După cum anunţă Reuters, PIB-ul SUA a scăzut, în termeni anuali, cu 0,7% în T2 2009, faţă de o scădere cu 6,4% în T1 2009. Totuşi, scăderea este mai mică decât cea estimată de analiştii economici, care se aşteptau la o scădere de 1,2%. Se estimează că este ultimul trimestru de contracţie economică, perspectivele economice pentru T3 2009 fiind pozitive.
Totodată, un studiu întocmit de ADP Employer Services arată că în septembrie 2009 au fost pierdute 254.000 locuri de muncă, mai mult decât estimase piaţa, respectiv 210.000. În august 2009, se pierduseră 277.000 locuri de muncă.
"Piaţa a atins o limită, există chiar dezvoltatori care vând sub costuri", susţine Ion Cătuţoiu, consultant în imobiliare, de la firma RealTime Imobiliar. Pe de altă parte, Asher Lax, director de marketing la dezvoltatorul imobiliar Adama, a declarat: "Preţurile la apartamente nu mai pot scădea. Nu au unde să mai scadă preţurile în Bucureşti. Poate în alte oraşe, dar nici acolo. În următorii doi ani, preţurile în Bucureşti vor creşte cu 10-20%." El a mai adăugat că un apartament nou nu poate fi vândut cu mai puţin de 900 € metrul pătrat.
Dacă vă veţi uita pe site-ul RealTime, veţi constata că, pe prima pagină, sunt promovate preponderent (cu o singură excepţie) ofertele Adama. Mai mult decât atât, firma de consultanţă imobiliară, împreună cu dezvoltatorul, a dezvoltat blogul Imobiliarii.ro, afiliat la Imopedia.ro.
Iată cum presa anunţă că la o reuniune a dezvoltatorilor imobiliari au fost făcute declaraţiile de mai sus (am fost întrebat despre cele afirmate şi de un redactor al Radio România). Numai că întâmplarea descrisă mai sus este un eveniment inhouse al dezvoltatorului şi promotorului imobiliar, în care dau drept tendinţe de viitor proiecţiile dorinţelor lor. Cum ar fi: ei doresc ca preţurile să crească la apartamentele noi cu 10-20% în următorii doi ani şi spun că preţurile apartamentelor noi vor creşte cu 10-20% în următorii doi ani. Ei îşi doresc să nu vândă sub 900 €/mp şi spun că nu se poate vinde cu sub 900 €/mp.
În fond, acţiunea respectivă pare a fi fost doar o acţiune de marketing şi nimic altceva.
Actualizare 2: Între timp, autoarea a mutat articolul din secţiunea Consumator în secţiunea Imobiliar şi a mai adăugat comentarii pline de mânie proletară ale cititorilor. Noua adresă a paginii aici.
În cadrul unui semninar organizat de International Council of Shopping Centers, Jörg Banzhaf, director executiv al companiei germane ECE, care dezvoltă centre comerciale în Europa, a făcut o declaraţie aparent şocantă: "Dezvoltatorii (care au cumpărat terenuri în oraşe cu prea multe proiecte de centre comerciale - n.m.) au făcut o mare greşeală şi trebuie să accepte acest lucru. Nu ştiu ce să le recomand să facă cu aceste terenuri. Să planteze cartofi. Sunt sigur că terenurile care în ultimii ani au costat 50 mil.€ în viitor vor fi tranzacţionate cu un preţ cuprins între 10 şi 20 mil.€."
Desigur, Banzhaf utilizează metafora cu plantatul cartofilor pentru a sugera tendinţele dezvoltatotilor de centre comerciale care s-au înghesuit să cumpere suprafeţe mari de teren, mizând pe boom-ul înregistrat pe pieţele imobiliare din centrul şi estul Europei în anii care au precedat criza. Din cauza crizei economice, mulţi dintre ei au îngheţat proiectele, fiind privaţi de finanţare.
"Consider că nivelul chiriilor din centrele comerciale din România sunt în continuare prea mari, inclusiv pentru centrele comerciale cu vânzări bune. Ele sunt comparabile cu cele ale mall-urilor din Germania, unde puterea de cumpărare este mult mai mare. Poate şi acesta este unul dintre motivele pentru care oamenii nu cumpără", a mai spus executivul german.
Banzhaf crede că piaţa tranzacţiilor imobiliare din Europa Centrală şi de Est va atinge punctul minim în T1 2011, cu o întârziere de circa un an faţă de pieţele dezvoltate din vestul Europei, cum ar fi Franţa sau Germania.
În această dimineaţă, a avut loc un nou jaf armat, de această dată la o agenţie Bancpost din Baia Mare. Potrivit oficialilor băncii, un individ înarmat cu un pistol a ameninţat casiera şi a sustras suma de 6.200 de lei. Din fericire, nu au fost victime.
Potrivit informaţiilor obţinute de eMaramures.ro, bărbatul s-a aşezat liniştit la rând, la un ghişeu dintr-un colţ al agenţiei. A aşteptat să ajungă în faţa casieriţei, fără să dea semne de impacientare. În momentul în care a ajuns să dea ochii cu femeia de la ghişeu, şi-a aşezat pe tejghea o borsetă. Nu a scos un cuvânt, doar a aşezat pe tejghea, chiar în faţa casieriţei, un bilet pe care era scris: «Dă-mi banii sau te împuşc!». În acelaşi timp, bărbatul a întredeschis borseta şi din ea s-a zărit ceva ce semăna cu un pistol. Angajata băncii a avut iniţial o ezitare, apoi, bănuind că bărbatul din faţa ei poate avea un pistol, a scos din casă 6.200 lei şi i-a dat. Femeia nu s-a panicat, însă, reuşind să îşi păstreze sângele rece. Bărbatul a părăsit incinta băncii nestingherit. În acel moment, casieriţa a început să se agite şi şi-a anunţat colegele, care nici măcar nu au ştiut că au fost martorele unui jaf armat.
Am scris despre problema securităţii agenţiilor bancare în mai multe rânduri. Am transmis din aceste pagini şi o scrisoare deschisă guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, la data de 16 februarie 2009. Se pare, însă, că autorităţile statului şi ale băncii centrale sunt ocupate cu altceva. Politicienii se joacă de-a schimbatul ministrului de interne, iar membrii Consiliului de Administraţie al BNR sunt preocupaţi de modificarea componenţei acestui organism.
Ne amintim că, pe vremea când Agenţia Naţională de Administrare Fisală (ANAF) era condusă de Sebastian Bodu, instituţia încercat să oblige persoanele fizice care făceau dezvoltări imobiliare să se declare comercianţi persoane fizice autorizate, pentru a putea fi impozitaţi cu impozitul pe venit şi TVA. Toată discuţia era stabilirea pragului de la care o persoană este considerată a avea activitate comercială. Statul a stabilit cadrul legal pentru plata de TVA în cazul acestor tranzacţii încă din 2002, însă s-a lăsat falsa impresie că nu se va aplica. Este vorba de tranzacţiile imobiliare cu caracter de continuitate şi nu cele sporadice.
"Toate tranzacţiile care vizează derularea de afaceri imobiliare în perioada 2006-2008 au valorat 83 mld.lei, respectiv 20 mld.€, pentru care TVA se ridică la circa 4 mld.€. Din această sumă, devin plătitori de TVA cei care au derulat tranzacţii de cel puţin 35.000 € cu construcţii noi şi terenuri intravilane, cu autorizaţie de construcţie, ceea ce reprezintă un TVA de recuperat de aproximativ 3 miliarde euro", a declarat pentru Realitatea.net Iulia David Sobolevschi, partener în cadrul Nexia România, membră şi a Camerei Consultanţilor Fiscali. "Există o listă nominală transmisă de notari cu Codurile Numerice Personale ale persoanelor fizice care au derulat aceste tranzacţii", a precizat ea. Pe de altă parte, Sobolevschi susţine că statul va putea recupera doar o parte din aceşti bani, "pentru că persoanele care au făcut astfel de afaceri au investit banii respectivi în terenuri, care acum valorează jumătate din preţul de achiziţie, astfel că statul va trece la executare silită şi se va trezi cu un portofoliu de locuinţe şi terenuri".
Conform unei analize a ANAF, publicată la începutul acestei luni, în perioada 2006-2008 s-au derulat 85.000 de tranzacţii imobiliare, realizate de 8.000 de contribuabili. Ei vor putea să-şi deducă TVA la valoarea imobilelor sau terenurilor pe care le au pe stoc în prezent, dacă îşi transformă activitatea sub cadrul juridic al comercianţilor, fie persoană fizică autorizată, fie societate comercială.
Mulţi dezvoltatori care au ales să îţi desfăşoare afacerile ca persoane fizice, îndrumate de avocaţi, au avut prudenţa să menţioneze în contractele de vânzare-cumpărare că, în cazul modificării legislaţiei, cumpărătorii finali vor fi obliagaţi să achite TVA-ul, ceea ce îi va exonera pe dezvoltatori de această plată.
Cotidianul olandez Het Financieele Dagblad anunţă că Olanda ar putea vinde băncii franceze BNP Paribas anumite operaţiuni ale băncii naţionalizate Fortis. Operaţiunea s-ar face pentru a primi acordul Comisiei Europene cu privire la fuziunea acesteia din urmă cu ABN Amro.
Lies Weitenberg, un purtător de cuvânt al Ministerului de Finanţe, citat de AFP, a refuzat să confirme informaţia. Guvernul are în vedere cele două bănci, Fortis şi ABN Amro, pentru a "găsi alternative care răspund exigenţelor Comisiei Europene", a subliniat el.
În şedinţa de politică monetară de astăzi Consiliul de Administraţie al BNR a decis reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 8% pe an de la 8,5%. În aceste condiţii, începând cu data de 30 septembrie 2009, rata dobânzii pentru facilitatea de depozit se reduce la nivelul de 4% pe an de la 4,5%, iar rata dobânzii pentru facilitatea de credit (Lombard) va fi de 12% pe an faţă de 12,5%. În acelaşi timp, rata dobânzii penalizatoare pentru deficitul de rezerve minime obligatorii constituite în lei se reduce la 18,0 la sută, începând cu perioada de aplicare 24 octombrie - 23 noiembrie 2009, de la 18,75 la sută.
În luna august 2009, băncile comerciale au apelat la facilitatea de credite a BNR (creditul lombard) pentru sume de 286 mil.lei, de 4,5 ori mai puţin decât în iulie 2009, când au împrumutat 1,3 mld.lei. Acest lucru denotă o îmbunătăţire a lichidităţii pe piaţa bancară.
Următoarea şedinţă a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 3 noiembrie 2009, când va fi analizat noul Raport trimestrial asupra inflaţiei. Această viitoare şedinţă va fi prima în noua componenţă a CA al băncii centrale.
