Fond facultativ de pensii sau depozit bancar?
După cum se ştie, în România, în afară de pensiile obişnuite, gestionate de statul român, denumite generic pilon I, mai există fondurile de pensii obligatorii, denumite pilon II, şi fondurile de pensii facultative, denumite pilon III. După cum ne amintim cu toţii, în ceea ce priveşte pensiile obligatorii administrate privat, a existat o întreagă bătălie pentru obţinerea de clienţi. Sumele investite în aceste campanii au fost imense. Au fost obligaţi să opteze pentru un fond de pensii obligatorii administrate privat toţi românii în activitate în vârstă de până la 35 de ani şi facultativ cei între 35 şi 45 de ani.
În 2008, randamentul fondurilor de pensii facultative a fost de 2,7%, valoare inferioară inflaţiei, pe când fondurile de pensii obligatorii, în numai 8 luni, au avut un randament anualizat de 8%. În acest an, situaţia pare să nu se fi schimbat. Din datele publicate la sfârşitul S1 2009, randamentul mediu ponderat al fondurilor de pensii obligatorii a fost de 7,04%, iar al fondurilor de pensii facultative 6,94% (valorile nu sunt anualizate), date preluate de pe site-ul Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România. În ultimul an (iunie 2008-iunie 2009), randamentele au fost: pilon II - 13,54% şi pilon III - 7,54%. De asemenea, mai pot fi consultate datele de pe site-ul Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private.
Uitându-ne pe aceste randamente şi judecând rata inflaţiei şi a dobânzilor depozitelor bancare, ne întrebăm care este eficienţa acestor fonduri de pensii administrate privat. Desigur, cadrul legislativ impune anumite restricţii de investiţie acestor fonduri. Cele de pensii obligatorii nu au voie să aibă expunere foarte mare pe acţiuni, de exemplu. Însă această prevedere le-a salvat în ultimul an, când Bursa de Valori Bucureşti a avut o evoluţie puternic descrescătoare a preţurilor. Această evoluţie a determinat fondurile de pensii facultative să aibă randamente mai proaste, ca urmare a expunerii mai mari pe acţiuni.
Oricum ar fi privite lucrurile, fondurile de pensii obligatorii şi facultative presupun gestiunea profesionistă a portofoliilor, ceea ce nu se reflectă în cifrele de mai sus. Oricine ar fi făcut un depozit bancar în ultimul an ar fi putut obţine un randament mult mai bun decât cel obţinut de administratorii fondurilor de pensii facultative.
Postări
10 comentarii:
Va sfatuiesc sa faceti o documentare reala si abia dupa aceea sa judecati randamentele pietei. Sa introducem in ecuatie, de exemplu, conceptul de orizont investitional. Si de corelare risc-randament. Sigur, pensia facultativa nu e terenul luat azi pe nimic si vandut peste 1 an cu de 10 ori pretul. Stiu ca asta e genul de gheseft cu care v-ati obisnuit, dar pur si simplu lucrurile nu (mai) functioneaza asa.
Adevarul este ca investitia la un fond de pensii facultative trebuie privita pe termen lung.
In plus, mai este un lucru care trebuie luat in seama: in primul rand dobanzile bancare anul acesta pana acum au fost foarte mari si nu ne vom mai intalni prea curand cu ele, iar randamentul fondurilor de pensii facultative pe care il expui este o medie a pietei desi sunt fonduri care au crescut cu peste 12% precum ING iar altele au scazut cu zeci de procente (vezi Eureko.
Pe termen lung cred ca trebuie sa privim cu incredere fondurile de pensii. Daca ar fi fost lansate de mai mult timp, acum ar fi avut mult mai multi bani si poate ca investitiile lor (chiar si pe Bursa) ne-ar fi ajutat in aceasta perioada grea.
@aiurea: Fondurile de pensii sunt exemple tipice de investitori instituţionali. În ce priveşte corelarea risc-randament, probabil ştiţi din teoria economică faptul că remuneraţiile investiţiilor într-o ţară, pe diferite pieţe, sunt corelate între ele şi cu o serie întregă de factori, dintre care riscul de ţară joacă un rol important. În ultimii câţiva ani, România a oferit randamente dintre cele mai bune în Europa. De aceea, mă surprinde inabilitatea administratorilor de fonduri de pensii de a obţine rezultate mai bune. A-ţi ascunde neputinţa în spatele unor concepte de genul "orizont investiţional" este o practică obişnuită, care mă face să zâmbesc. Dacă aminteaţi de faptul că legea este strictă în ceea ce priveşte ţintele investiţionale ale fondurilor de pensii, era altceva. Dar, desigur, plecând de la ipoteza că lucraţi în industria administrării fondurilor de pensii, probabil că aveţi dv. o strategie genială, care ţine cont de orizontul investiţional.
În ceea ce priveşte ironia dv. grosieră, ascunsă în spatele anonimităţii, legată de revânzarea unui teren cu de 10 ori preţul de achiziţie, vă reamintesc că esenţa afacerilor este de a face profit, legal, desigur, şi calea de a o face este de a exploata diferenţe de potenţial. Dacă ştii să mânuieşti bine informaţia şi ai o capacitate de anticipare, atunci poţi face bani.
