Vizita lui Dominique Strauss-Kahn arată că FMI este un măcelar, nu un chirurg

Şeful Fondului Monetar Internaţional, Dominique Strauss-Kahn, a făcut astăzi o vizită la Bucureşti, marcată de multiple întâlniri şi discursuri publice. Media a scris spumos în legătură cu această vizită. Că şi-a uitat ceasul la Parlament, că Geoană a verificat personal dacă ceasul găsit îi aparţine şefului FMI, că oaspetele şi-a cerut scuze că nu poate rosti discursul de la Parlament în limba română. Dincolo de astfel de remarci tabloide, prea puţin s-a scris în media despre esenţa vizitei şi flisofia acţiunilor FMI, cel puţin în raport cu România.

Dominique Strauss-Kahn s-a rezumat la remarci diplomatice (vezi răspunsurile lui în dialogul cu cititorii Hotnews.ro), de genul "acordul stand-by este bine manageriat", "România are o situaţie fiscală grea, dar lucrurile arată mai bine la politica monetară".

Opoziţia a reacţionat. Victor Ponta, citat de Bloombiz: "Sunt câteva lucruri pe care, din politeţe, domnul Strauss-Kahn nu le-a putut spune şi de aceea trebuie să le spunem noi. În primul rând, domnul Strauss-Kahn nu le-a putut spune studenţilor de la ASE că ei înşişi vor trebui să plătească înapoi miliardele de euro cheltuiţi de Guvernul Boc, nu le-a putut spune că nu este vorba despre un cadou de la FMI, ci de un împrumut pe care ei îl vor plăti."

Din păcate, esenţa lucrurilor nu a fost spusă public. Adevărurile le găsim mai mult pe bloguri. Bogdan Glăvan a fost la întâlnirea de la ASE şi a remarcat: "Pentru început, vă voi spune doar că Strauss-Kahn a identificat cauza principală a crizei actuale în dereglementarea sectorului financiar din ultimele decenii. Si a adăugat, logic, că avem nevoie de reglementări noi, accentuând în subsidiar că procesul de reglementare decurge foarte lent şi anevoios."

Din toate întâmplările de astăzi, rezultă că FMI nu este un doctor care prescrie tratamente ţărilor cu probleme, nici un chirurg talentat, care taie cu precizie, ci un măcelar care aplică tratamente radicale, nediferenţiate şi care pot conduce la moartea pacientului.

România a contractat un împrumut de 19,95 mld.€, ceea ce echivalează cu 17% din PIB. Ţările occidentale au folosit pachete de stimulare şi salvare a economiei de circa 2% din PIB. Gestionarea crizei s-a făcut la noi într-un mod catastrofal, de către un guvern cu competenţe economice extrem de reduse şi care a preferat să îşi alimenteze clientela politică în loc să ia măsuri anti-criză. Banii care s-au dus la guvern, caz fără precedent în acordurile stand-by semnate de FMI, au fugit urgent în consum. Celialţi bani au condus la creştere fără precedent a rezervei valutare a BNR. Politica monetară a băncii centrale este lăudată, deşi în destule puncte este discutabilă, iar politica fiscală a guvernului este blamată.

Pe deasupra, cerinţele FMI la adresa României au fost în nota obişnuită, macroeconomice, şi constau în obsesia tăierii cheltuielor guvernamentale, în speranţa că guvernul României va şti să facă asta. Nu ştie. FMI nu este obişnuit cu tăieturi chirurgicale fine, ci cu gesturi măcelăreşti, făcute cu toporul. Şi, în momentul în care o astfel de filosofie se aplică unui guvern total lipsit de viziune economică, dezastrul este iminent. Dea cum încolo, din banii veniţi de la FMI, nici mocar un bănuţ nu va mai merge la guvern. Să vedem atunci cum vor reuşi să se descurce autorităţile. De-abia atunci va începe adevărata criză. Şi guvernul va mai face un acord stand-by. Traian Băsescu a spus-o explicit: "Dorim o cooperare pe termen lung cu FMI, când vom încheia acest acord, cel mai probabil vă vom cere un acord stand-by de asistenţă sau o linie flexibilă de credit. Vom vedea împreună ce soluţie trebuie adoptată în ce priveşte România, pentru că este clar că, atâta timp cât suntem într-un acord cu dumneavoastră, România este mai credibilă." Oare?

În concluzie, vizita lui Dominique Strauss-Kahn nu afost decât un eveniment de bifat în agendă şi nimic altceva.

Pe scurt (V)

Conso.ro a publicat articolul Polonia a introdus falimentul personal din martie 2009, iar creditele nu s-au scumpit, semnat de Marius Şerban. În Polonia, legea falimentului personal funcţionează de aproape un an, iar creditele nu s-au scumpit în această perioadă. Ba, dimpotrivă, costurile au scăzut şi sunt de câteva ori mai mici decât la noi, care nu avem o astfel de lege. Se vede clar că afirmaţiile bancherilor din România că falimentul personal va scumpi creditarea nu au acoperire. Pentru detalii, se poate citi articolul meu, BNR se pronunţă împotriva falimentului personal.

Hotnews.ro publică dialogul directorului executiv al Fondului Monetar Internaţional, Dominique Strauss-Kahn, cu cititorii site-ului. Surprinde maturitatea întrebărilor şi diplomaţia desăvârşită a răspunsurilor. Merită citit. Reamintesc că azi-dimineaţă Strauss-Kahn a început o scurtă vizită în România.

Wall-Sreet.ro publică articolul Dobânda, la un minim istoric. Îşi revine creditarea?, semnat de Ana Săbiescu, în care veţi găsi opinii ale analiştilor financiari şi bancherilor asupra acestui subiect.

Pe aceeaşi temă, DailyBusiness.ro publică articolul BNR punctează cu triplu upercut în meciul cu băncile. Se fac pariuri grele pe runda în care va ploua cu dobânzi de 7-8% la credite, scris de Raluca Florescu. Câştigurile mici de pe piaţa interbancară, randamentele în scădere ale titlurilor de stat şi lipsa scuzei că "BNR menţine dobânda prea sus ca băncile să poată da credite ieftine" sunt factori care duc la concluzia că, în cel mult 6-12 luni, vom vedea creditele în lei incomparabil mai ieftine decât acum, sunt de părere specialiştii citaţi - Vlad Muscalu de la ING, Radu Crăciun de la Eureko Pensii şi Dragoş Cabat de la CFA România.

Criza grecească, o binefacere pentru bănci

După cum anunţă ziarul francez Le Figaro, în aceste zile, pentru refinanţarea datoriei externe, Grecia a fost nevoită să lanseze o emisiune de obligaţiuni în valoare de 5 mld.€ cu o maturitate de 7 ani şi cu un randament de 6% pe an. Dată fiind promisiunea de susţinere a Greciei din partea ţărilor din zona euro, marile bănci internaţionale au perceput această emisiune pozitiv şi au subscris 7 mld.€, ceea ce reprezintă o supra-subscriere de 40%.

Pentru această emisiune de obligaţiuni, Grecia a mandatat următoarele bănci: Société Générale Corporate & Investment Banking (Franţa), ING (Olanda), Alpha Bank şi Emporiki (Grecia) şi Bank of America - Merrill Lynch (SUA).

Băncile europene împrumută Grecia cu o dobândă de 6% pe an şi se împrumută de la Banca Centrală Europeană la o dobândă de 1% pe an, ceea ce reprezintă un diferenţial atrăgător.

Precedentele emisiuni de obligaţiuni ale Greciei, emise în 25 ianuarie şi 4 martie 2010, au fost supra-subscrise cu 400%.

Până la sfârşitul lunii mai 2010, Grecia trebuie să obţină 20 mld.€ din împrumuturi pentru plata datoriei externe.

BNR a redus dobânda de politică monetară la 6,5%, un nou minim istoric

Într-un comunicat mult mai scurt decât de obicei, BNR a anunţat deciziile Consiliului de Administraţie în şedinţa ordinară de astăzi dedicată politicii monetare. Deciziile comunicate sunt:

* Reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,5 la sută pe an de la 7,0 la sută, începând cu data de 30 martie 2010;
* Gestionarea adecvată a lichidităţii din sistemul bancar;
* Menţinerea nivelului actual al ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

În acelaşi timp, dobânda la facilitatea de creditare a devenit 10,5%, iar dobânda la facilitatea de depozit 2,5%.

Reducerea dobânzii de politică monetară cu 0,5 puncte procentuale până la 6,5% conduce al un nou minim istoric, aşa cum se poate vedea aici.

La începutul anului 2010, dobânda de politică monetară era de 8%. În şedinţa de politică monetară din 5 ianuarie 2010, dobânda cheie a fost redusă la 7,5%, iar în şedinţa din 3 februarie 2010 la 7%. Actuala măsură este cea de-a treia reducere consecutiva a dobânzii cheie.

De semnalat faptul că membrii Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România (AAFBR) au anticipat corect măsurile de politică monetară luate de CA al BNR.

Ca şi statul român, Romtelecom vrea să stoarcă bani din orice

Romtelecom pare a fi în suferinţă. Iată ce mesaj am primit pe adresa de e-mail a unei firme la care sunt asociat:

Prin intermediul serviciului MyAccount pe care l-aţi contractat de la Romtelecom, aţi beneficiat şi de vizualizarea în meniul Facturi, a listei apelurilor efectuate, fără costuri suplimentare.