Analiza celor mai recente date statistice evidenţiază consolidarea procesului de dezinflaţie, rata anuală a inflaţiei coborând la nivelul de 4,96% în luna august 2009 faţă de 5,06% în luna precedentă, în condiţiile unei accentuate scăderi a cererii agregate şi ale fluctuaţiilor moderate ale cursului de schimb al leului, se mai arată în comunicatul BNR. "Conduita politicii monetare a rămas prudentă, BNR calibrându-şi în permanenţă ansamblul condiţiilor monetare în sens larg în vederea consolidării convergenţei ratei inflaţiei către obiectivele stabilite pe termen mediu, precum şi în vederea asigurării condiţiilor pentru revitalizarea sustenabilă a procesului de creditare", se spune în comunicat.
Nu au fost operate schimbări asupra nivelurilor rezervelor minime obligatorii.
Într-un interviu dat azi dimineaţă postului Europe 1, Baudouin Prot, CEO al BNP Paribas, citat de Le Figaro, a declarat că banca ar putea închide sucursalele sale din paradisurile fiscale, care sunt pe lista gri a OECD. El a precizat că banca va părăsi Panama şi Bahamas. În aceste ţări, BNP Paribas are două filiale şi şase sucursale.
În curând, băncile franceze vor fi obligate să raporteze amănunţit băncii centrale ce expunere au în ţările considerate a fi necooperante din punct de vedere fiscal. În acest sens, parlamentul francez a adoptat o lege în iunie 2009.
La reuniunea G20 care a avut loc la Pittsburgh joi şi vineri, membrii au reiterat dorinţa de a lupta împotriva paradisurile fiscale. Mai multe ţări, inclusiv Elveţia şi Monaco, au scăpat de pe lista gri a OECD, prin semnarea unor acorduri de cooperare fiscală, subiect pe marginea căruia am scris aici.
În deschiderea concertului, au ţinut scurte discursuri Ioan Holender, directorul festivalului, şi Theodor Paleologu, ministrul culturii şi cultelor.
Pe la începutul săptămânii am primit un telefon de la ING Bank, unde sunt client atât personal, cât şi prin intermediul a două firme. Mi s-a spus că mi se oferă două bilete la concertul de închidere a festivalului. ING Bank a fost unul dintre sponsorii manifestării. Gestul mi s-a părut onorant pentru o instituţie bancară. Citind lista partenerilor şi sponsorilor festivalului, am constatat că numai două bănci au ales să fie alături de acest prestigios eveniment: UniCredit Ţiriac Bank, ca partener principal, şi ING Bank, ca sponsor. Mă gândesc la sutele de evenimente obscure sponsorizate de băncile comerciale care operează în România şi la lipsa lor, cu cele două excepţii, de pe lista partenerilor şi sponsorilor unui eveniment de reală ţinută culturală.
În general, la majoritatea concertelor din Festivalul "George Enescu", sălile au fost pline. În total, au participat peste 70.000 de spectatori, iar încasările din vânzarea de bilete au totalizat 1,16 mil.lei, ceea ce reprezintă 3,5% din cheltuielile evenimentului, potrivit estimărilor organizatorilor. Concertele au fost găzduite în cinci săli: Sala Mare şi Sala Mică a Palatului, Opera Română, Ateneul Român şi Sala Mare a Teatrului Naţional. Gradul de ocupare a fost între 98% şi 100% la aproape toate spectacolele. Bugetul festivalului a fost de circa 30 mil.lei, dintre care organizatorii au înapoiat circa 2 mil.lei către stat, nefiind cheltuiţi.
În fine, ca o mică picanterie, Mircea Geoană a ratat prima parte a concertului, respectiv Suita nr.1 a lui George Enescu, venind ulterior. Şi, ca să se vadă că este în campanie electorală, a preferat să stea în sală, în mijlocul publicului, şi nu la tribuna oficială.
Şi a fost şi ziua a doua şi ultima a reuniunii G20 de la Pittsburgh. Acum deciziile luate de cele mai puternice economii ale lumii trebuie să treacă testul credibilităţii ca principal forum economic mondial. Întâlnirea s-a sfârşit într-un stil triumfalist al unităţii participanţilor.
Declaraţia dată la încheierea întâlnirii începe astfel: "Ne-am întâlnit în mijlocul unei tranziţii critice de la criză la refacerea economiei pentru a întoarce pagina asupra unei ere de iresponsabilitate şi de a adopta un set de politici, reglementări şi reforme care să satisfacă nevoile economiei globale a secolului XXI."
După cum anunţă Reuters, preşedintele SUA, Barack Obama, gazda reuniunii, a declarat că întâlnirea a reprezentat un succes pentru anagajamentul participanţilor de a asigura o creştere economică echilibrată şi susţinută, citând în special decizia de a se renunţa treptat la subvenţiile pentru combustibili fosili. "Sunt mândru că naţiunile G20 au fost de acord să elimine treptat subvenţiile pentru combustibili fosili, în valoare de 300 mld.$. Acest lucru va spori securitatea energetică, va conduce la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, va combate ameninţarea schimbărilor climatice şi ajută la crearea de locuri de muncă noi şi industrii ale viitorului", a spus Obama.
G20 va înlocui alte grupuri şi va deveni principalul forum economic mondial. Participanţii au decis ca ţările cu economii emergente, cum ar fi China, să aibă un cuvânt mai greu de spus în ceea ce priveşte remodelarea economiei mondiale.
În declaraţia finală, se afirmă că participanţii manifestă cu prudenţă optimism faţă de actuala situaţie economică, consideră că, în timp ce economia mondială cunoaşte o tendinţă de stabilizare, nu poate fi stopată prea devreme aplicarea programelor de stimulare economică, astfel încât să poată fi asigurată o dezvoltare stabilă a economiei mondiale.
Se exprimă în declaraţie acordul cu ridicarea cu 5% a cotei din Fondul Monetar Internaţional a statelor în curs de dezvoltare şi a statelor emergente; cu cel puţin 3% a dreptului la vot din Banca Mondială al statelor în curs de dezvoltare şi entităţilor economice aflate în procesul de transformare a sistemului economic, pentru demonstrarea în condiţii mai bune a reprezentării diferitelor state în cele două instituţii financiare internaţionale importante.
Părţile se vor opune deopotrivă protecţionismului comercial şi vor acţiona pentru încheierea cu succes în 2010 a rundei de negocieri de la Doha.
După întâlnirea de la Pittsburgh, au apărut şi sceptici. Spre exemplu, economistul britanic Simon Johnson, fost economist şef al Fondului Monetar Internaţional, a declarat: "Sunt mulţi bucătari în bucătărie... aş mai aştepta până să le recunosc victoria. Trebuie să-şi dovedească valoarea şi legitimitatea."
Grupul bancar olandez ING va muta o parte din operaţiunile sale financiare şi de IT din Cehia şi Slovacia în România, concediind circa 30%-40% din personalul din aceste ţări, care se cifrează acum la circa 700 de persoane, a anunţat la Praga purtătoarea de cuvânt a grupului, Alexandra Gjuric, citată de Reuters. Operaţiunea de mutare se va desfăşura până la sfârşitul anului 2010. De la începutul crizei, şomajul a urcat în Cheia până la 8.5%.
Iată că încă România mai beneficiază de avantajul comparativ de a avea forţă de muncă mai slab plătită.
Surse apropiate evenimentului au declarat pentru Financial Times că, după dineul de ieri seara, liderii celor 20 de membri ai G20 au convenit să adopte un acord cadru pentru o creştere puternică, sustenabilă şi echilibrată, ceea ce va reprezenta o nouă cale de coordonare a politicilor economice la nivel mondial.
Un comunicat al Casei Albe afirmă: "Liderii G20 au ajuns la un acord istoric pentru a pune G20 în centrul eforturilor lor de a lucra împreună pentru a asigura o refacere durabilă, evitând în acelaşi timp fragilitatea financiară care a dus la criza."
Surse din delegaţiile prezente la reuniunea G20 au spus că noile puteri acordate grupului G20 nu vor conduce la eliminarea altor grupuri, cum ar fi G7 sau G8, dar în viitor G20 se va axa pe probleme economice, în timp ce G8 s-ar ocupa în principal cu relaţiile internaţionale şi politica externă.
Cum era de aşteptat, noul cadru va implica liderii G20 în stabilirea agendei economice, primirea rapoartelor din partea tuturor membrilor prin care se detaliază modul în care politicile lor individuale îndeplinesc cele convenite şi va fi stabilită monitorizarea din partea Fondului Monetar Internaţional. Nu vor exista sancţiuni formale în caz de nerespectare a celor convenite şi obiectivele vor fi supuse unui sistem de evaluare colegială.
Comunicatul final va spune: "desemnăm G20 drept forumul principal pentru cooperarea noastră economică internaţională".
În ceea ce priveşte politicile de combatere a crizei economice şi financiare, G20 va face apel la guverne de a menţine ajutoarele fiscale şi monetare care urmează să fie menţinute până când "o recuperare durabilă este asigurată". Se va face apel la statele membre să acţioneze împreună pentru a asigura creşterea economică mai echilibrată, în viitor, la ţările cu excedent bugetar - China, Germania, Japonia şi exportatorii de petrol - să crească cererea internă şi la ţările cu deficit bugetar să-şi reducă deficitele bugetare şi comerciale în momentul în care se va considera că recuperarea după criză este asigurată.
Liderii G20 au aprobat un raport prezentat de Gordon Brown, prim-ministru al Marii Britanii şi actual preşedinte al G20, care solicită reformarea instituţiilor financiare internaţionale, precum FMI şi Banca Mondială. Ţările bogate sunt de acord să renunţe la 5 la sută din acţiunile cu drept de vot de la aceste instituţii, ele urmând să fie distribuite către ţări sub-reprezentate, inclusiv celor cu economii emergente, precum China. Scopul este de a consolida legitimitatea acestor instituţii. Liderii au fost de acord să lase deoparte dezacordurile privind reprezentarea în organele de conducere ale acestor instituţii.
După cum anunţă Mediafax, în cadrul târgului imobiliar intitulat pompos naţional Timon, care se desfăşoară în Piaţa Constituţiei din Bucureşti, duminică va avea loc o licitaţie olandeză pentru 5 locuinţe, cu preţuri în intervalul 45.000 € - 150.000 €.
"Oferta va include apartamente şi o casă pe pământ. (...) Modelul de licitaţie propus este cel olandez. Fiecare proprietate va fi licitată către public începând cu preţul său de listă, în sens descrescător", a declarat, la deschiderea târgului, Vlad Vlăsceanu, directorul târgului.
