şi Slovacia.

Procedurile de deficit excesiv faţă de aceste ţări erau de aşteptat, pentru că deficitele prognozate pentru aceste state, în 2009, sunt mai mari decât de 3% din Produsul Intern Brut (PIB), aşa cum prevede Pactului European de Stabilitate.

Aurul la 1.048,73 $/uncie, record istoric

Preţul aurului a atins azi un record istoric: 1.048,73 $/uncie. Slăbirea dolarului faţă de alte valute a declanşat o grabă a investitorilor de a cumpăra metale preţioase.

Pe piaţa metalelor preţioase de la Londra, London Bullion Market, preţurile au învins toate recordurile anterioare, stabilind un nou vârf istoric. Această evoluţie a avut loc ca urmare a devalorizării dolarului americani, în urma creşterii dobânzilor din Australia şi a zvonurilor răspândite de ziarul britanic Independent, despre care scriam ieri, conform cărora mai mult ţări din zona Golfului şi puteri economice importante ar intenţiona să abandoneze dolarul ca monedă de referinţă în comerţul cu petrol.

Pe de altă parte, există temeri serioase că va urma o altă criză, caracterizată de inflaţie ridicată, ca urmare a planurilor de ajutorare a sistemului financiar de către guvernele principalelor economii, care au atras tipărirea de monedă în valoare de mii de miliarde de euro.

Actualizare: Un articol foarte interesant pe această temă în DailyBusiness.ro: Aurul, inflaţia şi dolarii: De ce a ajuns aurul cea mai spectaculoasă investiţie.

Sabotaj la dolar

După cum scrie ziarul Independent de astăzi, ţări din zona Golfului, Arabia Saudită, Abu Dhabi, Kuweit şi Qatar, împreună cu China, Rusia, Japonia şi Franţa, plănuiesc să înlocuiască dolarul american ca monedă de decontare a tranzacţiilor cu petrol cu un coş de valute, format din yenul japonez, yuanul chinezesc, euro, cărora li se alătură aurul şi o nouă monedă, planificată să apară în ţările din Golf. Această decizie ar pune capăt supremaţiei dolarului în tranzacţiile cu petrol.

Se pare că au avut loc convorbiri secrete între miniştrii de finanţe şi guvernatorii ţărilor citate, în vederea punerii la punct a viitoarei scheme financiare. Surse bancare din zona Golfului şi din Hong Kong au sugerat că recenta mărire bruscă a preţului aurului ar putea fi explicată prin acest plan.

Americanii, care sunt conştienţi că aceste întâlniri au avut loc, deşi nu cunosc detalii, sunt hotărâţi de a lupta cu această cabală internaţională, care include aliaţi loiali până acum, ca Japonia şi ţările arabe din Golf.

Se prefigurează un război economic între SUA şi China pentru petrolul din Orientul Mijlociu, care poate fi inclus în lupta pentru supremaţie între două super-puteri. China foloseşte mult petrol pentru creşterea sa economică, mai ales din cauza utilizării lui ineficiente. China importă 60% din necesarul său de petrol, mai ales din Orientul Mijlociu şi Rusia.

Mărirea TVA, aproape sigură

Ieri, preşedintele Traian Băsescu le-a spus oamenilor de afaceri prezenţi la Forumul Economic Român: "Prefer majorarea TVA majorării cotei unice de impozitare. (...) Indiferent de presiunile Fondului Monetar Internaţional, cota unică rămâne de neatins." Observatorii fenomenului economic şi marile agenţii de rating au atras atenţia în nenumărate rânduri asupra necesităţii măririi TVA şi/sau a cotei unice, în ciuda acordului financiar prin care România a obţinut 20 mld.€. Iată că este prima dată când importanţi demnitari ai statului român vorbesc despre aceste eventuale măriri. După cum se ştie, o jumătate din a doua tranşă a a împrumutului de la FMI a mers către acoperirea deficitului bugetar, dar se pare că a fost direcţionată către plata salariilor bugetarilor şi plata pensiilor. Indicatorii macroeconomici extrem de nefavorabili fac imposibilă o depăşire a crizei fără majorarea fiscalităţii.

După încasările din asigurări sociale, care reprezintă 31,5% din totalul încasărilor, la buget, TVA-ul este a doua sursă, reprezentând 21,6%. În plus, dintre toate taxele şi impozitele, taxa pe valoarea adăugată este cel mai uşor administrabilă.