Începând cu data de 26 aprilie 2010, vizualizarea listei apelurilor prin intermediul aplicaţiei MyAccount va fi posibilă numai în cazul în care solicitaţi serviciul "factură detaliată" conform tarifelor în vigoare. Detalii complete puteti obţine apeland gratuit 1930.

În ultima vreme, Romtelecom părea a se fi desprins de încremenirea în proiect care a caracterizat compania multă vreme, în buna tradiţie a dominaţiei monopoliste pe care a exercitat-o ani buni în telefonia fixă. Scriam aici despre încercările semi-eşuate ale Romtelecom de a se moderniza. În această linie se încadrează şi MyAccount, aplicaţie on line care îţi permite să vizualizezi facturile, plăţile, tipul de serviciu şi opţiunile suplimentare. La prima vedere, un serviciu modern şi normal în aceste vremuri de avânt tehnologic. A impune accesarea listei proprii de apeluri contra cost mi se pare un semn de mare suferinţă, de incapacitate managerială, lipsă a viziunii şi de îndepărtare a clienţilor.

Am încercat să găsesc pe site-ul Romtelecom cât costă factura detaliată ca serviciu suplimentar. Nu am reuşit. Cel puţin nu la servicii pentru persoane juridice. Ca să nu mai vorbesc de faptul că Romtelecom, ca şi alţi furnizori de servicii în telecomunicaţii, practică tarife diferenţiate pentru persoane fizice şi juridice, pentru servicii similare.

Mă gândesc serios să apelez la portabilitate.

Actualizare: Le-am semnalat celor de la Romtelecom acest articol prin Twitter. Sunt curios dacă se vor obosi să comenteze ceva.

Coplata în sistemul de sănătate - ultimul proiect

Am mai abordat problema coplăţii în sistemul de sănătate în articolele A murit coplata. Trăiască tichetul pentru sănătate! şi Propuneri de reformare a sistemului de sănătate. După o lungă perioadă în care autorităţile nu au mai suflat un cuvinţel despre coplată, iată că Ministerul Sănătăţii a dat publicităţii Introducerea sistemului de coplată prin tichetul moderator pentru sănătate, care se constituie într-o propunere legislativă, proiectată să intre în vigoare de la 1 iulie 2010.

Încă de la început, autorii comunicatului menţionează că introducerea mecanismului de coplată prin tichetul moderator pentru sănătate reprezintă una dintre principalele clauze ale angajamentului finaciar pe care Guvernul României l-a încheiat cu FMI şi Banca Mondială. Aflăm şi definiţia coplăţii: contribuţia personală la plata serviciilor medicale, a medicamentelor si dispozitivelor, în momentul utilizării efective a acestora.

Este interesant de văzut ce intenţionează Ministerul Sănătăţii:

1. Creşterea accesului la asistenţa medicală la nivelul adecvat

* contribuţia personală diferenţiată între nivelurile de asistenţă va optimiza circuitul pacientului în sistem
* se reduce utilizarea nejustificată a sistemului
* se eliberează resursele (medici, timp, medicamente) pentru cei care au nevoie de asistenţă la un anumit nivel, în funcţie de afecţiune şi stadiul ei

Se va limita accesul la serviciile medicale pentru persoanele cu venituri modeste, făcându-se astfel importante economii, cu preţul sacrificării nivelului general de asistenţă medicală.

2. Creşterea eficienţei la nivelul sistemului de sănătate

* orientarea pacientului către furnizorii de servicii medicale cei mai potriviţi cu nevoile reale ale fiecăruia privind îngrijirile de sănătate;
* reducerea consumului nejustificat de servicii (prin limitarea cererii induse de servicii medicale şi în consecinţă a tendinţei de raportare în exces a serviciilor).

Se va elimina o parte din accesul la spitalele din marile centre universitare şi pacienţii vor fi redirijaţi către spitalele judeţene şi locale.

3. Responsabilizarea cetăţenilor pentru propria sănătate

* garanţia accesului la serviciile necesare persoanelor care au nevoie, atunci când au nevoie,
* posibilitatea fiecăruia de a-şi „contabiliza” consumurile reale,
* simplificarea „circuitului bolnavului în sistemul de sănătate”,
* scăderea timpilor de aşteptare şi reaplicarea principiului „banii urmează pacientul”, odată cu alocarea mai corecta a resurselor. Practic, se urmăreşte reducerea internărilor prelungite în favoarea spitalizării de zi, şi remodelarea comportamentului consumatorului de servicii în ideea de a recurge la serviciile medicale şi în special la cele de urgenţă (exagerat de accesate) doar în cazul în care are efectiv nevoie.
* De menţionat că, principalele categorii de beneficiari ai serviciilor medicale nu vor suporta aceste costuri suplimentare directe. Pentru copii şi vârstnici coplata va fi suportată de la bugetul de stat sau din alte fonduri similare.

Acest grup de consecinţe vizează o mare parte din risipa din sistemul sanitar românesc. Principiul „banii urmează pacientul” elimină în bună măsură alocările forfetare şi conduce la o mai justă alocare aşi urmărire a fondurilor.

4. Monitorizarea şi transparenţa cheltuielilor, astfel încât fraudarea sistemului să fie mai dificilă şi mai uşor de probat

* tichetul moderator pentru sănătate va funcţiona ca un document de plată
* tichetul va conţine CNP - ul pacientului şi va fi semnat de acesta

Introducerea noului instrument, tichetul moderator pentru sănătate, va induce complicaţii de înţelegere a mecanismului de către pacienţi.

5. Competiţie în sistem pentru veniturile din tichete

* pacienţii vor alege medicii şi spitalele care au dovedit responsabilitate şi performanţă medicală
* competiţie între medici şi spitale pentru pacienţi
* eforturi pentru creşterea calităţii asistenţei medicale

După alocarea mai judicioasă a fondurilor, competiţia este al doilea lucru bun adus de noul sistem.

6. Opţiuni pentru reducerea efortului financiar al contribuabilului

* Ministerul Sănătăţii propune Ministerului de Finanţe Publice deducerea fiscală a tichetelor, în cuantum de 600 RON/anual (cât este plafonul contribuţiei anuale prin tichete)
* altfel, efortul financiar va fi preluat de angajator şi dedus fiscal.
* suma coplăţii poate fi asigurată la asigurări voluntare.

Acest punct este foarte nebulos. Dacă se va permite deductibilitatea de către angajator a sumei de 600 lei anual, acest lucru îi va îndeptăţi pe angajaţi să solicite plata coplăţii de către angajator, ceea ce, în condiţiile actualei crize economice, va crea tensiuni. Mult mai logică ar fi fost deductibilitatea sumei respective din impozitul pe salarii. Deductibilitatea de către angajator ar fi total ilogică, atâta vreme câtă angajatul este obligat la coplată pentru serviciile medicale al căror beneficiar este, angajatorul neavând nicio calitate în acest proces.

7. Generarea în sistem a peste 700 milioane lei anual

* se finanţează complementar sistemul
* se introduc în mod transparent în sistem o parte din plăţile informale
* veniturile rămân la furnizor pentru investiţii, servicii.

Finanţarea complementară a sistemului este marea miză a coplăţii. Introducerea în sistem a unei părţi a plăţilor informale este iluzorie, iar rămânerea veniturilor la furnizor este, de asemenea, iluzorie, căci casele de sănătate vor deduce, cu siguranţă, sumele încasate din coplată din sumele datorate unităţilor medicale.

8. Unităţile medicale îşi suplimentează veniturile

* cresc posibilităţile pentru investiţii, extinderi şi achiziţii de echipamente şi materiale sanitare
* creşte calitatea serviciilor medicale

Iluzoriu, aşa cum am explicat mai sus.

9. Crearea condiţiilor pentru dezvoltarea sistemului de asigurări private de sănătate

* există posibilitatea ca sumele aferente tichetului pentru sănătate să poată fi acoperite de asigurările private
* serviciile care nu vor fi acoperite de CNAS vor putea fi preluate şi suportate de sistemul privat de asigurări

Acest punct este interesant, fiind singurul legat strâns de economia de piaţă, numai că, în lipsa definirii pachetului minim de servicii medicale furnizate în cadrul asigurării de sănătate de stat, acest punct este greu de aplicat, deocamdată.

Ce consecinţe va avea impunerea plăţii TVA dezvoltatorilor imobiliari persoane fizice?

După cum se ştie, în ultima vreme s-a declanşat un adevărat război de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) împotriva dezvoltatorilor imobiliari care au construit şi vândut imobilele ca persoane fizice. ANAF vrea să îi oblige să plătească TVA pentru ceea ce au vândut, pretinzând că aceştia au făcut afaceri comerciale şi nu s-au declarat drept comercianţi, în conformitate cu legislaţia fiscală în vigoare. Miza este "recuperarea" de către stat a unei sume apreciate la 11 mld.lei (circa 2,7 mld.€) din plata TVA de către aceşti dezvoltatori.

Numai că cei mai mulţi dintre cei care au făcut pe dezvoltatorii imobiliari ca persoane fizice ştiau că s-ar putea să-i pască o asemenea consecinţă şi şi-ai luat măsurile de precauţie necesare. Ei au inclus în contractul de vânzare-cumpărare clauze privitoare la plata unui eventual TVA. Cu alte cuvinte, prevederile respective afirmau că, în cazul în care s-ar fi schimbat legislaţia fiscală în materie de TVA sau dezvoltatorul ar fi fost obligat să plătească TVA din varii motive, cumpărătorul imobilului se obligă să plătească acel TVA. Dezvoltatorii imobiliari persoane fizice ştiau de o asemenea posibilitate căci încă din 2006, pe când Sebatian Bodu era preşedintele ANAF, se vorbea despre această intenţie a autorităţilor fiscale.