Mă opresc aici, deja consider că am dialogat prea mult cu un anonim.
@Răzvan Pascu: Sunt de acord cu tine în ceea ce priveşte faptul că investiţiile în fonduri de pensii trebuie privite pe termen lung. Numai că ceea ce vreau să subliniez este faptul că media randamentului pe industrie este sub inflaţie pe anumite perioade, ceea ce mă face să cred că administratorii fondurilor de pensii au început cu stângul. Dar şi aici va opera selecţia naturală a concurenţei. Vom asista la multe migraţii ale clienţilor de la un fond la altul.
"...ne intrebam care este rentabilitatea acestor fonduri de pensii administrate privat."
Care este rentabilitatea lor PT CINE? Ca doar n-o sa ne asteptam ca aceste fonduri sa fie administrate spre folosul nostru, al deponentilor, iar plata administrarii fondurilor se face sub forma unui procent mic din capitalul administrat, in loc sa fie facuta sub forma unui procentaj mare din depasirea inflatiei de catre profitabilitatea lor. Asa cum este gandit sistemul acuma, CARE ar fi stimulentul material (ca moralitatea...) ca administrarea acestor fonduri sa fie facuta in mod profitabil si corect?
Singurul stimulent pentru administratorii de fonduri de pensii este comisionul de administrare. Cu cât suma administrată este mai mare, cu atât ei câştigă mai mult. Dacă performanţele fondului sunt proaste, deponenţii vor decide să migreze către alte fonduri, cu performanţe mai bune. Acesta este mecanismul concurenţial care permite sancţionarea administrării proaste.
În ceea ce priveşte soluţia pe care o propui, sigur că ea este interesantă, însă mă tem că puţin aplicabilă. Nu ştiu dacă îţi aminteşti că a fost o discuţie privitoare la introducerea obligativităţii oferirii de către fondurile de pensii din pilonul II a unui randament minim egal cu inflaţia, ceea ce a stârnit un scandal uriaş din partea administratorilor de fonduri de pensii.
Pe de alta parte, asa mici cum sunt, randamentele fondurilor de pensii din Romania sunt pozitive. In Europa de Sud Est nici o alta tara nu a avut randamente pozitive anul trecut. Plus ca la pensiile facultative mai castigam si deductibilitatea de 16%, care tot profit inseamna. Exista multe parti pozitive.
Am avut totusi noroc ca am inceput mai greu decat altii reforma pensiilor.
@Răzvan Pascu: Celelalte ţări din regiune au început cu pensiile pilon II şi II cu mult înaintea noastră. De exemplu, piaţa poloneză a fondurilor de pensii administrate privat era anul trecut de 42 mld.€, cea ungară de 10,5 mld.€, cea cehă de 7,4 mld.€, ceea ce nu se compară cu piaţa românească, în valoare de 200 mil.€ (pilon II) şi 20 mil.€ (pilon III), la sfârşitul anului 2008. Este mult mai uşor să plasezi o sumă mică decât una mare. În aceste condiţii, cred că se putea aştepta mai mult de la administratorii fondurilor de pensii.
Despre situaţia pensiilor pilon II şi III în Europa Centrală şi de Est în anul 2008, se poate citi un articol foarte interesant aici.
Luati si cititi, domnule Zilisteanu:
http://standard.money.ro/articol_104455/castigul_adus_de_pilonul_ii_a_batut_dobanda_la_depozite.html
Cam asa se face o analiza in domeniu. Pilonul III va prinde rapid din urma aceste performante, pe masura ce Bursa se va stabiliza iar detinerile lor mai mari de actiuni (care au si determinat "subperformanta" de care va lamentati aici) vor produce rezultate.
PS: facem pariu ca daca va intreb de media dobanzilor bancare la depozitele in sold pe luna mai 2009, habar n-aveti unde o gasiti pe Net? Succes la doctorat, probabil o aveti profesoara pe dna. Elena Udrea.
Întotdeauna citesc, domnule anonim. Am citit articolul recomandat şi am constatat că are vicii de metodologie. Dacă sunteţi atent la modul în care se face raţionamentulul, veţi vedea că o variabilă din comparaţie se referă la perioada iulie 2008 - iulie 2009, cealaltă la perioada iulie 2008 - mai 2009. În plus s-a făcut o medie grosieră a nivelului mediu al dobânzilor la depozitele noi şi în sold, neoperându-se o ponderare. Dacă ăsta este nivelul la care trebuie făcută o analiză în domeniu, atunci am dubii serioase asupra capacităţii dv. de înţelegere şi analiză a fenomenului economic. Rândurile mele nu aveau pretenţia de analiză, ci erau doar un semn de întrebare la adresa profesionalismului administratorilor fondurilor de pensii.
În ceea ce priveşte PS-ul dv., dovediţi că sunteţi unul dintre nenumăraţii lătrători de pe Internet, care se ascund în spatele anonimităţii, pentru a arunca invective la adresa celor care îşi asumă identitatea şi îşi susţin puncte de vedere argumentate.
Trimiteți un comentariu