Conform definiţiei, licitaţia olandeză este acel tip de licitaţie care începe de la un preţ maxim, care este scăzut gradual până la un preţ minim acceptat de vânzător. Adjudecarea se face la ultimul preţ licitat. Licitaţia olandeză care se va organiza la Timon va pasul de la 600 €, în funcţie de valoare, şi se va face în 5 paşi. Paşii vor fi: 600 € pentru proprietăţile cu valoare de vânzare de pâna la 45.000 €, 1.000 € pentru proprietăţile cu valoare de vânzare cuprinsă între 45.000 € şi 70.000 €, 1.500 € pentru proprietăţile cu valoare de vânzare cuprinsă între 70.000 € şi 100.000 €, 2.000 € pentru proprietăţile cu valoare de vânzare cuprinsă între 100.000 € şi 150.000 €, 4.000 € pentru proprietăţile cu valoare de vânzare de peste 150.000 €, după cum scrie în regulamentul licitaţiei.
Acest tip de licitaţie este specific bunurilor care trebuie vândute foarte rapid. Exemplul clasic, de unde îi vine şi numele, este licitaţia pentru flori din Olanda. Florile fiind o marfă perisabilă, trebuie vândute repede.
Astfel, organizarea unei licitaţii olandeze la un târg de locuinţe poate fi o bună metodă de marketing, dar constituie şi o probă al punctului foarte jos în care se află piaţa imobiliară românească.
Actualizare: La licitaţia olandeză, s-a vândut doar o garsonieră în Prelungirea Ghencea, la preţul de 31.200 € + 5% TVA, în condiţiile în care preţul de pornire fusese 33.000 € + 5% TVA, după cum anunţă Hotnews.ro.
Mai mulţi cititori m-au rugat să dau mai multe amănunte despre G20.
În primul rând, membrii G20 sunt: Africa de Sud, Arabia Saudită, Argentina, Australia, Brazilia, Canada, China, Coreea de Sus, Franţa, Germania, India, Indonezia, Italia, Japonia, Mexic, Rusia, Turcia, Marea Britanie, SUA, Uniunea Europeană. Grupul s-a înfiinţat în 1999, grupând pe de-o parte ţările cu economiile cele mai puternice şi un grup de ţări emergente, cu economiile considerate cele mai dinamice. Scopul a fost crearea unui cadru instituţional în care reprezentanţii ambelor părţi să poată schimba puncte de vedere asupra reglementării economiei mondiale în vederea ameliorării funcţionării ei. Este important de remarcat că ţările membre ale G20 reprezintă circa 90% din PIB-ul mondial, 80% din comerţul mondial (inclusiv schimburile intracomunitare din Uniunea Europeană) şi 2/3 din populaţia mondială. Aceste elemente conferă G20 soliditate, legitimitate şi o puternică influenţă asupra economiei mondiale şi sistemului financiar internaţional.
Este de remarcat faptul că în afară de ţările cu economiile cele mai dezvoltate din Uniunea Europeană, celelalte ţări membre sunt reprezentate la reuniunile G20 de către Comisia Europeană. În figura de mai sus, preluată din Le Figaro, cu portocaliu sunt reprezentate ţările membre ale grupului G20, iar cu bleu ţările care nu au reprezentare independentă, ci prin intermediul Uniunii Europene.
Actuala reuniune a G20, despre care am scris aici, se desfăşoară azi şi mâine la Pittsburgh şi va analiza progresele făcute de la reuniunea din aprilie 2009 de la Londra şi va lua în discuţie problemele pe care le-am analizat în articolul citat. Reuniunea de la Londra a avut drept scopuri: punerea bazelor unui nou sistem financiar, a fost întocmită o listă neagră a ţărilor care servesc drept paradisuri fiscale despre care am scris aici, a atribuit un rol mai mare şi mai multe resurse pentru Fondul Monetar Internaţional (FMI), a stabilit întărirea controlului asupra fondurilor speculative.
După cum este cunoscut, se poartă discuţii pentru reînnoirea componenţei actualului Consiliu de Administraţie al BNR. O primă fisură a apărut când PNL a hotărât să nu semneze o înţelegere privind numărul de locuri desemnate de cele 3 partide importante şi UDMR. PSD, PD-L şi UDMR au semnat acest acord, prin care numărul de posturi din CA al BNR, în afară de cel al guvernatorului, renumirea lui Mugur Isărescu fiind acceptată de toate partidele, a fost stabilit astfel: PSD - 3 locuri, PD-L - 3 locuri, PNL - 1 loc şi UDMR - 1 loc.
Mugur Isărescu - guvernator, Florin Georgescu - prim-viceguvernator, Eugen Dijmărescu - viceguvernator, Cristian Popa - viceguvernator, Silviu Cerna, Maria Ene, Agnes Nagy, Napoleon Pop şi Virgiliu Stoenescu.
După unele surse, PNL ar fi propus ca membru pe Napoleon Pop (Hotnews), iar după altele l-ar fi propus pe Daniel Dăianu drept viceguvernator (Ziarul financiar). Întrebat la 30 martie 2009 despre această eventualitate, Dăianu a răspuns: "Zvonul ăsta a circulat cu ceva timp în urmă... Eu am dat o replică în sensul că prefer să continui mandatul de europarlamentar. Nu ar fi elegant din partea mea să manifest o asemenea... Eu am colegi, prieteni acolo, nu pot să fac aşa ceva, chiar dacă sunt apropiat de BNR. Acei oameni îşi fac treaba mai mult decât onorabil, într-o perioadă extraordinar de dificilă pentru ţară, când barca este pe asemenea valuri nu schimbi o echipă."
Propunerile PSD, anunţate de Viorel Hrebenciuc, sunt: Florin Georgescu, Marin Dinu (decanul Facultăţii de Economie din cadrul Academiei de Studii Economice) şi Nicolae Dănilă (fost preşedinte al BCR).
Propunerile PD-L ar fi Cristian Popa, Virgiliu Stoenescu si Ene Dinga (fostul ministru al integrării europene în guvernul Tăriceanu) sau Lucian Croitoru (consilier al guvernatorului BNR).
UDMR ar menţine propunerea ca Agnes Nagy să rămână membru al CA al BNR.
În ceea ce priveşte declaraţia de mai sus a lui Daniel Dăianu, el a vrut să fie delicat, deşi ştia foarte bine că cel puţin o persoană din fostul CA nu ar fi meritat să mai ocupe poziţia.
Repartizarea locurilor din CA al BNR pe criterii politice este cel puţin discutabilă, în condiţiile în care actualul guvern, care are în spate o coaliţie de peste 70% dintre locurile parlamentare, pe lângă faptul că nu a avut o relaţie foarte bună cu banca centrală, aluat măsuri economice dintre cele mai proaste şi nu a luat măsuri anticriză absolut necesare. În timp ce BNR a jonglat cu graţie pârghiile monetară şi valutară, pe care le are la dispoziţie, guvernul şi-a bătut joc de pârghiile fiscale şi salariale pe care le are.
Norocul în povestea cu actualele numiri pe algoritm este că toate partidele au consimţit să fie de acord cu încă un mandat al lui Isărescu, ocazie cu care acesta a putut probabil să-şi impună punctele de vedere în legătură cu echipa cu care va fi silit să gestioneze în continuare criza.
Elveţia va părăsi mâine lista gri a paradisurilor fiscale întocmită de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD), la cinci luni după plasarea pe această listă, anunţă publicaţia elveţiană 24 Heures. Ieri, OECD retrăsese Monaco de pe această listă, după ce această ţară s-a conformat standardelor organizaţiei.
Ieri, Elveţia a semnat un protocol cu SUA prin care se modifică convenţia fiscală dintre cele două ţări. Criteriile care trebuie respectate pentru eliminarea unei ţări de pe lista gri a paradisurilor fiscale au fost stabilite în cursul reuniunii G20 de la Londra din aprilie 2009.
Autorităţile SUA au determinat cea mai mare bancă elevţiană, UBS, de a dezvălui 4.450 nume ale titularilor de cont suspectaţi de evaziune fiscală în Statele Unite. Ministrul francez al bugetului, Éric Woerth, a anunţat la sfârşitul lunii august că a obţinut o listă de 3.000 de contribuabili francezi care deţin conturi în trei bănci din Elveţia, totalizând 3 mld.€.
Conceptul de first time buyer (cumpărător al primei locuinţe) este folosit de mulţi ani în diferite ţări din lume. Adaptându-se la criză, autorităţile din SUA au decis să ofere un astfel de program adaptat la condiţiile actuale ale pieţei. CNN vorbeşte pe larg despre acest program.
Voi descrie pe scurt acest program pentru ca cititorii mei să înţeleagă diferenţele dintre "Prima casă" românească şi cea americană. Programul din SUA are următoarele condiţii: - se aplică cumpărărilor de imobile între 1 ianuarie 2009 şi 30 noiembrie 2009; - este destinat persoanelor care nu au deţinut în ultimii trei ani o proprietate; - proprietatea care urmează să fie cumpărată să constituie locuinţa principală a solicitanţilor; - acoperă 10% din preţul locuinţei cumpărate, dar nu mai mult de 8.000 $; - solicitanţii trebuie să aibă venituri anuale mai mici de 75.000 $, în cazul persoanelor singure, sau 150.000 $, în cazul cuplurilor; - constă dintr-un credit fiscal de maximum 8.000 $, acordat de către Internal Revenue Service (fiscul american).
Se pare că mai mult de 1,4 mil. persoane au solicitat acest credit fiscal. Dacă solicitanţii care se califică în program nu sunt plătitori de impozite sau nu au datorii la IRS, atunci vor căpăta un cec cu suma cuvenită. Mulţi analişti imobiliari din SUA pun uşoara revigorare a pieţei pe seama acestui program şi se tem că, odată cu terminarea lui, piaţa imobiliară americană va suferi un nou recul. De aceea, reprezentanţii industriei imobiliare din SUA fac presiuni asupra legislativului de a prelungi acest program măcar până la sfârşitul anului 2010 şi de a-l extinde la toate categoriile de cumpărători.
Mulţi analişti financiari, însă, consideră că acest program ar putea să se transforme în multe credite neperformante, considerând că riscul de neplată pentru categoriile de persoane vizate este foarte mare. Ei susţin că, de fapt, acest program ajută băncile, industria construcţiilor şi agenţiile imobiliare, fiind susceptibil de a produce pierderi mai târziu.
După cum se ştie, în perioada 24-25 septembrie 2009, va avea loc la Pittsburgh o reuniune a G20, a ţărilor cu cele mai puternice economii din lume. Multe voci au speculat faptul că liderii celor 20 de ţări vor discuta despre o nouă arhitectură a economiei mondiale.