Dezvoltările imobiliare pe persoană fizică au fost calea aleasă pentru cel puţin două motive. Primul şi cel mai important a fost că la preţul final nu se adăuga TVA şi, deci, preţul imobilelor vândute era mai atractiv şi marja de profit a dezvoltatorului mai mare, întrucât preţul nu era echivalent cu TVA-ul, ci cu o valoare ceva mai mică. Al doilea motiv a fost evaziunea fiscală prin neplata impozitului pe profit şi a impozitelor şi contribuţiilor pe salarii, utilizându-se munca la negru sau în regie proprie, ca să uzăm de o expresie mai elegantă.

Să vedem ce consecinţe va avea această măsură. Având în vedere faptul că persoanele respective vor fi considerate comercianţi retroactiv, ei vor avea dreptul să-şi şi deducă TVA-ul deductibil odată cu plata TVA-ului colectat. În consecinţă, având în vedere că clienţii finali le vor plăti TVA-ul pe imobil şi dezvoltatorul îşi şi deduce TVA-ul pe cheltuieli, el va ieşi într-un uşor câştig. Însă va fi obligat să plătească impozitul pe profit, care se va compensa în bună măsură cu sumele deduse la TVA. În final, dezvoltatorul nu va avea pierdere. Cei care vor pierde vor fi cei care au cumpărat imobile de la dezvoltator, pe umerii cărora va cădea întrega povară.

Actualizare: S-a înfiinţat Asociaţia pentru Prevenirea Abuzurilor Fiscale, constituită pentru apărarea drepturilor persoanelor fizice care au acţionat drept dezvoltatori imobiliari. Taxa de înscriere este între 400 lei şi 2.000 lei, după posibilităţile fiecăruia :), şi cotizaţia lunară între 100 lei şi 400 lei, după posibilităţile fiecăruia :), după cum se menţionează în pagina de aici.

BNR se pronunţă împotriva falimentului personal

După cum se ştie, problema falimentului personal a fost îndelung discutată în ultima vreme, cu opinii pro şi contra. Legea falimentului personal a fost adoptată astăzi de Senat, rămânând ca decizia să fie luată de Camera Deputaţilor, cameră decizională în acest caz. Proiectul de lege, realizat după modelul legii falimentului personal din SUA, permite instanţelor să stabilească dacă o persoană se află în insolvenţă scuzabilă sau faliment fraudulos. Potrivit proiectului, debitorul care cu bună credinţă a cerut şi a acceptat deschiderea procedurii insolvenţei va putea fi descărcat total sau parţial de datoriile anterioare sau ulterioare deschiderii procedurii, dacă bunurile sale sunt insuficiente pentru plata întregii mase credale şi dacă instanţa i-a acordat beneficiul scuzabilităţii.

Din punctul de vedere al băncilor, lucrurile stau cu totul altfel. "În 99% din cazurile în care se va aplica legea va fi vorba de cineva care a luat un credit mare de la bancă şi există în garanţie un activ mare. Dacă nu rambursează creditul, casa şi terenul sunt vândute, iar banii merg la bancă. Pentru asta nu e nevoie de o lege specială. Legea va reprezenta un risc pentru că va fi văzută ca o oportunitate (...) S-a văzut că nici legea insolvabilităţii companiilor nu a funcţionat cum trebuie, pentru că nici băncile, nici avocaţii, nici clienţii nu au experienţa necesară. Trebuie proceduri rapide, trebuie scurtate termenele", crede Steven van Groningen, vicepreşedinte al ARB şi preşedintele Raiffeisen Bank România, citat de Mediafax.

La rândul său, Adrian Vasilescu, consiler al guvernatorului BNR, a declarat pentru Mediafax: "Proiectul legii falimentului personal în aparenţă este generos. În esenţa lui, însă, este posibil să ne trezim în faţa unor prevederi legale care să provoace o presiune puternică asupra unui sistem, mă refer la sistemul bancar, care şi aşa suportă un proces de încetinire a creditării. Într-un moment în care aşteptăm zorii încrederii în economia noastră, care să stimuleze băncile să relanseze creditarea, un astfel de act normativ ar putea să descurajeze procesul şi să vedem băncile în căutare de garanţii peste garanţii ca să dea un credit."

De altfel, BNR şi ARB nu au avizat acest proiect.

Băncile refuză visceral falimentul personal pentru că riscurile asociate acordării de credite bancare ar creşte şi, într-adevăr, ar fi necesare garanţii suplimentare pentru obţinerea unui credit. Pe de altă parte, însă, o astfel de lege le-ar scoate din amorţire, întrucât s-au obişnuit să câştige bani foarte uşor, mai ales în perioada boom-ului economic din anii 2003-2008.

Creditarea a bătut pasul pe loc în februarie 2010

Azi, BNR a publicat Indicatorii monetari pentru luna februarie 2010.

Soldul creditului neguvernamental acordat de instituţiile de credit a scăzut în luna februarie 2010 cu 0,1% (-0,3% în termeni reali) faţă de luna ianuarie 2010, până la nivelul de 199.167,1 mil.lei. Creditul în lei s-a diminuat cu 1,0% (-1,2% în termeni reali), în timp ce creditul în valută exprimat în lei a crescut cu 0,6 % (exprimat în euro, creditul în valută a crescut cu 0,9%). La 28 februarie 2010, creditul neguvernamental a înregistrat o reducere de 3,7% (-7,9% în termeni reali) faţă de 28 februarie 2009, pe seama diminuării cu 5,1% a componentei în lei (-9,2% în termeni reali) şi a scăderii cu 2,8% a componentei în valută exprimată în lei (exprimat în euro, creditul în valută s-a majorat cu 1,5 la sută).

Creditul guvernamental1 a crescut în luna februarie cu 2,7%, până la 50.920,4 mil.ei. La 28 februarie 2010, creditul guvernamental s-a majorat cu 105,1% (96,3% în termeni reali) faţă de 28 februarie 2009.

Depozitele rezidenţilor clienţi neguvernamentali au crescut în luna februarie 2010 cu 0,5% faţă de luna ianuarie 2010, până la nivelul de 165.173,2 mil.lei.

Depozitele în lei ale gospodăriilor populaţiei au crescut cu 2,6%, până la 61.484,2 mil.lei. La 28 februarie 2010, depozitele în lei ale gospodăriilor populaţiei au înregistrat o creştere de 9,8% (5,1% în termeni reali) faţă de 28 februarie 2009.

Depozitele în lei ale persoanelor juridice (societăţi nefinanciare şi instituţii financiare nemonetare) s-au majorat cu 0,8%, până la 40.948,3 mil.lei. La 28 februarie 2010, depozitele în lei ale persoanelor juridice au crescut cu 1,8% (-2,6% în termeni reali) faţă de 28 februarie 2009.

Depozitele în valută ale rezidenţilor gospodării ale populaţiei şi persoane juridice (societăţi nefinanciare şi instituţii financiare nemonetare), exprimate în lei, s-au redus cu 1,7%, până la nivelul de 62.740,7 mil.lei (exprimate în euro, depozitele în valută au scăzut cu 1,3%, până la 15.275,4 mil.€). Comparativ cu aceeaşi lună a anului precedent, depozitele în valută ale rezidenţilor exprimate în lei au crescut cu 8,0% (exprimate în euro, depozitele în valută ale rezidenţilor au crescut cu 12,8%); depozitele în valută ale gospodăriilor populaţiei exprimate în lei au crescut cu 12,5% (exprimate în euro, depozitele în valută ale gospodăriilor populaţiei au crescut cu 17,5%), iar depozitele în valută ale persoanelor juridice (societăţi nefinanciare şi instituţii financiare nemonetare) exprimate în lei s-au majorat cu 1,8% (exprimate în euro, depozitele în valută ale rezidenţilor persoane juridice au crescut cu 6,3%).

Masa monetară în sens larg (M3) a fost la sfârşitul lunii februarie 2010 de 187.539,4 mil.lei. Faţă de luna ianuarie 2010 aceasta a crescut cu 0,8% (0,6% în termeni reali), iar în raport cu februarie 2009 masa monetară a crescut cu 6,4% (1,9% în termeni reali).

BRD a lansat noua aplicaţie de Internet Banking. Era şi timpul, dar tot degeaba

Am fost client al BRD cu câţiva ani în urmă. Pe lângă problemele pe care banca le avea cu personalul destul de slab pregătit din cauza expansiunii rapide a unităţilor bancare în perioada de boom, unul dintre motivele care m-au determinat să renunţ la serviciile BRD a fost aplicaţia de Internet Banking, BRD-Net. Era pur şi simplu făcută amatoriceşte, în dispreţ faţă de necesităţile securităţii informatice a unui astfel de serviciu, extrem de sensibil. Pe scurt, autentificarea se făcea printr-un user format din 8 caractere numerice şi o parolă. Adică destul de uşor de spart. Nici vorbă de token care să fie parolat şi care să servească unei autentificări mult mai sigure. Mai simplu spus, ca în epoca de piatră.