Amânarea anunţului de majorare a TVA a fost amânată din motive vădit electorale. Mă mir că politicienilor le-a "scăpat" acest anunţ. După Băsescu, ministrul finanţelor publice, Gheorghe Pogea, a declarat, la rândul său:

"Cota unică, impozitul pe profit, impozitul pe venit vor fi păstrate. Dacă nivelul de deficit angajat este sustenabil cu actualul nivel de taxare nu se va majora. Dar trebuie să păstrăm deficitul de 5,9% din PIB pentru că nu ne permitem să lucrăm cu un deficit de 7-8% din PIB. Vom analiza la calcularea bugetului pe anul viitor o eventuală majorare a TVA."

Dacă estimăm un nivel al încasărilor din TVA la nivelul celui din 2009 şi considerăm constantă cererea, majorarea cu un punct procentual a TVA va aduce venituri suplimentare de 1,7 mld.lei la buget. Estimările sunt de mărire cu 2-3 puncte procentuale, ceea ce ar însemna 3,4-5,1 mld.lei încasări suplimentare la buget.

După cum scriam la jumătatea anului, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a afirmat că o creştere a TVA poate cauza un "şoc inflaţionist", în timp ce majorarea altor categorii de impozite, precum cele pe venituri, "are efecte mai difuze, dar care apar totuşi, pe creşterea economică, dar şi pe inflaţie."

Nivelul TVA din România, 19%, este apropiat de media Uniunii Europene, de 19,7%. La extreme, se găsesc Danemarca, Suedia şi Ungaria, cu 25%, şi Cipru şi Luxemburg, cu 15%. Dintre ţările care au adoptat mărirea TVA ca măsură de combatere a efectelor crizei se numără Ungaria şi Ucraina.

Propunere bombă a PNL: Bogdan Olteanu pentru viceguvernator BNR

În ceastă după-amiază, au început audierile parlamentare pentru noul Consiliu de Administraţie al BNR, mandatul vechilor membri expirând zilele acestea. După discuţii prelungi între partide, despre ca am scris aici, s-a ajuns şi în faza audierilor, care, însă, aduc surprize faţă de ce ştiam anterior. Cea mai mare surpriză o constituie propunerea PNL pentru funcţia de viceguvernator: Bogdan Olteanu, vicepreşedinte al partidulului.

Din biografia sa de pe site-ul Camerei Deputaţilor, aflăm că domnia sa este licenţiat în drept al Universităţii din Bucureşti, în anul 1991, şi absolvent al unui program MBA organizat de Institutul Bancar Român şi City Univerisity of Seattle, în 2001. Aflăm din pagina Wikipedia dedicată lui Bogdan Olteanu că, în acelaşi an, 2001, s-a înscris la un doctorat în filosofie la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj, program e la care a fost exmatriculat la 1 noiembrie 2004 din cauza absenţelor prelungite de la cursuri. Tot din biografi somniei sale aflăm că experienţa sa profesională se rezumă la avocatură, diferite funcţii public şi nenumărate funcţii politice.

Se naşte imediat întrebarea ce a fost în mintea liberalilor când l-au propus pentru funcţia de viceguvernator al BNR. În Consiliul de Administraţie al băncii centrale, se iau decizii de extremă importanţă privitoare la politica monetară, care necesită cunoştinţe temeinice şi experienţă vastă în tratarea unor astfel de probleme. Probabil că au făcut acest gest din orgoliu. De altminteri, până mai ieri, PD-L şi PSD susţineau că liberalii au dreptul doar la un post de membrui simplu în CA al BNR. Odată cu modificarea configuraţiei politice, ca urmare a debarcării PSD de la guvernare, iată că şi PNL emite mai multe pretenţii.

Se ştie că PNL l-a susţinut pe Napoleon Pop pentru un mandat de membru în CA al BNR, funcţie pe care o ocupă şi acum, şi pe Daniel Dăianu pentru viceguvernator. Lucrurile s-au întors şi cei doi figurează pe lista candidaţilor independenţi la funcţiile din CA al BNR, ca şi Silviu Cerna.

Actualizare. Au mai scris pe această temă Bogdan Glăvan şi Dan Popa.

Cine este de vină pentru greva bugetarilor de azi?