Una dintre propunerile care s-ar face ar fi apelul făcut Chinei de a abandona politica de menţinere a monedei sale naţionale, reminbi-ul (yuanul), subevaluate. Foarte mulţi analişti consideră că yuanul este ţinut în mod artificial la cote scăzute, acţiune care este văzută ca o subvenţionare a comerţului de produse chinezeşti, făcându-le mai ieftine, ceea ce le conferă un avantaj comercial nemeritat.
Reuniunea G20 va lua în considerare mecanisme apte să echilibreze economia globală. Participanţii ar putea solicita ţărilor bogate cu datorii mari, cum ar fi SUA sau Marea Britanie, să facă economii mai mari.
Un alt punct pe ordinea de zi se va centra asupra mecanismelor de înlăturare treptată a ajutoarelor guvernamentale oferite pentru contracararea prezentei crize. Liderii celor 20 de ţări trebuie să găsească metode transparente şi credibile de a înlocui ajutoarele guvernamentale ce vor fi retrase. Este puţin probabil ca reuniunea să decidă că momentul retragerii acestor ajutoare să fi venit.
Banca centrală a Germaniei consideră că retragerea prematură a ajutoarelor guvernamentale ar putea conduce la o creştere a şomajului şi o descreştere a consumului. Preşedintele Bundesbank, Axel Webber, a subliniat faptul că Germania ar porni în perioada post-recesiune de la un nivel scăzut, astfel că o eventuală retragere a ajutoarelor guvernamentale nu ar afecta-o prea mult.
În fine, un alt punct al reuniunii, despre care am scris aici, va fi limitarea bonusurilor oferite bancherilor, punct asupra căruia există o dispută între americani şi europeni. Cei din urmă vor o reglementare clară a acestor bonusuri, pe când americanii se opun.
O influentă firmă de analiză imobiliară de pe piaţa spaniolă, R.R. de Acuña & Asociados, a publicat raportul anual asupra pieţei imobiliare spaniole. La lansarea raportului, preşedintele firmei, Fernando Rodríguez y Rodríguez de Acuña, a afirmat că "nu sunt muguri de speranţă", referindu-se la starea pieţei imobiliare din Spania.
Acest stare de fapt nu este de mirare, având în vedere că piaţa imobiliară spaniolă a avut o expansiune până la niveluri de preţ incredibile, până la izbucnirea crizei creditelor. Sectorul construcţiilor a oferit locuri de muncă pentru milioane de persoane, atât spanioli, cât şi emigranţi. Cu toate acestea, în ultimele luni, situaţia s-a schimbat dramatic. Rata şomajului în T2 2009 a ajuns la 17,9%, mai mult decât dublul mediei europeane.
Cererea de locuinţe se estimează să fie de aproximativ 220.000 case pe an, în timp în timp ce 1,6 milioane de case erau nevândute la sfârşitul anului 2008. La aceste niveluri, va fi nevoie de 6-7 ani pentru ca piaţa să îşi revină.
Fernando Rodríguez a subliniat că "situaţia de pe piaţă nu justifică construirea de noi locuinţe şi, oricum, băncile nu vor mai împrumuta bani pentru a construi ceva ce nu se va vinde" şi prezice că 75% din totalul dezvoltatorilor imobiliari spanioli vor dispare în următorii 5 ani din cauza datoriilor excesive, scăderii bruşte a preţurilor proprietăţilor de pe piaţă şi managementului defectuos.
Rodríguez observă că ceea ce este valabil pe piaţa spaniolă este valabil şi pentru piaţa americană. Nu există nici un motiv pentru dezvoltatori de a construi în continuare. Cu toate acestea, unii constructori sunt pe punctul de a porni proiecte de dezvoltare noi.
Vă amintiţi, probabil, că multă lume s-a mirat de decizia FMI de a răspunde rugăminţilor autorităţilor române de a direcţiona a doua tranşă din acordul stand-by spre bugetul statului. O astfel de practică nu este uzuală pentru împrumuturile date de Fond. Iată că FMI a dat publicităţii comunicatul privind a doua tranşă. Suma totală este de 1,718 mld.DST (1,854 mld.€ sau 2,727 mld.$). Consilul de Administraţie al Fondului a decis ca numai o jumătate din sumă să meargă la bugetul statului.
În comunicatul FMI, John Lipsky, prim-adjunctul directorului Fondului face o trecere în revistă a situaţiei economice a României, dar face şi recomandări: "În condiţiile unei deteriorări semnificative a activităţii economice de la aprobarea acordului stand-by din mai, implementarea politicilor a fost puternică. Dar, cu toate acestea, contracţia economică peste aşteptări necesită recalibrarea politicilor pentru a atinge un echilibru între răspunsul pe termen scurt la criză şi obiectivele pe termen mediu ale politicilor."
El a mai spus că ţintele fiscale au fost ajustate corespunzător, pentru a pune de acord parţial deteriorarea ciclică a veniturilor şi evitarea unui impuls negativ asupra cererii. Programul revizuit se concentrează pe măsuri pentru reducerea cheltuielilor, dar cu conservarea cheltuielilor sociale. Reducerile de cheltuieli vor cere reforme suplimentare pentru întărirea controlului asupra sectoarelor cu risc ridicat, printre care reforma sistemului de pensii şi a sistemului bugetar de salarizare.
În continuare, Lipsky laudă politicile BNR, dar atenţionează asupra necesităţii continuării lor în mod ferm: "Regimul de ţintire a inflaţiei şi politica unui curs de schimb flexibil au ajutat la atenuarea impactului crizei, furnizând în acelaşi timp o ancoră potrivită pentru politica monetară. O îmbunătăţire a pieţelor financiare şi o reducere a inflaţiei ar putea da posibilitatea unor relaxări ulterioare, dar o abordare prudentă este de dorit, în condiţiile în care ratele înalte ale inflaţiei rămân vulnerabilităţi la presiunile externe. Politicile financiare rămân potrivite pentru a atenua provocările crizei, însă va fi nevoie de vigilenţă în continuare pentru a putea răspunde la unele semne de stres în sistemul bancar, în special deteriorarea calităţii activelor care ar putea fi aşteptată ca un rezultat al continuării slăbirii economiei".
Autorităţile române trebuiau să se aştepte la o astfel de abordare din partea Fondului, adică la direcţionarea numai a unei părţi din această a doua tranşă a acordului stand-by către bugetul de stat, pentru acoperirea deficitului bugetar. Speculaţiile care s-au făcut în ultima vreme că banii direcţionaţi către bugetul statului vor merge în pensii şi salariile bugetarilor au fost infirmate de o parte dintre autorităţi. Întrebat dacă din această tranşă vor fi plătite salariile şi pensiile, ministrul finanţelor publice, Gheorghe Pogea, a răspuns: "România, chiar dacă este într-o situaţie dificilă, de criză, are suficiente resurse să le plătească", după cum relatează Mediafax. Pe de altă parte, Traian Băsescu a declarat, joi, la Radio România Actualităţi, că România a cerut FMI ca tranşa a doua din împrumutul extern să fie dirijată către buget, şi nu spre BNR, pentru plata salariilor şi pensiilor, menţionând că nu crede că vor fi probleme din acest punct de vedere. Iată că au fost. Desigur, în ciorba bugetară, ministerul finanţelor publice poate cosmetiza lucrurile cum doreşte. După calculele Capital.ro, suma de circa 925 mil.€ care va ajunge la MFP ar fi suficientă pentru plata bugetarilor vreme de doar o lună.
Reamintesc faptul că, în luna martie 2009, România a ajuns la semnarea unui ansamblu de acorduri financiare de împrumut pentru suma totală de 19,95 mld.€ pe o perioadă de 2 ani, din care 12,95 mld.€ de la FMI, 5 mld.€ de la Comisia Europeană, 1 mld.€ de la Banca Mondială şi 1 mld.€ de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, Banca Europeană de Investiţii şi International Finance Corporation.
Azi am primit următorul e-mail, semnat Alexandru Trăsnea, de la adresa de e-mail baza.de.date.de.vanzare@gmail.com:
Buna ziua,
Doresc sa va prezint urmatoarea oferta: Lucrez la o firma-dezvoltator imobiliar despre care nu va pot spune mai multe. Ideea este ca detin o baza de date cu adresele de e-mail ale tuturor potentialilor clienti care au pasit la noi in birou si pareau decisi sa isi cumpere o casa noua. Parerea mea ca pe perioada de criza ar folosi asa ceva. Propunerea de colaborare intre noi inseamna ca in schimbul a 500 ron eu va pot oferi aceasta baza de date. Deci?
Iată ce drăguţi sunt angajaţii dezvoltatorilor imobiliari. Fură baza de date a firmei, încercând s-o vândă în stânga şi-n dreapta. Părerea mea, ca să-l parafrazez pe autor, este că pe perioadă de criză i-ar folosi lui 500 lei.
Primesc un telefon pe mobil de la un număr ascuns. - Sunteţi firma X? - Dar dv. cine sunteţi? - Vă sun de la Asociaţia Naţională de Statistică Economică din România. Suntem organism al guvernului şi actualizăm baza de date cu firmele din România. V-aş ruga să-mi daţi câteva informaţii despre firmă. - Sunteţi ori instituţie oficială, ori asociaţie? - Ştiţi, lucrăm cu fonduri de la guvern... - Ce site aveţi? - O clipă, vă rog ... (întreabă pe altcineva) www.anser.ro.
Intru rapid pe site-ul respectiv şi ce găsesc: "Lorem ipsum dolor sit amet, consectetuer adipiscing elit..." Cunoscătorii ştiu că este un text standard în limba latină utilizat pentru şabloane de site-uri, doar pentru a popula pagina cu ceva text.
- Site-ul dv. este în construcţie. - Da, lucrează colegii mei la el. - Nu vă dau nicio informaţie, nu prezentaţi credibilitate pentru mine. - Vă mulţumesc, la revedere. (cu un ton spăşit)
Caut deţinătorul de domeniu Internet la rotld.ro şi găsesc că este înregistrat pe numele SC Tandem - Consultanţă şi Management SRL.
Ştie cineva ceva despre această "asociaţie"?
Actualizare: Îi mulţumesc prietenului Dan Popa pentru solidaritate
Ministrul francez al bugetului, Éric Woerth, a declarat în cursul emisiunii "17h Politique" de la postul i-Télé că deficitul bugetar al Franţei va fi de circa 130 mld.€. "Nu sunt sigur, nu ştiu care vor fi veniturile din impozitul pe profit şi TVA până la sfârşitul anului", a declarat el, citat de Le Monde. El a spus că, pentru 2010, se aşteaptă la o reducere a deficitului bugetar la 110-115 mld.€, mizând pe însănătoşirea economiei, ceea ce va conduce la o mărire a încasărilor bugetare din impozite.