O altă mare hibă a sistemului era faptul că nu puteai să faci o plată către un beneficiar oarecare până nu depuneai o hârtie care, ulterior, trebuia aprobată de bancă, prin care adăugai pe lista de beneficiari contul respectiv. Noua aplicaţie, pe lângă o interfaţă mai modernă, nu schimbă mare lucru din esenţa autentificării. Numele de utilizator este format din aceleaşi 8 cifre, numai că parola se introduce de la o tastatură virtuală, la care tastele sunt distribuite aleator ca plasare pe ecran. E un mic progres, dar aplicaţia tot nu beneficiază de măsuri anti-fraudă eficiente şi puternice. N-aş utiliza nici noua versiune a aceste aplicaţii.

Având în vedere faptul că BRD - Groupe Société Générale este cea de-a doua bancă din România după totalul activelor gestionate, având o cotă de piaţă de 14,1% în 2009, după cum scriam aici, are peste 2,5 milioane de clienţi şi o reţea de 930 de unităţi, ar fi putut face eforturi mai mari pentru securizarea accesului la conturi prin aplicaţia de Internet Banking.

Impozit anual de 1,5% din valoarea de piaţă a imobilelor noi nevândute

Se vehiculează un nou impozit: 1,5% din valoarea de piaţă a imobilelor noi nevalorificate. Astfel, autorităţile locale vor să-şi rotunjească veniturile, cu riscul de a împinge în dificultate dezvoltatorii imobiliari, care şi aşa au fost loviţi de criză. "În perioada următoare, veţi vedea că autorităţile locale vor cere falimentul unor dezvoltatori pentru că aceştia nu vor putea plăti impozitul pus pe clădire, de 1,5% din valoarea acesteia, şi nu vor putea obţine credite pentru a-l achita", a declarat avocatul Gabriel Biriş de la casa de avocatură Biriş-Goran pentru Mediafax.

Este un exemplu tipic de impozit pro-ciclic. După ce timp de ani de zile valorile de impunere avute în vedere de direcţiile de impozite şi taxe ale autorităţilor locale au fost extrem de departe de realitatea de pe piaţa imobiliară, iată că acum acestea vor să se ancoreze în piaţă şi să impună un impozit aberant. Spre exemplu, în Bucureşti, sunt nevândute circa 10.000 de unităţi locative în imobile noi. Dacă am considera un preţ mediu de 70.000 €, ar însemna ca autorităţile locale să încaseze în acest an circa 10,5 mil.€. Contra acestei sume, ar posibilă declanşarea unor falimente în rândul dezvoltatorilor imobiliari.

Dacă luăm în considerare un termen de revenire de 10 ani, adică recuperarea investiţiei într-o unitate locativă nouă prin închiriere, ar însemna că un dezvoltator ar avea un randament anual de 10% sau unul lunar de 0,83%. Două luni din chiria pe un an s-ar duce pe valoarea impozitului anual datorat autorităţilor locale.

Măsura este aberantă şi cred că ne putem aştepta la proteste viguroase în perioada următoare. Cât despre impredictibilitatea sistemului fiscal din România, despre acest subiect am scris şi vorbit de multe ori.

Timon, o şuşă imobiliară cu pretenţii de târg naţional

În aceste zile, a avut loc la Bucureşti, în Piaţa Constituţiei, cea de-a XIV-a ediţie a Timon, prescurtare de la Târgul Imobiliar Naţional. Marele târg a fost amenajat într-un cort mai mare, ca de nuntă la ţară. De altminteri, locul ales a fost acelaşi în care au loc festivalurile berii sau Revelionul organizat de Primăria Capitalei. Şi, ca să justifice amestecătura cu organizarea în acelaşi loc a unui târg de îmbrăcăminte şi încălţăminte şi a unuia de plante ornamentale, ni se oferă următoarea explicaţie: „Toate acestea pentru că procesul de căutare a unei locuinţe trebuie să fie unul plăcut, pentru că pe lângă locuinţă oamenii mai au şi alte nevoi adiacente, precum amenajarea grădinii sau achiziţia unei maşini, dar şi pentru că bucureştenii merită mai mult decât clasicele expoziţii cu standuri şi pliante sau pentru că este timpul ca Bucureştiul să se alinieze la conceptele europene de târguri şi expoziţii, al căror cuvânt de ordine nu trebuie să fie niciodată plictiseala”, afirmă Vlad Vlăsceanu, director Timon, pe site-ul târgului.

Nu este de mirare că succesul târgului este de menţionat în Cartea Recordurilor: 6 contracte de vânzare-cumpărare pentru locuinţe promovate de dezvoltatorii imobiliari prin intermediul Timon, adică 0,075% dintre cele 8.000 de unităţi locative care au fost promovate de 60 de dezvoltatori şi 3 agenţii imobiliare, după cum informează Imopedia.ro. De altminteri, anul trecut, în septembrie 2009, la o altă ediţie a aceluiaşi târg, în disperare că nu se realiza niciun contract, s-a purces la o licitaţie olandeză, despre care am scris pe larg aici, la care s-a vândut o singură garsonieră.

În mod vădit, multe dintre târgurile imobiliare din România sunt maşini de făcut bani, pe baza interesului crescut faţă de piaţa imobiliară din anii 2003-2008. Acum, în perioadă de criză, aceşti bani sunt mai greu de făcut. Însă nostalgia banilor mulţi nu dispare cu una, cu două. Money.ro îi citează pe organizatorii acestui târg cum că expoziţia din cort i-ar fi costat 500.000 €, iar aranjamentul cu arbuşti decorativi, conifere şi foioase de mari dimensiuni, arbuşti mediteraneeni, plante decorative şi flori de sezon, dar şi cu fântâni arteziene sau mobilier pentru gradină, a fost realizat în colaborare cu City Garden.

În disperare de cauză, Vlad Vlăsceanu s-a asociat cu Ion Cătuţoiu, director la RealTime, agenţie imobiliară care se laudă că deţine 85% din oferta de clădiri de birouri din Bucureşti şi emite studii de piaţă, despre a căror metodologie nu se suflă un cuvinţel. Ambele personaje au pornit un război furibund faţă de toţi cei care fac afirmaţii despre piaţa imobiliară care nu le convin făcătorilor de târguri imobiliare naţionale în corturi de nuntă. Adică, pentru a le fi pe plac şi pentru a le merge afacerea, toată lumea care vorbeşte despre piaţa imobiliară ar trebui să spună că preţurile nu mai pot scădea în perioada următoare.

„Nu este de ajuns să fii purtător de cuvânt al ARAI, al UNAI sau al unui por­tal imobiliar pentru a te erija în formator de opinie. De cele mai multe ori, aceşti trans­mi­ţători de mesaje s-au contrazis de la o vreme la alta. Au trans­mis mesaje dăunătoare pieţei şi au dezinformat publicul interesat de imo­biliar”, afirmă Vlad Vlăsceanu în Financiarul.

„Sunt personaje care ar face şi ar spune orice pentru a câştiga o brumă de notorietate. Acesta este motivul hao­sului informaţiei imobiliare cu privire la nivelul şi evolutia preţurilor. (...) Presa, care este principalul canal de in­for­mare, doreşte senzaţional şi audienţă. Cei care pot oferi senzaţionalul sunt ne­profesioniştii pieţei imobiliare, persoane care nu au reuşit în profesie, dar reuşesc să vorbească despre ea. (...) Repre­zen­tativitatea asociaţiilor şi uniunilor imobiliare este la nivelul subsolului pie­ţei, fără a avea printre membri oameni sau companii cu excelenţă în activitatea imobiliară”, zice Ion Cătuţoiu în acelaşi articol din Financiarul, intitulat „Analiştii“ imobiliari manipulează piaţa după propriile interese.

Rog televiziunile şi presa să dea curs urletului domnilor Vlăsceanu şi Cătuţoiu, să nu mai dea glas decât opiniilor celor doi specialişti, pentru ca opinia publică românească să pună umărul la susţinerea eforturilor lor de cort şi la umflarea conturilor lor bancare slăbite de criză.

Mai mult decât atât, îi sugerez d-lui Vlăsceanu ca, după legalizarea bordelurilor, să alăture viitoarelor ediţii ale Timon şi un astfel de stabiliment, tocmai pentru a realiza alinierea Bucureştiului „la conceptele europene de târguri şi expoziţii, al căror cuvânt de ordine nu trebuie să fie niciodată plictiseala”. I-ar servi şi cauzei nobile de a-i mai convinge pe dezvoltatorii imobiliari să-i plătească taxa de stand.

Warren Buffett cântă rock

Warren Buffett s-a tatuat, şi-a pus geacă de piele, bandană şi-a început să cânte ca Axl Rose de la Guns N'Roses. Celebrul miliardar american nu s-a reprofilat, ci a ales să joace în clipul companiei sale de asigurări, Geico. Această fimă face un clip în fiecare an, la întrunirea angajaţilor. În anii precedenţi Warren Buffett a jucat rolul unui DJ sau al unui cerşetor.

Via Evenimentul zilei

Salariile bugetarilor din Grecia

Redau în graficul de mai jos nivelurile de salarizare ale bugetarilor din Grecia (click pe grafic pentru mărire). Sursa datelor: Ministerul Finanţelor din Grecia.



Aceleaşi metehne ca şi în România: clientelism politic, pensionezi unul şi angajezi doi. Este de menţionat faptul că, în 2009, salariul minim din Grecia a fost 727,17 €. Sistemul public a contribuit în bună măsură la criza fără precedent prin care trece Grecia acum.