Astăzi, o parte a bugetarilor s-a aflat în grevă. Spun o parte pentru că anumite sectoare, cum ar fi poliţia, nu pot intra în grevă. În spitale, au funcţionat teoretic doar unităţile de primire urgenţe, în realitate multe cadre sanitare au avut program normal. În şcoli, elevilor li s-a sugerat să nu vină azi la şcoală. În ce priveşte salariaţii administraţiilor locale, ei au întrerupt o mare parte din activităţi. În ansamblu, multe sectoare de activitate au fost perturbate. Obiectul disputei a fost nemulţumirea generală a bugetarilor faţă de modul în care a fost concepută grila de salarizare din legea salarizării unitare a bugetarilor, asupra căreia guvernul şi-a asumat răspunderea.

Premierul Emil Boc a participat la discuţiile care au avut loc la Ministerul Muncii între ministrul finanţelor şi ministru interimar al muncii, Gheorghe Pogea, şi reprezentanţii sindicatelor afiliate la Alianţa Bugetarilor, organizatoare a grevei de astăzi. Emil Boc s-a arătat foarte împăciuitorist de această dată, în contrast cu fermitatea pe care o afişează în declaraţiile de la Palatul Victoria. El a spus, printre altele:

"Nu există niciun motiv, legat de drepturile salariale, care să susţină organizarea grevei generale. Veniturile salariale nu vor fi diminuate, ci dimpotrivă, pentru unele categorii, vor creşte. (...) Guvernul îşi arată disponibilitatea ca procesul de dialog social să meargă mai departe. (...) Greva nu reprezintă o soluţie pentru situaţia actuală. O grevă generală poate pune în pericol plata salariilor şi a pensiilor, chiar dacă nu avem nicio problemă cu plata acestora în acest moment, nici pentru 2009, nici pentru 2010, iar Guvernul a făcut un efort extraordinar în acest sens. (...) Continuarea grevelor poate pune, însă, în pericol stabilitatea. (...) Sectorul bugetar a fost cel mai puţin afectat de criză. Oamenii din mediul privat au fost concediaţi şi nu au mai făcut grevă. (...) Astăzi le-am făcut o ofertă sindicatelor, care sunt nemulţumite de legea salarizării: Aceştia sunt banii pe care îi avem, vă rog să întocmiţi o grilă unică de salarizare în limita acestor bani, cu care să fiţi de acord şi pe care să o semnaţi, iar eu, la rândul meu, o semnez."

Faptul că în sistemul privat nu au avut loc greve arată, aşa cum am mai arătat, faptul că menagementul privat este superior celui de stat. Faptul că avem mai puţini bani la buget ţine de incompetenţa economică a acestui guvern, care, în condiţii de criză, a crescut cheltuielile bugetare, în condiţiile unor venituri mai reduse, iar programul de investiţii, care este o măsură tipică anti-criză, nu a fost respectat.

Reprezentanţii Alianţei Bugetarilor, prezenţi la întâlnire, au anunţat că discuţiile s-au încheiat fără niciun rezultat. În consecinţă, ei nu renunţă la calendarul protestelor şi ameninţă greva generală.

Jaf armat la o unitate BRD din Galaţi

Nu credeam că voi scrie de două ori într-o zi despre BRD. Azi, în jurul orei 13.30, o unitate BRD din zona portului Galaţi a fost jefuită de doi bărbaţi înarmaţi, dotaţi cu haine negre şi cagule, care i-au ameninţat cu pistoale pe casier şi agentul de pază, însuşindu-şi 100.000 lei din seiful unităţii, după cum anunţă Mediafax.

Fără comentarii.

Cum îşi respectă BRD acţionarii?

În portofoliul meu de acţiuni de la Bursa de Valori Bucureşti, am un număr de acţiuni BRD rămase moştenire de pe vremea când tranzacţionam frecvent acest titlu. Adică sunt acţionar BRD. Client BRD nu mai sunt din motive despre care voi scrie altădată. Pe vremea când încă eram client al băncii, dividendele îmi erau virate în acel cont. Aşa că am primit o scrisorică acum câteva luni prin care eram înştiinţat că mă pot prezenta la orice unitate BRD pentru a-mi încasa dividendele. Astăzi, având în drum o astfel de unitate BRD, am intrat să fac operaţiunea respectivă.