Guvernul francez a revizuit în bine previziunile de creştere economică pentru 2010 la 0,75% din PIB, faţă de 0,5% din PIB, cât se prognoza anterior, ceea ce "corespunde unei creşteri de 2-3 mld.€ a încasărilor din impozite", a spus Woerth.
În ceea ce priveşte problema pensiilor, ministrul bugetului a afirmat că "bugetul de pensii va deveni în curând mai deficitar decât alte bugete de asigurări sociale".
Preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Durão Barroso, a declarat într-un interviu acordat TV5 şi RFI că, dacă americanii nu acceptă ideea limitării bonusurilor acordate de bănci, europenii ar trebui să acţioneze singuri. El a menţionat că europenii trebuie să insiste asupra bonusurilor date bancherilor de către bănci, care au contribuit la declanşarea actualei crize, dar şi că nu este sigur de rezultatul întâlnirii la vârf G20 de la Pittsburgh, care va avea loc în perioada 24-25 septembrie 2009. Liderii principalelor economii din Uniunea Europeană au formulat că trebuie studiată posibilitatea unei astfel de măsuri într-un comunicat comun semnat la începutul lunii de către preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, canclarul german, Angela Merkel, şi premierul britanic, Gordon Brown.
"Chiar dacă americanii nu acceptă, cred că trebuie să mergem înainte. Este o problemă de legitimitate, sunt pentru libertatea pieţelor financiare, însă libertatea are nevoie şi de reguli. (...) Este atât de scandalos ceea ce se întâmplă, este într-adevăr o problemă de etică şi cred că în această chestiune, dacă e necesar, trebuie să acţionăm şi singuri", a spus Barroso.
Ministrul francez al economiei, Christine Lagarde, a declarat azi, într-un interviu acordat publicaţiei Journal de Dimanche: "Cunosc bine mentalitatea americană şi vă pot spune că va fi foarte greu, nu putem ascunde acest lucru. (...) Însă Barack Obama a dmis faptul că operatorii de pe piaţă nu pot trăi ca nababii, sunt proprii lui termeni. Poate trage singur concluziile. Am încredere."
Principiile contributivităţii şi solidarităţii stau la baza asigurărilor sociale de diferite tipuri.
Principiul contributivităţii se aplică în sistemul public de pensii şi semnifică pensii corespunzătoare cu sumele cotizate de-a lungul vieţii active. Principiul solidarităţii se aplică în cazul asigurărilor sociale de sănătate, în sensul că fiecare contribuie cu un procent fix din venituri, însă primeşte asistenţă medicală în funcţie de nevoi.
Dacă s-ar aplica principiul contributivităţii la asigurările sociale de sănătate, atunci unui bolnav internat în spital i s-ar spune: "în funcţie de cât aţi cotizat, nu puteţi sta în spital decât 19 ore". Reciproc, dacă s-ar aplica principiul solidarităţii în domeniul pensiilor, ar exista o pensie unică pentru toată lumea, indiferent cât a cotizat fiecare.
Redau mai jos un exemplu de cum se pot amesteca lucrurile.
Iată ce spunea premierul Emil Boc la data de 23 decembrie 2008, cu ocazia discursului de învestire a noului guvern în faţa parlamentarilor:
Asigurarea resurselor financiare necesare susţinerii sistemului pensiilor de stat, inclusiv prin cuprinderea în această categorie a pensiilor din agricultură, avându-se în vedere principiile contributivităţii şi solidarităţii. Ne propunem atingerea unei ţinte de 45 % din salariul mediu brut pe economie a punctului de pensie, în condiţiile sustenabilităţii sistemului public de pensii, precum şi asigurarea unei pensii sociale minime, garantate, care să completeze pensia până la 350 de lei lunar pentru toţi pensionarii cu cuantumul pensiei sub această sumă, finanţată din bugetul de stat. Aş vrea să fiu şi mai clar: vom avea la bază cele două principii despre care am vorbit: principiul contributivităţii şi principiul solidarităţii. Avem două bugete: avem bugetul de stat şi avem bugetul asigurărilor sociale. Vom încerca să mărim pensiile ţinând cont de resursele financiare existente în aceste bugete. Cred că este normal ca atunci când vorbim de o creştere a pensiilor cu 20% sau 30% sau 10%, să ne uităm şi să vedem cât ne permite bugetul asigurărilor sociale pentru a mări pensiile, pentru că aceşti bani rezultă din contribuţiile noastre pentru sistemul de pensii. Nu mi se pare firesc să aplicăm acelaşi procent şi unei persoane care are 5.000 de Ron pensie pe lună şi unei persoane care are 100 de roni pensie pe lună. Dacă luăm acest exemplu, la cel care are o pensie de 5.000 de roni pe lună i se majorează pensia cu 20%, deci primeşte 1.000 de roni, iar cel care are 100 de roni pe lună va primi, evident, 20 de roni. Cred că aici trebuie să realizăm o solidaritate a noastră. Adică, ceea ce ne va putea permite sistemul bugetului asigurărilor sociale vom da în mod unitar tuturor, ce însă vom lua de la bugetul de stat, din impozitele şi taxele tuturor, va trebui să-i dăm pe baza principiului solidarităţii. Adică, la acela care are pensie mai mică să-i dăm o contribuţie mai mare, iar cel care are o pensie mai mare, evident, să primească un cuantum mai mic. Numai aşa putem rămâne un popor unit şi care ne respectăm unii pe alţii şi suntem solidari într-un moment greu pe care trebuie să-l traversăm.
Pentru Emil Boc, este posibil orice.
Pe lângă faptul că nu au mărit punctul de pensie la 45% din salariul mediu brut pe economie, ultimul curent de opinie în rândul coaliţiei guvernamentale este decuplarea punctului de pensie de salariul meu brut pe economie şi ancorarea lui în rata inflaţiei. De altminteri, după cum se ştie, în acest an, a oferit pensionarilor o mărire de 3% cu începere de la 1 aprilie 2009 şi de 2% de la 1 octombrie 2009. Calculând riguros, la veniturile pensionarilor a fost o mărire de 2,75%. Decuplarea punctului de pensie de salariul mediu brut pe economie este o măsură care arată incapacitatea guvernanţilor de după 1990 de a gestiona cum se cuvine această problemă. Pensionările inconştiente înainte de limita de vârstă, descurajarea mediului de afaceri, mai ales într-un an de criză, şi tolerarea unor legi speciale de pensionare au făcut ca bugetul de pensii să fie văduvit şi să nu mai poată face faţă obligaţiilor curente.
În proiectul de buget pentru anul 2010, guvernul prevede reducerea cheltuielilor bugetare cu 40 mld.€ în douăzeci de domenii publice, printre care asistenţa medicală, domeniul locuinţelor sau ajutoare sociale. Ministerele au fost însărcinate să studieze căile prin care vor putea face acesteri reduceri de chletuieli bugetare. "Alegerile dificile şi consecinţele dureroase sunt inevitabile", a declarat Wouter Bos, ministrul olandez de finanţe, citat de ziarul elveţian 24 heures.
Aceste măsuri sunt considerate esenţiale pentru limitarea efectelor actualei crize asupra datoriei publice, grevată considerabil de susţinerea de circa 50 mld.€ a sectorului financiar, care va ajunge la 381 mld.€ în 2010, ceea ce reprezintă 65,7% din PIB, faţă de 60% din PIB în 2009. Deficitul bugetar ar trebui să ajungă la 6,3% din PIB în 2010, în timp ce creşterea economică va rămâne zero.
În parlament, opoziţia a criticat reacţia lentă a guvernului, pe care îl acuză că amână decizii dificile. Principalele trei partide de opoziţie au iniţiat o moţiune de cenzură împotriva guvernului, care, însă, a fost respinsă la votul din camera inferioară a parlamentului.
La rândul lor economiştii au dezbătut intenţiile guvernului. "Deficitul provine din criză. Când criza dispare, deficitul va dispărea şi el", a afirmat Harrie Varbon, profesor de finanţe publice la Universitatea din Tilburg. "Guvernul vrea să ia o mină serioasă încercând să convingă pieţele financiare şi marele public că va fi capabil să reducă deficitul. Această reducere este nerealistă", a spus Roel Beetsma, economist la Universitatea din Amsterdam.
Iată că alţii iau foarte în serios reducerea deficitului bugetar şi problema este larg dezbătută public. Clasa noastră politică pare a fi uitat indicatorii macroeconomici extrem de îngrijorători pe care îi înregistrează România şi se pregăteşte dezinvoltă de alegeri prezidenţiale.
Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare din SUA (FDIC) a anunţat că două noi bănci au intrat în faliment, ceea ce ridică la 94 numărul falimentelor bancare din SUA de la începutul anului 2009. Irwin Union Bank and Trust Company, cu sediul în Columbus, Indiana, avea active de 2,7 mld.$ şi depozite de 2,1 mld.$, constituind cel de-al şaselea faliment bancar al anului în SUA. Cealaltă bancă, Irwin Union Bank FSB, cu sediul în Louisville, Kentucky, făcea parte din acelaşi grup şi avea active de 441 mil.$ şi depozite de 493 mil.$.
Ambele bănci au fost preluate de către First Financial Bank din Ohio. FDIC estimează costul acestor două falimente la 850 mil.$.
Fondul Monetar Internaţional a primit aprobarea din partea statelor membre şi a consiliului e administraţie de a vinde 400 t de aur din rezerva sa, reprezentând o optime a deţinerilor în aur. Profiturile din această vânzare vor fi alocate în principal împrumuturilor preferenţiale pentru ţările sărace. Iniţial, vânzarea celor 400 t de aur fusese planificată pentru a servi la investiţiilor FMI în vederea diversificării surselor de venit, însă la summitul G20 de la Londra din aprilie 2009 ţările bogate au decis să direcţioneze sumele obţinute din vânzare către ţările sărace.
Fondul Monetar Internaţional deţine o rezervă de aur de 3.127 t, care constituie o garanţie pentru acordarea de împrumuturi.
În iulie 2009, FMI a anunţat că va mări împrumuturile pentru ţările sărace la 17 mld.$ până în 2014, dintre care 8 mld.$ în următorii doi ani, faţă de 1 mld.$ pe an, în medie, între 2006 şi 2008 şi 3 mld.$ în prima jumătate a anului 2009. FMI a decis, de asemenea, să anuleze dobânzile datorate de aceste ţări până la sfârşitul anului 2011.
Întrebat ce sumă ar putea aduce vânzarea celor 400 t de aur, un oficial al fondului a refuzat să facă orice estimare. La preţul curent de piaţă, preţul ar fi de circa 13 mld.$. FMI a declarat că intenţionează să procedeze la vânzarea de aur într-un mod responsabil şi transparent, pentru a evita orice perturbare pe piaţa aurului. Cele 400 t de aur vor fi oferite spre vânzare iniţial băncilor centrale şi altor agenţii de stat. Se va apela la piaţă doar în cazul în care cererile acestor instituţii nu vor acoperi integral cantitatea de aur.