S-a spulberat un tabu: UE va sprijini Grecia pentru a nu periclita viabilitatea monedei unice

Miniştrii de finanţe din zona euro au pus bazele pentru o linie de finanţare la dispoziţia Greciei, ceea ce conduce la spulberarea unui tabu, conform căruia nu se acordă ajutoare financiare guvernelor în dificultate, iar acest lucru a fost decis în scopul de a preveni o criză pentru euro.

Astfel, cele 16 ţări din zona euro au elaborat o strategie pentru împrumuturi de urgenţă în cazul în care planul Greciei de reducere a deficitului bugetar prin creşteri de taxe si reduceri salariale nu va reuşi să oprească dezastrul fiscal. Până acum, s-a convenit asupra unei linii de finanţare de 4,8 mld.€.

"Am clarificat aranjamentele tehnice care ne-ar permite să declanşăm o acţiune coordonată, care ar putea fi rapid pusă în aplicare în cazul în care va fi necesar", a declarat prim-ministrul luxemburghez, Jean-Claude Juncker, după şedinţa miniştrilor de finanţe din zona euro la Bruxelles.

Moneda euro traversează cea mai dură încercare în cei 11 de ani de istorie, angajamentul fără precedent luat reflectând îngrijorare că problemele financiare ale Greciei ar putea fi contagioase şi ar putea submina încrederea investitorilor. De la sfârşitul anului trecut, euro s-a depreciat cu 10% faţă de dolarul american.

Grecii sunt furioşi, dar gata să încaseze cura de austeritate

În conformitate cu un sondaj publicat ieri de cotidianul grec Ethnos, majoritatea grecilor continuă să susţină politica de austeritate a guvernului socialist, chiar dacă o consideră injustă. În conformitate cu acest sondaj, realizat în perioada 8-10 martie 2010, pe un eşantion de 1.008 persoane, 48% dintre greci resimt furie şi dezamăgire faţă de politica de austeritate a guvernului, 16,7% au optat pentru înţelegere, 19% sunt îngrijoraţi faţă de viitor, iar 16% se aşteaptă la un nou început pentru ţară.

Aproape 66% dintre cei chestionaţi consideră injust planul de măsuri de austeritate adoptat la începutul acestei luni, care afectează în special salariaţii din sectorul bugetar, conducând la reduceri salariale pentru toate nivelurile de venit. Un grec din şase consideră că guvernul nu a avut de ales, iar 50,1% consideră că aplicarea programului va îndrepta ţara într-o direcţie bună.

În ceea ce priveşte protestele sociale care au zguduit Grecia în ultima vreme, peste jumătate dintre respondenţi consideră că este necesară o ripostă socială temperată: 40% consideră că sindicatele trebuie să urmărească pacea socială, iar 35% cred că sindicatele trebuie să-şi manifeste opoziţia faţă de măsurile guvernamentale fără stimularea unor reacţii sociale puternice. Numai o cincime dintre greci pledează pentru o revoltă generală pentru eliminarea măsurilor de asuteritate.

În ciuda criticilor aduse partenerilor europeni, acuzaţi de lipsă de solidaritate, 64% dintre respondenţi consideră că Grecia ar trebui să continue negocierile cu partenerii din Uniunea europeană şi numai 17,5% sunt în favoarea unui împrumut de Fondul Monetar Internaţional.

Cazurile de incapacitate de plată în programul "Prima casă" vor fi din ce în ce mai multe

Azi dimineaţă, am avut o intervenţie la The Money Channel legată de programul "Prima casă 2". Câteva extrase în secvenţele video de mai jos, iar relatarea aici.

Atenţie la ce semnaţi la bancă odată cu actualizarea datelor personale

După cum se ştie, suntem într-o perioadă în care trebuie să ne actualizăm datele personale la băncile comerciale la care avem conturi. Acţiunea se înscrie în eforturile de combatere şi prevenire a spălării banilor şi finanţării activităţilor teroriste. Reglementarea aplicabilă este Regulamentul BNR nr.9 din 3 iulie 2008. Numai că unele bănci comerciale solicită clienţilor ca, odată cu semnarea documentului care actualizează datele personale, să mai semneze şi alte documente, cum ar fi condiţii generale de utilizare a contului curent, pretextând că acestea sunt obligatorii prin deciziile BNR.

În legătură cu această practică, Mugur Şteţ, purtătorul de cuvânt al Băncii Naţionale a României, a declarat pentru România liberă: "Regulamentul numărul 9/2008 al BNR face referire strictă doar la datele personale minimale care trebuie completate de client. Este adevărat că băncile au dreptul, în funcţie de propriile norme, să ceară şi alte date, însă în niciun caz nu pot lega cerinţele BNR de alte documente care ţin strict de relaţia contractuală între client şi bancă, aşa cum este şi cazul unui document care conţine condiţii generale de utilizare."

Există semnale că unele bănci comerciale solicită clienţilor să semneze documente de zeci de pagini, care conţin clauze esenţiale privind drepturile şi obligaţiile clientului şi ale băncii, inclusiv date privind dobânzile şi comisioanele. Aceste documente sunt stufoase şi complicate pentru clienţi fără cunoştinţe suficiente în domeniu. Funcţionarii bancari pretind că semnarea acestor documente este cerută de BNR, ceea ce este complet fals.

Documentele privind actualizarea datelor personale au o singură pagină şi solicită date elementare privind identitatea clientului. Atenţie la ce semnaţi!

În scurt timp, ar putea apare primele incapacităţi de plată în programul "Prima casă"

"Avem informaţii neoficiale că ar putea apărea unul sau două cazuri în următoarele săptămâni", a declarat Aurel Şaramet, preşedintele Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM (FNGCIMM), pentru Ziarul financiar. El se referă la cazurile de dafault, respectiv imposibilitatea celor creditaţi prin programul "Prima casă" de a mai rambursa creditul. În consecinţă, statul român va fi executat cu valoarea restantă a creditului.

Am evocat de multe ori această realitate în aceste pagini sau în intervenţiile mele în presă. Să nu uităm că perioada de derulare a creditelor prin acest program se întind pe 25-30 de ani. Să ne amintim că primul contract prin acest program a fost semnat pe data de 8 iulie 2009. Iată că au trecut numai 8 luni de la primul contract şi încep să apară problemele. Statul român, prin premierul Emil Boc, a apreciat că rata de deafult va fi sub 10% şi şi-a bugetat sumele în consecinţă. Dar dacă va fi mai mare? Dacă programul "Prima casă" se va dovedi un subprime românesc, desigur, la alte dimensiuni decât în SUA?

Am semnalat în nenumărate rânduri hibele programului şi faptul că a fost lansat pe picior, fără un studiu prealabil al realităţii economice şi un studiu de impact. Totodată, am arătat lipsa de fundament economic şi faptul că un avans de numai 5% deresponsabilizează beneficiarii de credit ipotecar prin acest program. Acum încep să se vadă rezultatele.

Inflaţia lunară a coborât în februarie 2010 la 0,20%

Astăzi, Institutul Naţional de Statistică a dat publicităţii comunicatul privind indicele preţurilor de consum în luna februarie 2010. Dacă inflaţia lunară în luna precedentă a stabilit un record, 1,68%, pus de BNR pe seama măririi accizelor la tutun şi alcool, aşa cum scriam aici, iată că inflaţia lunară în februarie 2010 a scăzut considerabil, situându-se la doar 0,20%. Inflaţia anuală a scăzut la 4,50%, faţă de 5,21% în luna precedentă, aşa cum se poate observa din graficul de mai jos (click pentru mărire).



În a doua imagine, am reprezentat inflaţia lunară (cu verde) şi media mobilă a Indicelui Preţurilor de Consum (cu portocaliu), valoare care intră în cadrul criteriilor de convergenţă nominală pentru admiterea în zona euro. În luna februarie 2010, această medie mobilă (media inflaţiilor anuale în ultimele 12 luni faţă de precedentele 12 luni) s-a situat la 5,27%, în scădere de la 5,47%, cât s-a înregistrat în ianuarie 2010.



Inflaţia lunară a fost cauzată, în februarie 2010, de creşterea preţurilor mărfurilor nelimentare şi alimentare cu câte 0,24% faţă de luna precedentă şi a menţinerii tarifelor serviciilor.

Inflaţia anuală înregistrată, de 4,50%, se găseşte la limita superioară a ţintei de inflaţie stabilite de BNR, de 3,5% +/- 1 punct procentual.

General Electric intenţionează să se retragă din acţionariatul grupului turc Garanti, însă Garanti Bank România fuzionează cu GE Money

Surse din interiorul General Electric au anunţat în urmă cu două săptămâni intenţia GE de a se retrage din acţionariatul grupului turc Garanti. GE are o participaţie de 20,85% la Garanti, cea mai tranzacţionată acţiune la bursa de la Istanbul şi cel mai mare jucător de pe piaţa creditelor bancare în ceea ce priveşte cota de piaţă. GE speră să obţină din această tranzacţie circa 3,3 mld.€, după cum anunţă Reuters.

Investitorii străini preferă această bancă întrucât este în proporţie de circa 50% deţinută de investitori privaţi, pe când alte grupuri bancare din Turcia sunt fie afaceri de familie, fie deţinute de stat. Având în vedere free-float-ul¹ ridicat al Garanti Bank, lichiditatea pe această acţiune este considerabilă.