Doar două ghişee populate de funcţionari, coadă de vreo 7-8 persoane, în rest nişte pipiţe funcţionare, îmbrăcate (credeau ele) corporate, cu rochii destul de scurte şi pantofi cu tocuri mult mai înalte decât le-ar fi permis un mers lejer, care se plimbau de colo-colo, fără să facă în mod vădit ceva anume. Scena era supravegheată de un agent al unei firme de pază, deja la vârsta a treia şi care era consilierul-şef pentru clientelă. Adică explica doct cum se plătesc facturile de utilităţi printr-un automat în formă de robot, cu ochi clipitori.

Îmi permit să întreb unul dintre cei doi funcţionari de la ghişeu dacă acolo pot încasa dividendele de la BRD.
- De unde aţi cumpărat acţiunile?
- De pe Bursa de Valori Bucureşti.
- Nu ştiu dacă se plătesc aici sau trebuie să mergeţi la firma de unde le-aţi cumpărat (sic!). Trebuie, însă, să staţi la coadă.

Mă aşez la coadă, unul dintre lucrurile pe care le detest. Aştept ceva vreme şi , deodată, trece pe lângă mine una dintre pipiţele amintite. Îi explic ce vreau, se uită relativ bănuitor la mine, îmi cere cartea de identitate şi dispare în spatele unui ghişeu. Se întoarce după câteva minute şi-mi spune că e în regulă, pot aştepta în continuare la coadă :).

Uite aşa mi-am pierdut circa 20-30 minute preţioase pentru că BRD nu este capabilă să vireze dividendele într-un cont deschis la altă bancă. De prisos să amintesc că la Depozitarul Central există toate datele mele, inclusiv contul bancar, şi dividendele de la alte firme ale căror acţiuni le-am cumpărat pe bursă le primesc în acel cont.

Mircea Geoană, un alt politician economist: "Să facem în jurul CEC-ului o bancă de stat, care să acopere 20% din piaţă"

Invitat astăzi la emisiunea Zece pentru România, moderată de Mihai Tatulici, candidatul PSD la preşedinţie, Mircea Geoană, întrebat fiind despre lecţiile pe care le-am învăţat din actuala criză economică, a declarat:

"Lecţia pentru mine este următoarea: un pic mai naţionalişti din punct de vedere economic. M-am lămurit că dacă n-am o bancă românească, dar care s-o dau poate la management străin, sa fie un management privat, dar să fie o banca romaneasca de stat... Putem să avem în jurul CEC-ului, să facem o bancă şi să acopere cam 20% din piaţă, astăzi e posibil sa o facem."

Îmi permit să-i atrag atenţia fostului meu coleg de clasă de la Colegiul "Sf.Sava" următoarele:
- CEC este bancă comercială, se numeşte CEC Bank SA şi este înscrisă în Registrul instituţiilor de credit de la BNR sub nr.RB-PJR-40-046 din 17.09.1999, deci nu ştiu cum ar putea să construiască în jurul CEC-ului o bancă de stat;
- capitalizarea CEC Bank a stârnit mari probleme, în condiţiile în care Comisia Europeană a refuzat această operaţiune, prin care statul român dorea să recapitalizeze banca cu 900 mil.lei, CE considerând că o astfel de iniţiativă ar reprezenta ajutor de stat, neavând încredere că statul s-ar comporta ca un investitor privat;
- Comisia Europeană ar accepta ca statul român să suplimenteze capitalul social cu 120 mil.€, dacă investitori privaţi ar investi circa 60 mil.€;
- acoperirea unei cote de piaţă de 20% din perspectiva unei bănci care, la sfârşitul anului 2008, avea o cotă de piaţă de 4,3%, este o întreprindere extrem de dificilă: a-ţi mări cota de piaţă de 4,65 ori într-un interval scurt de timp, în condiţiile în care piaţa bancară românească este saturată şi în criză, este imposibil.

Dacă Mircea Geoană, în temeiul luptei electorale pentru Cotroceni, o ia pe urma lui Traian Băsescu, pricepându-se la orice, mă tem că şansele sale electorale se vor diminua, măcar în rândul acelora care stăpânesc subiectele pe care politicianul le abordează.

Jones Lang LaSalle: problemele din segmentul comercial al pieţelor imobiliare sunt departe de a se fi sfârşit

Am intrat în posesia unui studiu al companiei Jones Lang LaSalle, publicat luna trecută pe site-ul companiei, intitulat Global Market Perspective. Studiul tratează evoluţia proprietăţilor imobiliare comerciale. Câteva dintre concluziile acestui studiu sunt:

- În timp ce unele semne că economia mondială este pe un trend de revenire au apărut încă din luna martie a acestui an, totuşi abia în ultimele luni acestea au devenit mai evidente.