Autoritatea de reglementare şi supraveghere a pieţelor de capital din SUA, Securities and Exchange Commission (SEC), a anunţat că agenţiile de rating vor fi obligate să dezvăluie informaţii despre ratingurile trecute, pentru a permite investitorilor să ia decizii în cunoştinţă de cauză. Agenţiile de rating, care oferă investitorilor ratinguri asupra instrumentelor financiare, au fost pe larg criticate pentru rolul jucat în declanşarea crizei financiare din vara anului 2007 în SUA. Cele mai importante agenţii de rating sunt Standard & Poor's, Moody's şi Fitch.
În conformitate cu relatarea BBC, preşedinta SEC, Mary Schapiro, a declarat că "încrederea investitorilor în agenţiile de rating nu a fost pe deplin justificată în ultimii ani". În prima parte a anului, agenţiile de rating au admis că s-au comis erori privind ratingul anumitor instrumente financiare, considerate responsabile pentru declanşarea crizei. Sunt balamate mai ales ratingurile acordate emisiunilor de titluri obţinute prin securitizarea creanţelor izvorâte din credite ipotecare.
Imobilele din marile capitale europene au suferit scăderi accentuate de preţuri de la începutul crizei. Piaţa imobilelor de lux din aceste capitale a avut, de asemenea, de suferit de pe urma crizei. În ultimul an, din septembrie 2008, preţurile de la Londra au scăzut cu 30%, Madrid cu 32% şi Moscova cu 35%, a declarat un reprezentant al grupului imobiliar Barnes pentru Le Figaro. Parisul, în schimb, pare ceva mai ferit de efectele crizei, în ultimul an, preţurile imobilelor de lux scăzând cu numai 10-15%. Mai mult, preţurile imobilelor de lux din paris par a se fi stabilizat din iunie 2009. Astfel, media este de 8.000-10.000 €/mp pentru imobilele de bună calitate şi 14.000-18.000 €/mp pentru imobilele excepţionale. Astfel, imobilele de lux pariziene par a fi una dintre cele mai bune soluţii de refugiu în perioadă de criză.
Preşedintele Traian Băsescu, fost ministru al transporturilor, întrebat fiind cum se poate face turism modern în condiţiile în care nu există autostrăzi şi drumuri bune, a declarat că întrebarea conţine un clişeu şi că 70% din turism se face cu avionul.
Halal încurajare! După cum se ştie, de curând, Forumul Economic Mondial a dat publicităţii un nou top al competitivităţii la nivel global, care, la capitolul calitatea drumurilor, clasează România pe un umilitor loc 129 din 133, devansând doar ţări ca Paraguay, Timorul de Est, Bosnia şi Mongolia.
Petrecându-mi vacanţa în Grecia, am avut ocazia să călătoresc cu maşina pe autostrada Egnatia, care traversează ţara de la est la vest, prin partea de nord. Autostrada are o lungime de 670 km, iar costul total este de 5,9 mld.€, inclusiv TVA, ceea ce înseamnă circa 8,8 mil.€/km, în condiţiile în care traversează zone muntoase, având circa 1.650 de poduri majore cu o lungime totală de 40 km, 76 tuneluri cu o lungime totală de 49,5 km, 43 traversări de râuri şi 11 traversări de cale ferată.
Traian Băsescu, prin afirmaţiile de mai sus, vrea să dovedească faptul că are răspuns la orice. Dincolo de asta, rămân drumurile pe care mergem fiecare dintre noi în fiecare zi.
După cum anunţă Novinite.com, parlamentul bulgar a adoptat ieri un amendament la Legea Comerţului, conform căruia se reduce capitalul social minim al societăţilor cu răspundere limitată de la 5.000 leva (circa 2.500 €) la 2 leva (circa 1 €). Amendamentul a primit aprobarea preliminară din partea guvernului bulgar şi fusese promis de către Partidul Cetăţenii pentru Dezvoltarea Europeană a Bulgariei, acum la putere, înainte de alegerile parlamentare din iulie 2009. Ministrul finanţelor bulgar, Simeon Djankov, a inclus această măsură în pachetul de măsuri anti-criză pentru încurajarea afacerilor de mici dimensiuni.
La fel ca multe alte bănci centrale din lume, Banca Japoniei a pompat în economie sume mari de bani de la începutul actualei crize pentru stimularea cererii. Banca spune, însă, că menţinerea acestor sume în sistem pentru o perioadă prea lungă ar putea afecta redresarea autonomă a economiei. Ieri, oficialii băncii au declarat că economia dă semne de îmbunătăţire. Astfel, economia japoneză a ieşit din recesiune în T2 2009, după patru trimestre consecutive de contracţie economică.
Viceguvernatorul Băncii Japoniei, Hirohide Yamaguchi, a declarat ieri că economia Japoniei întră acum într-un teritoriu pozitiv. "Ceea ce vom face în legătură cu măsurile speciale luate va fi decis în funcţie de îmbunătăţirile pe care le vom observa pe piaţa financiară. Trebuie să acordăm atenţie riscului ca, menţinând aceste măsuri, să periclităm redresarea autonomă a economiei", a declarat Yamaguchi, citat de BBC.
Ieri, Banca Japoniei a menţinut dobânda de politică monetară la nivelul de 0,1%. Oficialii băncii au declarat că un yen puternic ar putea ajuta economia Japoniei, în ciuda faptului că face exporturile mai scumpe. Din luna iunie 2009 şi până acum, yenul s-a întărit faţă de dolarul SUA cu 6.7%.
O agregare mult aşteptată a unora dintre bursele de valori din Europa Centrală şi de Est s-a produs prin crearea CEE Stock Exchange Group, entitate obţinută prin integrarea burselor din Viena, Budapesta, Ljubljana şi Praga. Noua structură va fi cel mai mare jucător de pe piaţa de capital a regiunii, cele 4 burse însumând o capitalizare de 128 mld.€, iar lichiditatea medie lunară este de 11 mld.€.
CEE Stock Exchange Group va publica doi indici bursieri:
1. CEETX, un indice de preţ, ponderat cu capitalizarea, care cuprinde cele mai lichide şi valoroase 25 de acţiuni alese de pe cele 4 burse; va fi calculat în timp real în euro şi în dolari americani, fiind conceput ca indice tranzacţionabil, în sensul că va constitui activ suport pentru produse structurate şi derivate, cum ar fi contractele futures şi options;
2. CEESEG, tot un indice de preţ, ponderat cu capitalizarea, va cuprinde acţiunile care intră în componenţa indicilor compoziţi ai celor patru pieţe (ATX, BUX, PX şi SBITOP); va fi, de asemenea, calculat în euro şi dolari americani, fiind un indicator global al celor 4 burse din grup.
Pe lângă derularea unor acţiuni comune de marketing, grupul de burse va accelera procesul de convergenţă a sistemelor informatice.
Cu toate că CEE Stock Exchange Group va lăsa neatinse echipele de management ale celor 4 burse de valori componente, iniţiativa este şi un răspuns la actuala criză, dar şi un efect al convergenţei pieţelor de capital regionale.
Surse din piaţă, citate de Hotnews.ro, au declarat că banca centrală a atras astăzi 2,3 mld.lei (ceva mai mult de 500 mil.€) de la 9 bănci comerciale pentru sterilizarea excesului de lichiditate de pe piaţa interbancară. Depozitele au scadenţa luni, 21 septembrie 2009, şi sunt bonificate cu o dobândă de 8,5% pe an, valoare egală cu dobânda de politică monetară.
Un dealer de pe piaţa interbancară a explicat: "Dobânzile se situau în jur de 7,75-8%, iar BNR a vrut să regleze excesul de lichiditate din piaţă, ca să prevină deprecierea leului." BNR a anunţat, la ora 11, valoriile medii următoare ale dobânzilor la depozitele pe o zi (overnight): la depozitele atrase (Robid) 7,58%, faţă de 7,74% ieri, iar la depozitele plasate (Robor) 8,08%, faţă de 8,24% ieri.
Explicaţiile acestui exces de lichiditate sunt, în principal: - faptul că Ministerul Finanţelor Publice a refuzat în ultima vreme ofertele băncilor pentru achiziţia de titluri de stat, apreciind că băncile comerciale au cerut dobânzi prea mari; această atitudine poate fi pusă pe seama faptului că guvernul a reuşit să convingă Fondul Monetar Internaţional să direcţioneze a doua tranşă a acordului stand-by către guvern, în detrimentul BNR; - nivelul redus al activităţii de creditare a economiei reale.
Reproduc mai jos graficul Robor la 3 luni din ultimele 100 de şedinţe de tranzacţionare de pe piaţa interbancară, preluat de la financiare.ro:
Prezenţa lichidităţii pe piaţa interbancară poate fi un semnal de schimbare a strategiilor băncilor comerciale în privinţa acordării de credite pentru economia reală.
Cătălin Doscaş de la Realitatea FM mi-a semnalat conferinţa de presă care a avut loc la sediul Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM (FNGCIMM) în legătură cu stadiul acordării de credite ipotecare prin programul "Prima casă". Conferinţa de presă, relatată de revista Capital, de unde am preluat şi imaginile alăturate, a fost susţinută de Vasile Coman, director coordonator în cadrul Fondului.
În fond, Coman recunoaşte că există nenumărate probleme în derularea programului. Până la 14 septembrie 2009, 1.950 dosare (66,78%) au fost aprobate de FNGCIMM, alte 656 dosare (22,47%) sunt în analiză, iar 314 dosare (10,75%) au fost retrimise băncilor pentru completări, dintr-un total de 2.920 dosare. Valoarea garantărilor aprobate se cifrează la 125 mil.€, reprezentând cele 1.950 dosare aprobate. Având în vedere că, din diferite motive, nu toate dosarele aprobate de fond se traduc şi în credite de către băncile comerciale care au aderat la programul "Prima casă", se profilează un ritm absolut îngrijorător.
Problemele cele mai frecvente care au condus la respingerea dosarelor se numără cazurile în care „acelaşi client solicită un credit la mai multe bănci sau în care documentele depuse ieşeau din termenul de valabiliate”, afirmă Vasile Coman. Având în vedere că peste 10% dintre dosare au fost retrimise băncilor comerciale pentru completări, FNGCIMM a convenit cu Asociaţia Română a Băncilor „ca ordinea documentelor din dosar să corespundă strict cu ordinea în care sunt enumerate în normă pentru a optimiza procesul de aprobare”, ceea ce frizează ridicolul, dacă ordinea documentelor a împiedicat aprobarea garanţiei.