GE participă la acţionariatul Garanti prin divizia sa GE Money, cunsocută şi drept GE Consumer Finance, este divizia de servicii financiare a companiei General Electric, prezentă şi în România, prin GE Money România, care oferă credite de nevoi personale, credite ipotecare, credite de consum, carduri de credite, leasing auto.

Cu toată mutarea preconizată la nivel global, "În România nu se schimba nimic, vom merge în continuare mână în mână cu GE Money. Planurile de viitor pentru România rămân neschimbate", a declarat pentru Ziarul financiar directorul general al Garanti Bank România, Murat Atay.

În prezent, Garanti Bank România este sucursala GarantiBank International N.V., cu sediul la Amsterdam, deţinută, la rândul său, integral de grupul turc. Banca este în proces de autorizare la BNR, pentru a obtine o licenţă bancară locală, acum funcţionând în regim de sucursală. Noua instituţie bancară se va numi GE Garanti Bank şi ar trebui să reunească operaţiunile sucursalei locale a Garanti cu cele ale celor trei instituţii financiare nebancare deţinute de GE Money. Procesul de autorizare a început în urmă cu circa un an, finalizarea fiind aşteptată în perioada care urmează.

______________________
¹ Free-float desemnează proporţia din capitalul social al unei societăţi comerciale disponibilă pentru a fi tranzacţionată în mod public în cadrul unei burse de valori. În cazul unui free-float ridicat, lichiditatea potenţială a acţiunii este foarte ridicată.

Scădere dramatică a pieţei de leasing din România în 2009 cu 72%

Piaţa de leasing din România a scăzut cu 72% în 2009 faţă de 2008, la un nivel de 1,33 mld.€, revenire la nivelul înregistrat în 2004, a anunţat astăzi într-o conferinţă de presă Jean-Claude Boloux (în fotografie), preşedintele Asociaţiei Societăţilor Financiare - ALB, care deţine 98% din piaţa de leasing din România, prin cei 42 de membri. El a menţionat că dinamica pieţei de leasing este strâns legată de evoluţia economiei naţionale, care, în 2009, a înregistrat un regres de peste 7% faţă de 2008. Sintagma ALB vine de la Asociaţia de Leasing Bancar, vechea denumire a asociaţiei. Această asociaţie coexistă cu Asociaţia Societăţilor de Leasing din România (ASLR), constituită, în general, din societăţi de leasing care nu sunt afiliate băncilor comerciale.

"Finanţările pentru achiziţia de vehicule au înregistrat anul trecut o scădere mai mare decât media pe întreaga piaţă de profil, respectiv 75,2%, la 839,6 mil.€. De asemenea, segmentul echipamentelor a avut o cădere de 75,9%, la 261,16 mil.€", a declarat Boloux, citat de Mediafax. În 2008, piaţa de leasing auto a totalizat 3,38 mld.€, iar piaţa leasingului de echipamente, 1,082 mld.€.

La rândul său, leasingul imobiliar s-a redus cu 33,9% anul trecut, ajungând la 232,65 mil.€, faţă de nivelul de 351,84 mil.€ din 2008. Finanţarea sectorului imobiliar este dominată de categoria clădirilor industriale şi comerciale, cu un total de 36%, şi de cea a spaţiilor de birouri clasa A, B şi C, cu 26%. În schimb, finanţarea terenurilor reprezintă 4%, în timp ce restul de 34% revine hotelurilor, sectorului rezidenţial şi al blocurilor de locuinţe.

"Clienţii corporativi au atras cea mai mare parte, respectiv 91%, din totalul finanţărilor, urmaţi de retail - 8% şi de sectorul public - 1%. Din punct de vedere al duratei contractului de leasing, perioada cel mai des întâlnită este de peste cinci ani - 26%, urmată de cea de 4-5 ani - 24%, 3-4 ani - 23%, 2-3 ani - 18%, 1-2 ani - 5% şi de 1 an - 4%", a mai spus Jean-Claude Boloux.

Şmecheria magazinelor cu pungile biodegradabile

Mergem cu toţii la cumpărături. Ştim că, până la un moment, unele dintre marile magazine ofereau pungile gratis. România a adoptat o măsură integrată în politicile de mediu prin care a hotărât să descurajeze utilizarea pungilor care nu sunt biodegradabile. În consecinţă, statul a impus o taxă de 0,20 lei (dacă nu mă înşel) pentru fiecare pungă care nu este biodegradabilă, taxă suportată de client. Marile lanţuri de magazine au aplicat măsura, dar au făcut eforturi să comande şi pungi biodegradabile. În principal, este vorba de pungi din plastic biodegradabil şi pungi din hârtie. Numai că magazinele nu mai dau aceste pungi gratuit, deşi, din punct de vedere legal, ar putea s-o facă.

În consecinţă, mai ales în condiţii de criză economică, românii au un nou sport naţional: colecţionarea de pungi vechi în debara sau în portbagajul maşinii.

Traian Băsescu flutură pisica unui nou împrumut internaţional

Aflat la şedinţa de bilanţ a Ministeului Apărării Naţionale, Traian Băsescu a făcut consideraţii economice, care, probabil, îşi aveau mai degrabă locul în alt tip de reuniune. Iată câteva extrase:

"Nu pun lipsa de resurse strict pe seama crizei, dar am avut câţiva ani de... nu aş spune de inconştienţă, ci de lipsă de viziune, când am crezut că putem consuma mai mult decât producem, ceea ce ne-a adus astăzi în situaţia de a împrumuta bani pentru a asigura salarii, pensii, funcţionarea sistemului de sănătate şi aşa mai departe. Va trebui să ne dimensionăm exigenţele pe realităţile României şi va trebui să înţelegem odată pentru totdeauna că nu putem cheltui mai mult decât producem şi asta nu o spun pentru armată, ci o spun în general."

"Imaginaţi-vă că, în perioada următoare, guvernul nu ar reuşi să ia nişte măsuri, pentru că se opune o masă întreagă de propagandişti, pe la televiziuni şi peste tot, dar să ne imaginăm că Guvernul nu ar reuşi sa impună nişte cheltuieli rezonabile de funcţionare a statului, în care intră şi cheltuielile de salarizare şi cheltuielile cu sporuri inventate şi cheltuielile cu tot soiul de avantaje speciale. Efectul ar fi că, la sfârşitul anului 2010, ar trebui să facem un nou împrumut ca să plătim toate facilităţile de care au beneficiat categorii în mod nejustificat, spor de zâmbet în administraţia locală, spor să vină îmbrăcat decent sau, mai ştiu eu, că are o antenă deasupra cartierului."

Cu nu multă vreme în urmă, Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, afirma că am putea renunţa la unele dintre tranşele împrumuturilor internaţionale de 20 mld.€ şi am putea pune în loc flacăra violet. Iar acum vine Traian Băsescu şi ne spune că, din contră, am putea face un nou împrumut.

Mă întreb în ce ţară a trăit dl.Băsescu în ultimii 5-6 ani. Sau pe vremuri nu era atât de înţelept ca acum, la al doilea mandat? La ce fel de propagandişti se referă? Oare nu ai partidului care l-a susţinut şi care are frâiele guvernului în mâini? Care, când apar pe la televiziuni, parcă au un CD zgâriat, care începe invariabil cu "Guvernul Boc a adoptat măsuri anticriză..."?

Pe Traian Băsescu pare să nu-l mai înţeleagă nimeni.

Actualizare. Emil Boc, un yesman veritabil, nu putea afirma altceva decât: "Dacă nu eliminăm abuzurile, cum ar fi sporul de zâmbet şi sporul de ochi frumoşi, nu vom avea destui bani pentru ce ne trebuie. E un lucru de bun simţ ceea ce a spus preşedintele Băsescu, el aducând un argument în plus pentru a fi chibzuiţi în cheltuirea banilor." De fapt, asta nu este ştire :)

Sumele repartizate pe bănci în programul "Prima casă 2"

În tabelul de mai jos, sunt sumele repartizate pe bănci comerciale în programul "Prima casă 2".

Denumire bancă	Plafon repartizat (€)
BCR	215.633.423
BRD	161.725.067
Banca Românească	53.908.356
Alpha Bank	45.822.102
Piraeus Bank	37.735.849
Banca Transilvania	26.954.178
CEC Bank	21.563.342
Millenium Bank	18.867.925
Raiffeisen Bank	16.172.507
Banc Post	16.172.507
Unicredit Ţiriac Bank	16.172.507
Intesa	13.477.089
Garanti Bank	13.477.089
Volksbank	10.781.671
OTP Bank	6.738.544
Emporiki Bank	6.469.003
Leumi Bank	5.390.836
CreditEurope Bank	5.390.836
Banca Comercială Carpatica	4.312.668
ATEBank	2.156.334
RIB	1.078.167
Total	700.000.000

Mai jos, aveţi reprezentarea grafică a repartiţiei acestor plafoane.



Se impun câteva observaţii:

1. BCR şi BRD însumează 53,9% din totalul garanţiei.

2. 6 bănci (Emporiki Bank, Leumi Bank, CreditEurope Bank, Banca Comercială Carpatica, ATEBank, RIB) au mai puţin de câte 1% din valoarea garanţiei.

3. În repartizarea sumelor pe bănci, nu s-a ţinut cont de performanţele anterioare ale acestora în programul "Prima casă 1".

4. Având în vedere supra-subscrierea de 97,1%, despre care scriam aici, pro-rata a fost de 50,74%. Spre exemplu, BCR a subscris 425 mil.€ şi i s-a repartizat o sumă de 215,6 mil.€.