- În vreme ce Germania, Franţa şi Japonia au ieşit din recesiune, SUA şi Marea Britanie rămân încă în criză, iar o creştere susţinută în China este pusă sub semnul întrebării.

- Cererea din sectorul imobiliar rămâne încă slabă, iar problemele din domeniul imobiliar comercial sunt departe de a fi luat sfârşit.

Studiul arată că există un interes în creştere pentru achiziţia unor centre comerciale la preţuri cu discount-uri importante. În Europa, nivelul tranzactiior imobiliare pe segmentul comercial a crescut în T2 2009 faţă de T1 2009, atingând 12 mld.€. Acestă situaţie arată o îmbunătăţire semnificativă a situatiei pieţei imobiliare comerciale. În ultimele şapte trimestre, volumele tranzactiilor imobiliare pe segmentul comercial au scazut în medie cu 22 %. Volumele tranzacţiilor s-au apropiat de 3 mld.€ în iulie şi august 2009, o încetinire sezonieră faţă de iunie 2009, când s-au înregistrat tranzacţii de 5 mld.€, ca urmare a perioadei de vacanţe.

În SUA, împrumuturile ipotecare acordate de bănci pentru sectorul imobiliar comercial au scăzut la un nivel de 32 mld.$, de la un vârf de 1.700 mld.$, în condiţiile în care piaţa securitizării creanţelor ipotecare este practic îngheţată. În S1 2009, volumul pieţei imobiliare americane pentru sectorul comercial a fost de 17,2 mld.$, în scădere cu 77% faţă de S1 2008.

Mioriticul Băsescu: "Nu ne-am propus să scoatem ţara din criză"

Prezent la Luduş, în timpul uneia dintre nenumăratele vizite electorale din ultimele luni, Traian Băsescu a declarat: "Nici eu, nici Guvernul, nici Banca Naţională nu ne-am propus să scoatem ţara din criză. Actuala criză este o criză globală şi România este dependentă de ce se întâmplă la nivel global. Ţările ori ies toate din criză, ori rămân toate în criză. Chiar şi ţările care au o mai mică eroziune a PIB generată de criză au scădere, nimeni nu creşte."

Toată lumea s-a mirat de nu a luat guvernul măsuri riguroase anti-criză. Iată de ce: preşedintele tuturor românilor se lamentează mioritic că depindem de alţii. Domnia sa a făcut în nenumărate rânduri afirmaţii de natură economică cel puţin discutabile. Însă această afirmaţie pune capac la toate.

Dacă aşa înţelege preşedintele că trebuie acţionat în momente de criză, atunci nu trebuie ă ne maimirăm de atitudinea actualului guvern, care nu face altceva decât să asculte indicaţiile de la Cotroceni. Desigur, trebuie să admitem că este o criză globală, din cauze care nu ţin de noi, însă de aici până la a spune că nu ne-am propus să ieşim din criză este cale lungă.

Să ne amintim faptul că, în campania electorală pentru alegerile parlamentare din toamna trecută, politicienii ţipau sus şi tare că nu există criză. Redau mai jos câteva dintre declaraţiile preşedintelui Băsescu cu privire la criză:

- "România nu va fi afectată de criza financiară din SUA", 25 septembrie 2008, Cotidianul
- "Nu spun că România nu este afectată de criza financiară, însă ţara poate trece cu bine de criză, dacă are voinţă şi cap", 30 octombrie 2008, Adevărul
- "Criza se resimte încă din acest trimestru în scăderea producţiei. Avem mijloace ca să nu ne afecteze consistent. Ne vom menţine pe un trend de creştere economică şi în 2009", 7 noiembrie 2008, Realitatea.net
- "Ultimul lucru pe care îl va face România va fi să se împrumute la Fondul Monetar Internaţional", 16 ianuarie 2009, ŞtirileProTV.ro
- "În ciuda deprecierii masive a creşterii economice în România, continui să rămân optimist că România va avea o creştere economică de 1,5-2%, împotriva multor estimări de creştere economică negativă", 5 martie 2009, BankingNews.ro

Aceste mostre din gândirea economică a preşedintelui Băsescu sunt elocvente. Ne este mai lesne de înţeles de ce, cu asemenea politicieni, vom ieşi mai greu din criză.