Desigur, vina se află atât la FNGCIMM, cât şi la băncile comerciale. În ceea ce priveşte fondul, dintr-o instituţie călduţă, unde nu se făcea mare lucru şi dovadă sunt puţinele credite acordate IMM-urilor cu garanţia statului, s-a trezit cu o mulţime de dosare de analizat cu responsabilitate şi cu multă muncă.
Mulţi români au pierdut avansurile plătite la semnarea antecontractelor cu proprietarii imobilelor întrucât au depăşit termenul limită până la care trebuia finalizată tranzacţia. La această încetineală au contribuit atât băncile comerciale, care nu au intrat cu prea mare entuziasm în programul "Prima casă", cât şi FNGCIMM, care a trebuit să se trezească după o lungă perioadă în care nu a avut mare lucru de făcut.
Astfel, acest program, care părea generos la început, a rămas doar o iniţiativă populistă şi preelectorală, dublată de încremenirea în proiect a instituţiilor statului.
Puteţi asculta ceea ce am declarat la Realitatea FM aici.
De dimineaţă, s-a produs un jaf asupra unei maşini de transport valori în zona Pasului Gutâi. 5-6 indivizi cu cagule pe faţă, îmbrăcaţi în kaki şi cu veste reflectorizante, au atacat vehiculul şi au reuşit să fure 100.000 lei, destinaţi alimentării bancomatelor din zona oraşului Sighetu Marmaţiei.
Mediafax face un istoric al jafurilor din acest an, al căror număr a crescut îngrijorător faţă de anii trecuţi. Ţinta predilectă o constituie casele de schimb valutar, de amanet şi, ceea ce este mai grav, agenţiile bancare, inclusiv bancomatele. În luna februarie a acestui an, am publicat pe acest blog o scrisoare deschisă adresată guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, prin care atrăgeam atenţia posibilităţii intensificării unor astfel de fapte pe fondul crizei pe care o traversăm.
Autorităţile par neputincioase în astfel de cazuri, ponderea prinderii autorilor fiind îngrijorător de mică. Repet atenţionarea că o astfel de situaţie pune sub semnul întrebării încrederea în sistemul bancar românesc. Dacă luăm în considerare faptul că actuala criză este una caracterizată de lipsa de încredere, autorităţile trebuie să ia măsuri hotărâte pentru prinderea autorilor unor astfel de jafuri, dar şi pentru prevenirea acestor fenomene.
Actualizare: Suma furată este de 240.000 lei, iar destinaţia banilor era plata pensiilor din circa 40 de localităţi din zonă.
Exact acum un un, scriam articolul Cele mai recente victime ale tsunami-ului subprime, în care vorbeam despre faptul că, în acea dimineaţă, trei dintre cele mai importante instituţii financiare din SUA, Lehman Brothers, Merril Lynch şi AIG (American International Group) intraseră în dificultate, după ce, cu câteva zile înainte, cei doi mari jucători de pe piaţa creditelor ipotecare din SUA, Fannie Mae şi Freddy Mac, fuseseră naţionalizaţi de către guvernul american.
De atunci, tăvălugul consecinţelor declanşate de criza subprime din SUA, începută în vara anului 2007, nu s-a mai oprit. Guvernele statelor occidentale au aruncat sume enorme de bani pe pieţe, în dorinţa de a combate efectele acestei crize. Cea mai importantă consecinţă şi trăsătură a acestei crize financiare, transformată ulterior în criză economică, a fost instaurarea neîncrederii, care persistă şi acum. Din cauza neîncrederii, s-au prăbuşit bănci, care, în condiţii normale, nu s-ar fi prăbuşit. Neîncrederea a dus la lipsa aproape totală a tranzacţiilor pe pieţele interbancare.
A urmat criza economică, declanşată de cvasioprirea creditării economiei reale de către sistemele bancare. Au urmat falimente, disponibilizări, micşorări de salarii. Peste toate s-a aşternut recesiunea, care a lovit atât ţările avansate economic, dar şi pe cele cu economii emergente. Doar ţările foarte sărace au scă pat mai ieftin din această criză.
Întregul sistem financiar mondial s-a zguduit din temelii. A ajuns să se vorbească despre schimbarea dolarului din poziţia de valută internaţională de referinţă cu renminbi-ul chinezesc sau rubla rusească. Nimic din ceea cu ce eram obişnuiţi înainte de criză nu va mai arăta la fel.
Cu siguranţă, am fost nevoiţi să învăţăm multe lucruri. Această situaţie se va reflecta în reconstruirea sistemului financiar-bancar mondial pe baze noi, dar şi în reproictarea din temelii a strategiilor de business.
Astăzi, BNR a comunicat un curs de 4,2747 lei pentru un euro, în depreciere cu 0,46% faţă de şedinţa de vineri. Redau mai jos graficul euro/leu din ultimele 100 şedinţe de tranzacţionare de pe piaţa valutară românească, preluat din site-ul financiare.ro.
În afară de perioada în care s-a semnat acordul de împrumut cu Fondul Monetar Internaţional şi celelalte instituţii internaţionale, cursul leului a suferit o continuă degradare, ca urmare a lipsei de măsuri anticriză eficiente din partea autorităţilor. Iată că degradarea cursului urmează degradarea principalilor indicatori macroeconomici. Consecinţele sunt binecunoscute.
Desigur, are şi Google un economist şef. El se numeşte Hal Varian şi este citat pe larg într-un articol publicat de Washington Post. El încearcă să prezică ce se va întâmpla în SUA în conformitate cu schimbarea obiceiurilor de căutare pe celebrul site. Spre exemplu, începând cu martie 2009, căutările legate de ajutorul de şomaj au început să scadă, pe când căutările legate de piaţa imobiliară au început să crească. Pentru el, sunt semne cert încurajatoare asupra percepţiei consumatorilor, ceea ce poate fi un semn al revenirii economice în SUA.
Hal Varian, fost profesor de economie la Universitatea Berkeley din California, priveşte economia optimist, din poziţia unuia care reprezintă o companie ale cărei acţiuni aproape s-au dublat ca preţ în ultimul an.
În ultima vreme, de criză, românii devin din ce în ce mai inventivi în a căpăta bani mai mulţi de oriunde. Au apărut extrem de multe concedii medicale în rândul şomerilor. Ei se prevalează de o prevedere legislativă conform căreia, în timpul concediului medical, salariul cuvenit este aproape 90% din cel avut la ultimul loc de muncă. Ţinând cont de faptul că ajutorul de şomaj este de circa 400-500 lei, iar unii dintre şomeri, mai ales cei care au lucrate în domeniile bancar, juridic sau energetic capătă pentru concediul medical în şomaj sume de pînă la 2.000 lei. Legea este lege şi trebuie respectată. Numai că, în multe cazuri, acest concedii medicale se dau fraudulos, numai pentru obţinerea unor venituri mai mari.
În ultimele zile, evenimentele s-au precipitat pe marginea viitoarei legi unice a salarizării bugetarilor. În nota cu care ne-a obişnuit, guvernul Boc a acţionat din nou pompieristic, modificând din mers coeficienţii prevăzuţi în proiectul de lege, atrăgând nemulţumiri din partea tuturor categoriilor de bugetari. De altfel, reprezentanţii acestora susţin că a fost o mimare de consultare între guvern şi sindicatele bugetarilor, în cele din urmă câştigând cei care au fost mai vocali. Până la urmă, toată lumea a rămas nemulţumită. Ca atare, sindicatele ne promit o grevă generală în data de 5 octombrie 2009.
Emil Boc a declarat despre această lege: "O lege a salarizării unice nu poate fi perfectă, nimic nu e perfect în lumea aceasta, dar e cea mai bună formă pe care o puteam scoate în acest context, şi poate asta deranjează. (...) Toate proiectele de legi pe care Guvernul îşi va asuma răspunderea au fost pregătite şi negociate luni de zile, le-am negociat până am căzut sub masă."
Propuneam într-un articol anterior ca ancorarea indicilor prevăzuţi în proiectul de lege să nu facă în raport cu salariul minim pe economie, ci în raport cu un nivel de salariu care să se dovedească sustenabil în acord cu starea economiei la un moment dat. Iată că guvernul a acţionat în acest fel, numai că a decis ca salariul minim pe economie să fie diferit în sistemul bugetar şi în economia privată. În consecinţă, proiectul de lege prevede ca indicelui 1 în sistemul bugetar să îi corespundă următoarele valori: 705 lei în 2010, 765 lei în 2011, 845 lei în 2012, 935 lei în 2013, 1.015 lei în 2014 şi 1.100 lei în 2015. Numai că evoluţia economică ar putea să nu permită ca salariul minim pe economie să fie în anul 2010 la nivelul de 705 lei, ci undeva pe la 650 lei. Această discriminare va introduce o nouă distorsiune pe piaţa muncii.
În ceea ce priveşte decizia guvernului Boc de a îşi asuma răspunderea cu privire la legea unică de salarizare a bugetarilor, au intervenit fricţiuni politice între cele două partide aflate la guvernare. PSD nu este de acord cu asumarea răspunderii, PD-L este pentru asumare, iar PNL ameninţă cu moţiunea de cenzură. Având dimensiuni comparabile cu legea bugetului de stat, această lege nu ar fi trebuit în niciun caz să facă obiectul asumării răspunderii guvernului, ci al dezbaterilor în Parlament.
În paralel, starea din justiţie se acutizează, ieri având loc un meci mediatizat între preşedintele Traian Băsescu şi membrii Consiliului Superior al Magistraturii. Azi, premierul Emil Boc l-a mandatat pe ministrul justiţiei, Cătălin Predoiu, să aibă o nouă discuţie cu magistraţii privind grila de salarizare unitară, pentru a găsi o soluţie de rezolvare a solicitărilor acestora faţă de prevederile actuale ale legii. Reprezentanţii magistraţilor ar fi vrut să aibă convorbiri la Palatul Cotroceni sau Palatul Victoria, nu la nivel de ministru al justiţiei, cu care se află în conflit deschis, ceea ce le va spori starea de iritare.
În consecinţă, pare a ne aştepta o toamnă fierbinte. Contemplată de Emil Boc de sub masă.
În luna august 2009, inflaţia a scăzut pentru a şasea lună consecutiv, consemnându-se o inflaţie negativă faţă de iulie 2009, -0,19%, şi 4,96% faţă de august 2008, inflaţia anuală fiind în scădere faţă de luna precedentă, când s-a înregistrat 5,06%, după date comunicate astăzi de Institutul Naţional de Statistică. Aşteptările situau inflaţia anuală în intevalul 5,1% - 5,3%.