Măsurile anticriză ale guvernului Boc, într-o emisiune TV

Aseară, am fost invitat la emisiunea Ora de foc la Realitatea TV, găzduită de Adrian Ursu. Tema a fost "Vom trăi bine! Dacă scăpăm...", aluzie ironică la cele spuse ieri de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, ministrul finanţelor publice, Sebastian Vlădescu, şi ministrul muncii, Mihai Şeitan, toţi fiind optimişti în legătură cu viitorul imediat al României. I-am avut alături, ca invitaţi, pe Adrian Vasilescu, consiler al guvernatorului BNR, Alexandru Athanasiu, PSD, fost ministru al muncii, Gabriel Berca, senator PNL, şi, din studioul de la Braşov, Gheorghe Ialomiţeanu, deputat PD-L.

La întrebarea mea care sunt trei dintre cel mai importante măsuri anticriză luate de guvernul Boc, Gheorghe Ialomiţianu, deputat PD-L, despre care înţeleg că a ocupat poziţia de director adjunct al Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Braşov, mi-a răspuns halucinant. După opinia sa, programul "Prima casă", acordarea şomajului tehnic în loc de concediere pe o perioadă limitată şi încercarea guvernului de crea locuri de muncă ar fi cele mai importante măsuri anticriză. Nu a menţionat nimic despre investiţii, încurajarea mediului de afaceri, eliminarea unei politici fiscale prociclice şi multe altele. Nu este, astfel, de mirare lipsa de viziune a acestui guvern şi incapacitatea sa de a gestiona România pe timp de criză.

Construcţiile de locuinţe noi, în scădere în T4 2009

Astăzi a fost publicat comunicatul de presă al Institutului Naţional de Statistică privind Construcţiile de locuinţe în trimestrul IV şi anul 2009.

În rezumat, în T4 2009 au fost date în folosinţă 22.931 locuinţe, în scădere cu 4.820 locuinţe, faţă de T4 2008, în scădere cu 17,4%. Distribuţia în profil regional subliniază o scădere în toate regiunile de dezvoltare astfel: Nord – Vest (-1.471 locuinţe), Bucureşti – Ilfov (-1.430 locuinţe ), Nord – Est (-852 locuinţe), Centru (-422 locuinţe), Vest (-277 locuinţe), Sud – Est (-186 locuinţe), Sud – Vest Oltenia (-101 locuinţe) şi Sud – Muntenia (-81 locuinţe), aşa cum este ilustrat în graficul de mai jos.



În anul 2009, au fost terminate 61.101 locuinţe, în scădere cu 3.313 locuinţe, faţă de anul 2008, adică o scădere de 5,1%. Distribuţia în profil regional pune în evidenţă o scădere a numărului locuinţelor terminate, cele mai semnificative înregistrându-se în regiunile de dezvoltare: Bucureşti – Ilfov (-1414 locuinţe), Nord – Vest (-1386 locuinţe) şi Centru (-1298 locuinţe). Creşteri au fost înregistrate în regiunile de dezvoltare: Sud – Muntenia (+733 locuinţe), Nord – Est (+318 locuinţe) şi Sud – Est (+286 locuinţe).



Pe medii de rezidenţă, analiza construcţiei de locuinţe noi pune în evidenţă o creştere a ponderii acestora în mediul rural atât în anul 2009 (50,4%) cât şi în anul 2008 (52,4%) cu menţiunea că în anul 2009 faţă de anul 2008 a avut loc o scădere de 2 puncte procentuale.

Grecia adoptă reduceri de cheltuieli bugetare de 4,8 mld.€

În încercarea de a-i convinge pe partenerii din Uniunea Europeană şi pe investitori că Grecia va fi în stare să reducă deficitul bugetar uriaş, de 12,7% din PIB, premierul grec, Geórgios Papandréou, a anunţat astăzi că guvernul grec va reduce cheltuielile bugetare cu 4,8 mld.€, anunţă Bloomberg.

Primele de vacanţă ale salariaţilor din sectorul public vor fui micşorate cu 30%. Cheltuielile salariale din sectorul public au reprezentat 12% din PIB în 2008, în creştere de la 10% în 2002, cu 2 puncte procentuale peste media Uniunii Europene.

Guvernul grec are în vedere creşterea TVA la 21%, precum şi majorarea accizelor la alcool şi tutun.

Premierul grec se va întâlni cu cancelarul german, Angela Merkel, pe 5 martie 2010, şi cu preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, pe 7 martie 2010, în vederea discutării nevoilor de finanţare ale Greciei.

Angajamentul autorităţilor greceşti este de a-şi reduce deficitul bugetar de la 12,7% în 2009 la un ambiţios 8,7% în 2010.

Măsurile de austeritate luate de guvernul grec a declanşat un val extins de proteste sociale. Grecii care lucrează în sistemul public beneficiază de al 13-lea şi al 14-lea salariu, plătite astfel: de Crăciun, un salariu, de Paşte şi în sezonul de vară, câte jumătate de salariu. Aceste salarii suplimentare vor fi reduse cu 30%, iar restul sporurilor va fi redus cu 12%.

Cum obţine UE banii împrumutaţi României

Ieri, Uniunea Europeană a lansat pe piaţă o emisiune de obligaţiuni în valoare de 1,5 mld.€, cu maturitate la 9 ani (scadenţa este 10 mai 2019), pentru finanţarea parţială a împrumuturilor acordate României şi Letoniei de la fondul de echilibrare a balanţei de plăţi. Emisiunea este garantată de ansamblul celor 27 de ţări membre ale Uniunii Europene.

De altfel, Comisia Europeană apelează destul de frecvent la acest instrument pentru finanţarea ajutoarelor şi împrumuturilor acordate ţărilor membre care nu fac parte din zona euro. Pentru ţările membre din această zonă, fondurile obţinute din emisiuni de obligaţiuni nu pot fi folosite în scopul finanţării acestor ţări, existând alte mecanisme, în care este implicată Banca Centrală Europeană.

În 2010, UE intenţionează să strângă circa 5 mld.€ pentru finanţarea balanţelor de plăţi ale ţărilor din afara zonei euro, afectate serios de criza economică pe care încă o traversăm.

Băncile comerciale şi programul "Prima casă 2"

Vă mai amintiţi? Anul trecut, la un plafon de garantare de 1 mld.€, băncile comerciale au subscris 1,457 mld.€, ceea ce însemna o supra-subscriere de 45,7%. În cele din urmă, până la sfârşitul anului 2009, au fost date garanţii de circa 520 mil.€, adică 52% din totalul sumei disponibile în cadrul programului "Prima casă".

În acest an, la un plafon de 700 mil.€, 21 de bănci comerciale au subscris 1,38 mld.€, a declarat pentru Hotnews.ro Aurel Şaramet, preşedintele FNGCIMM, instituţia împuternicită de statul român să acorde garanţiile în programul "Prima casă". Rezultă o supra-subscriere de 97,1%. Faţă de cele 19 bănci din prima fază a programului (ING Bank s-a retras între timp), au mai intrat în joc Banca Comercială Carpatica şi Romanian International Bank- RIB.

Ce determină băncile comerciale să intre în programul "Prima casă 2"?

1. Perspectiva creşterii Euribor. Astăzi, Euribor la 3 luni este de 0,655% pe an. Marja care se adaugă peste această valoare este de 4 puncte procentuale, ceea ce înseamnă că la creditele în euro din programul Prima casă ar fi astăzi de 4,655%. Dacă ne uităm la creditele în lei, Robor la 3 luni este 6,76 % pe an. Adăugând marja de 2,5 puncte procentuale, obţinem o dobândă de 9,26% pe an. Numai că perspectiva Euribor 3M este de a creşte, iar a Robor 3M de a scade. Euribor 3M a atins înainte de criză valoarea de 5,3% pe an, ceea ce ar conduce la o dobândă de 9,3% pe an, ceea ce ar fi o dobândă extrem de atractivă pentru băncile comerciale. Chiar şi creditele în lei vor fi trecute în euro după aderarea României la moneda unică europeană, probabil în 2015. (Datele istorice despre Euribor pot fi consultate aici.)

2. Statul român se va împrumuta mai puţin de pe piaţa internă. Necesităţile uriaşe de finanţare a statului român prin emiterea de titluri de stat vor scădea în perioada viitoare. Acordurile cu instituţiile internaţionale au dat acel balon de oxigen pentru traversarea celor mai delicate momente ale crizei. În consecinţă, debuşeul comod de plasare a banilor băncilor comerciale către statul român va înceta să mai existe. Băncile trebuie să se reorienteze către plasamentele în economia reală.

3. Garanţia statului este mană cerească. În condiţiile încetinirii creditării economiei reale, băncile comerciale preferă să acorde credite cu garanţia statului român. Băncile s-au confruntat cu riscul suplimentar faţă de perioada anterioară de depreciere a activelor imobiliare aduse drept garanţie pentru creditele ipotecare. În condiţiile garantării de către stat a rambursării creditelor acordate prin programul "Prima casă", acest risc este atenuat.

4. Promovarea gratuită a băncilor. Având în vedere interesul public extrem de mare pentru acest program, băncile comerciale aderente beneficiază de publicitate gratuită, care, altminteri, ar fi costat extrem de mult.

Din păcate, din cauza birocraţiei statului român, dar şi a birocraţiei interne a băncilor, ca şi din alte cauze, acest program nu va fi un succes nici în acest an. De exemplu, normele de aplicare şi procedurile de lucru ar putea fi aprobate de abia începând cu a doua parte a săptămânii următoare.

Va declanşa slăbiciunea Greciei un atac speculativ asupra monedei euro?

Cele mai mari bănci americane şi fonduri speculative par să declanşeze un atac speculativ concertat împotriva monedei euro, scrie ziarul italian Corriere della serra. În decembrie 2009, moneda unică europeană ajunsese la 1,51 $ şi ar putea ajunge la paritate faţă de dolarul american, din cauza datoriilor imense ale Greciei, Portugaliei, Irlandei şi Spaniei, denumite în mod peiorativ cu acronimul PIGS.

Aceste instituţii financiare acumulează aşa-numitele CDS (Credit Default Swap), instrumente financiare derivate, certificate de asigurare împotriva falimentului Greciei. Valoarea acestor CDS a crescut într-un an de la 40 mld.$ la 85 mld.$.

Un eventual eşec al Greciei de a stabiliza situaţia financiară a ţării va conduce la scăderea monedei euro şi la profituri uriaşe de pe urma speculării CDS. Ultimul mare atac speculativ a avut loc în 1992 împotriva lirei sterline, fondurile implicate fiind conduse de George Soros. Numele omului de afaceri este vehiculat şi în legătură cu viitorul atac asupra monedei unice europene, susţine Wall Street Journal.

În cazul de faţă, preşedintele FED, Ben Bernanke, a anunţat că a deschis o anchetă împotriva băncilor şi fondurilor speculative de pe Wall Street. El a invocat două motive. Primul este legat de suspiciunea că aceste instituţii financiare au contribuit la ascunderea datoriei publice uriaşe a Greciei. Al doilea motiv este legat de jocul de noroc pe soarta unei ţări, ceea ce ar avea consecinţe uriaşe pentru sistemul financiar mondial.

Investigaţia va fi făcută de autoritatea de reglementare şi supraveghere a pieţelor de capital din SUA, Securities and Exchange Commission.

Preţurile camerelor de hotel rezervate online au scăzut cu 14% în 2009

Ziarul elveţian 24 Heures relatează că preţurile la camerele de hotel rezervate online au atins cel mai jos nivel din 2004, de când se fac aceste statistici. Astfel, turiştii au plătit cu 13% mai puţin în Europa, 14% în SUA, 16% în Asia şi 21% în America Latină.

David Roche, preşedinte al site-ului de rezervări Hotels.com, explică că această evoluţie este urmarea creşterii ofertei şi scăderii cererii, "ca urmare a prăbuşirii turismului de afaceri şi a erodării puterii de cumpărare a consumatorilor".

Singura consolare pentru hotelieri este scăderea reducerii anualizate a preţurilor de la 16% în T1 2009 la 7% în T4 2009. David Roche este optimist, afirmând că "totul ne face să credem că 2010 va fi un de stabilizare, în care turiştii vor găsi în continuare preţuri convenabile, ceea ce va face să crească rata de ocupare, cu consecinţa creşterii preţurilor, în timp".

Cu un preţ mediu de 152 € pe cameră, Moscova a pierdut locul întâi în clasamentul celor mai scumpe oraşe din lume din punctul de vedere al preţurilor de cazare, după o scădere de 41% a preţurilor în 2009 faţă de 2008. Moscova este devansată acum de Monte-Carlo (177 €, -9%), Abu Dhabi (164 €, -13%) şi Geneva (163 €, -12%).

Uniunea Europeană va trece industria auto pe verde

Ziarul belgian Le Soir relatează că, într-o reuniune de astăzi de la Bruxelles a miniştrilor industriei din statele membre UE, s-a dat semnalul unei restructurări dureroase a industriei auto, prin care se va investi masiv în construcţia de maşini verzi. Reuniunea s-a angajat să ofere un plan pentru construcţia de automobile electrice, industria trebuind să se pregătescă acum pentru a nu se trezi ulterior că este prea târziu.

Preşedintele reuniunii, spaniolul Miguel Sebastian, a subliniat: "Suntem la o răscruce de drumuri. UE are o puternică industrie de automobile, dar ea trebuie să reînnoiască în sine şi şansa sa este automobilul electric. Este rezonabil să se stabilească un obiectiv european pentru maşini electrice şi industria trebuie să investească pentru a rămâne lider." El a mai spus că Europa este avantajată în ceea ce priveşte eficienţa energetică şi tehnologia.

De altfel, firmele constructoare de automobile se întrec la Salonul Auto de la Geneva (4-14 martie 2010) în lansarea de automobile electrice şi hibride. Inclusiv modele de lux, ca Porsche Cayenne, vor lansa modele hibride.

Despre o promisiune neonorată a ING Bank

Captura de mai sus este de astăzi, 1 martie 2010, pagină pe care o puteţi vedea aici, cât o mai rămâne online. La începutul anului trecut, ING Bank promitea că va implementa operaţiunile cu cecuri şi bilete la ordin pentru contul ING Profesional, destinat IMM-urilor, profesiilor liberale, ONG-urilor şi altora.

Faţă de 2009, viitorul a venit şi ING Bank nu şi-a ţinut promisiunile. În momentul de faţă, dacă ai o firmă încadrată ca IMM cu conturile la ING Bank nu poţi încasa cecuri prin intermediul băncii. Trebuie să apelezi la serviciile unei alte bănci. Serviciul este, în schimb, disponibil companiilor mari, ceea ce înseamnă că procedurile sunt puse la punct în interiorul băncii şi s-ar putea folosi şi pentru conturile destinate IMM-urilor.

Am sunat astăzi la serviciul destinat ING Profesional pentru a întreba care este stadiul implementării acestui serviciu. Mi-a răspuns o duducă picată din cer, care, după ce m-a ascultat ce voiam, m-a rugat să aştept ceva vreme, probabil ca să întrebe pe cineva ceea ce nu ştia ea, şi mi-a răspuns că nu îmi poate preciza când va fi disponibilă încasarea cecurilor pentru IMM-uri.

Dacă adresezi o întrebare sau o solicitare prin e-mail departamentului specializat la adresa pe care o puteţi vedea în captura de mai sus, primeşti răspunsul după săptămâni, răspuns care, ştiţi stilul, nu spune nimic. Pe unicul cont de Twitter pe care îl ştiu de la ING Bank, webcard_ro, dacă întrebi ceva, ţi se răspunde când şi când şi eşti asigurat că lucrurile se rezolvă. Banca pare să aibă o problemă serioasă de comunicare.

Să credem că viitorul ING Bank în România s-a oprit în 2009? Să ne înţelegem: faptul că am conturi la această bancă denotă aprecierea mea pentru multe dintre elementele politicii ei bancare, însă aş prefera şi să-şi ţină promisiunile. Căci credibilitatea este foarte importantă pentru orice bancă. În ceea ce priveşte predictibilitatea, se pare că şi băncile cu capital străin au deprins obiceiul locului de la statul român.

Actualizare: Văd că cei de la ING Bank sunt interesaţi de această postare. Sunt curios dacă răspund. Precum se vede în captura de mai jos, nu prea sunt unificaţi la browsere utilizatorii din bancă :) Aveţi grijă, Internet Explorer 6.x are mari probleme de securitate :)

Olli Rehn vizitează astăzi Atena pentru a analiza măsurile de austeritate ale guvernului grec

Un comunicat de sâmbătă al Comisiei Europene anunţă că "Olli Rehn va vizita luni Atena pentru a discuta despre starea actuală a economiei şi a finanţelor publice în Grecia". Însuşi comisarul pentru economie anunţa joi: "Voi merge în Grecia, săptămâna viitoare, pentru a discuta situaţia economică şi bugetară din Grecia şi stabilitatea financiară viitoare a zonei euro cu guvernul şi autorităţile elene."

Grecia este considerată ca fiind veriga cea mai slabă din zona euro începând cu sfârşitul anului 2009, când a dezvălui amploarea deficitului bugetar şi a datoriei publice, până atunci subestimate. Având în vedere riscurile de contagiune în zona euro, UE a decis să plaseze Grecia sub supraveghere fiscală pentru a se asigura că va pune finanţele sale în ordine.

Comisia Europeană a trimis săptămâna trecută o misiune de experţi în Grecia, din care au făcut parte şi reprezentanţi ai Băncii Centrale Europene şi Fondului Monetar Internaţional, pentru a discuta planul de implementare a economiilor bugetare.

Olli Rehn, comisarul european pentru economie, va călători la Atena înarmat cu raportul experţilor, pentru a analiza cu autorităţile greceşti dacă măsurile convenite sunt suficiente pentru a atinge scopul său în acest an de a aduce deficitul public la 8,7% din PIB. În cazul în care planul de reorganizare va fi considerat insuficient, UE ar putea solicita măsuri de austeritate suplimentare.

Mai mult decât atât, Rehn va discuta şi cu oficialii greci şi situaţia contractelor de achiziţii pentru datoria greacă, care incrimează banca americană Goldman Sachs. Aceste contracte se referă la schimburi valutare şi securitizări ale creanţelor la care autorităţile elene au apelat pentru a obţine lichiditate în 2001, fără adâncirea deficitului bugetar, rostogolind datoriile vreme de mai mulţi ani, tranzacţie din care Goldman Sachs s-a ales cu comisioane consistente, apreciate la 300 mil.$.