Faţă de luna iulie 2009, în august 2009, s-au înregistrat următoarele evoluţii: mărfuri alimentare (-1,06%), mărfuri nealimentare (+0,34%) şi servicii (+0,32%).
În primele 8 luni ale anului 2009, inflaţia medie a fost de 2,87%, cele mai mari scumpiri fiind înregistrate la ţigări (18,52%), utilităţi (11,24%), combustibili (10,89%) şi cartofi (14%).
Faţă de tendinţa manifestată în ultimele luni, este de presupus că ţinta de inflaţie stabilită de BNR, de 3,5% +/- 1 punct procentual, va putea fi respectată în acest an.
Prezent la seminarul "Aspecte ale procesului de economisire în România", organizat de Banca Naţională a României, Fondul de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancare şi Centrul Român de Politici Economice, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a prezentat o expunere cu tema "Analiza a contului curent din perspectiva diferenţei dintre economii şi investiţii".
Cu această ocazie, Isărescu a declarat: "Cred că şi băncile au suprareacţionat, fiind excesiv de prudente faţă de clienţi. Mai multă flexibilitate din partea băncilor este un lucru care se impune." El a dat drept exemplu derularea foarte lentă a atragerii fondurilor UE şi a arătat că România are multiple oportunităţi în folosirea fondurilor europene, însă în prezent atragerea acestora este "sub un nivel minim" acceptabil, iar "procesul se derulează foarte lent".
Mă miră foarte mult reacţia guvernatorului BNR, după ce ani la rând a stopat elanul acordării de credite de către sistemul bancar prin pârghiile pe care le are la dispoziţie banca centrală. Domnia sa nu a explicat nici faptul că lichidităţile băncilor au luat calea statului român de la începutul anului 2009. De altfel, revenim la perioada anilor '90, când băncile comerciale trăiau confortabil de pe urma dobânzilor imense pe care le percepeau statului român la împrumuturile prin titluri de stat. Oricum, băncile comerciale trebuie să ia remarca de mai sus drept o opinie şi nu o directivă a BNR.
În ceea ce priveşte evoluţia crizei economice, Isărescu a menţionat un factor foarte important şi dătător de speranţe: stabilizarea aversiunii investitorilor faţă de risc.
Nu trebuie uitat faptul că Mugur Isărescu se găseşte în campanie electorală acum, dat fiind faptul că expiră mandatul Consiliului de Administraţie al BNR, şi declaraţiile domniei sale trebuie privite şi prin această prismă.
- Am încasat un cec în dolari SUA acum mai bine de o lună şi nu mi-aţi deblocat garanţia de 50 € din contul de euro. - Păi cine stă să urmărească atâtea operaţiuni? Nu vă daţi seama câte operaţiuni are o bancă? - Şi atunci care este procedura de deblocare a sumei? - Când ne anunţaţi dv. că suma e încă blocată după încasarea cecului.
Nu ne mai surprinde nimic în legătură cu programul "Prima casă". Iată că astăzi ne-a mai făcut o surpriză: nu a fost adoptat de Senat. Dacă raportul comisiei de buget-finanţe a întrunit 72 de voturi pentru, 19 împotrivă şi 7 abţineri, ordonanţa a strâns doar 60 de voturi pentru, 20 împotrivă şi 8 abţineri. Fiind în categoria legilor organice, ordonanţa are nevoie de o majoritate de minimum 69 de voturi pentru a fi adoptată.
Preşedintele Senatului, Mircea Geoană, a declarat că ordonanţa va fi repusă pe ordinea de zi a camerei superioare a Parlamentului. Sigur că domnia sa e interesat de asocierea numelui său de această ordonanţă populistă şi electorală.
Cifrele furnizate de oficialii guvernamentali în legătură cu succesul programului se bat cap în cap. Dacă, la data de 2 septembrie 2009, Maria Pârcălăbescu, secretar de stat în ministerul pentru IMM-uri, afirma că au fost semnate 753 contracte de finanţare prin programul "Prima casă", cu câteva zile mai înainte, premierul Emil Boc afirmase că zilnic se depun peste 100 de dosare şi că, dintre cele 1.503 cereri, 1.263 au fost soluţionate. Nu prea ies socotelile...
După cum anunţă Novinite.com, bulgarii au reuşit să finalizeze prima linie de metrou completă. Lucrarea a început în anul 1979 şi are un total de 18 km şi 14 staţii. Ultimul tronson dat în folosinţă, în lungime de 2,3 km, a fost finanţat de Banca Japoneză pentru Cooperare Internaţională cu 104 mil.$. Linia leagă cele mai populate cartiere ale capitalei bulgare, Mladost (Sud-Est) şi Lyulin (Vest). În semn de bucurie, administratorii metroului au permis călătoriile gratuite timp de două zile.
S-a tot vorbit în ultima vreme despre ritmul ameţitor cu care România construieşte autostrăzi. Iată că şi Bulgaria este în apropierea noastră. Deh, obiceiuri balcanice...
Aflaţi în divergenţe majore cu celelelalte două puteri în stat, magistraţii au decis să protesteze prin amânarea tuturor cauzelor civile şi penale, cu excepţia celor legate de arestări şi încredinţarea minorilor. Toate cauzele comerciale sunt, astfel, puse în situaţia să fie amânate, termenele prelungindu-se până în ianuarie 2010, cel puţin deocamdată.
Una dintre consecinţele acestui protest este faptul că judecătorii delegaţi pe lângă oficiile Registrului Comerţului, de câţiva ani subordonate Ministerului Justiţiei, nu se mai prezintă decât o dată pe lună, moment în care ar avea de rezolvat chiar şi 6.000 de cereri (înfiinţări firme, radieri, suspendări, acte adiţionale, etc.). O astfel de situaţie este o frână majoră în desfăşurarea activităţii economice, cu consecinţe considerabile, ce pot fi cuantificate în pierderi financiare.
În condiţii de criză, procedurile de insolvenţă sunt la tot pasul. O lege apărută în cursul acestui an spune că termenul de pronunţare a unui judecător asupra cererii firmelor de a se pune sub protecţia justiţiei este de 5 zile. În condiţiile protestului magistraţilor, cele 5 zile se pot transforma în 5 luni, ceea ce, în foarte multe dintre cazuri, poate conduce la falimentul unor firme care altfel s-ar fi putut redresa. Un avocat specializat în insolvenţă aprecia că pierderile s-ar putea cifra la circa 5 mld.€.
Deşi percepţia generală este că acest protest îşi are sorgintea în discuţiile pe marginea legii da salarizare unitare a bugetarilor şi în teama magistraţilor de a nu-şi pierde grămezile de privilegii, Mona Pivniceru, preşedintele Asociaţiei Magistraţilor din România, afirmă la Realitatea FM că "nemulţumirile magistraţilor sunt legate şi de alte probleme, la care autorităţile nu au reacţionat în niciun fel".
Este adevărat că semnalele din presă arată că judecătoriile şi tribunalele nu mai au bani nici măcar pentru timbrele ce trebuie aplicate pe citaţii, în condiţiile în care taxele de timbru încasate nu mai merg la bugetul justiţiei, ci la bugetul de stat.
Era de aşteptat ca o lege unitară de salarizare să nască proteste. Numai că însăşi naşterea legii este dubioasă: guvernul Boc vrea să-şi asume răspunderea, totuşi va permite parlamentarilor să studieze proiectul de lege vreme de o săptămână, dar îşi rezervă dreptul de a nu ţine seama de eventualele amendamente.
Scriam în articolul Managementul riscurilor bancare în timp de criză, abordat european mai mult despre noile reglementări europene legate de securitizarea creanţelor, beneficiind de experienţa cauzelor care au condus la actuala criză economică. Numai că iniţiativa europeană îmbracă mai multe aspecte, printre care şi condiţiile în care se vor acorda credite bancare în viitor. Mai mult decât atât, criza a prins acordul Basel II în curs de implementare în ţările cu sisteme financiar-bancare dezvoltate.
Scriind despre acest subiect în ediţia sa online, ziarul România liberă comite mai multe erori în articolul O directivă europeană ar putea îngropa "Prima casă". Cea mai mare eroare este faptul că ziarul consideră acordul Basel II o directivă europeană. Consider că ar trebui lămurit acest subiect. Basel II este al doilea acord Basel, constituind o sumă de recomandări făcute pentru adaptarea legislaţiilor bancare naţionale şi pentru activităţile de reglemetare ale băncilor centrale de către Comitetul Basel privind Supravegherea Bancară. Acordul Basel II, publicat prima dată în iunie 2004, intenţionează să statueze un standard internaţional privind cerinţele de capital pentru băncile comerciale în vederea evitării riscurilor financiare şi operaţionale. Deşi Comitetul Basel îşi ţine şedinţele la sediul Băncii Reglementelor Internaţionale, cele două entităţi sunt separate. Membrii Comitetului Basel vin din Africa de Sud, Arabia Saudită, Argentina, Australia, Belgia, Brazilia, Canada, China, Franţa, Germania, Hong Kong, Elveţia, India, Indonezia, Italia, Japonia, Coreea de Sud, Luxemburg, Marea Britanie, Mexic, Olanda, Rusia, Singapore, Spania, SUA, Suedia şi Turcia. Actualul preşedinte al Comitetului Basel este Nout Wellink, guvernatorul băncii centrale a Olandei.
În fond, acordul Basel II ar trei ţinte principale: cerinţele minime de capital, activitatea de supraveghere bancară şi transparenţa. În conformitate cu prevederile acordului Basel II şi ale noilor norma europene privind managementul riscurilor bancare, creditele ipotecare acordate prin programul "Prima casă" ar pute fi considerate riscante din punctul de vedere al reglementărilor bancare şi clienţii care vor aplica pentru un credit prin acest program ar putea fi refuzaţi, motivul fiind mai ales avansul mic, de numai 5%.
Guvernul Boc a lansat acest program cu multe bâlbâieli, l-a modificat în nenumărate rânduri şi, aşa cum am mai scris cu alte prilejuri, pare a nu se fi consultat cu Banca Naţională a României. La rândul său, BNR s-a trezit în faţa unui fapt împlinit şi a aceptat cu mare uşurinţă elementele chieie ale acestui program, aflate în divergenţă crasă cu normele de prudenţialitate bancară. Banca centrală, în ciuda prevederilor acordului Basel II şi ale viitoarelor reglementări europene privind managementul riscurilor bancare a aceptat acest program populist şi electoral, lăsând în sistemul bancar posibilitatea unor riscuri considerabile. Criticii rândurilor de mai sus pot spune că statul român garantează creditele ipotecare acordate prin programul "Prima casă". Le răspund că, indiferent de garantarea de către stat, creditele se acordă cu respectarea normelor bancare, care au fost modificate riscant pentru a corespunde acestui program.