Lucian Mândruţă, între "Prima casă" şi cavou

Aseară, la emisiunea Sinteza zilei de la Antena 3, a fost amfitrion Lucian Mândruţă, în locul lui Mihai Gâdea, probabil plecat în concediu. Ca să dea un iz de bombiţă jurnalistică emisiunii, moderatorul a vrut să fie deştept şi spiritual şi a făcut o dezbatere cu titlul "Prima şi ultima casă", pe care o puteţi urmări aici (de la minutul 29:55, cei de la Antena 3 sunt cam neglijenţi cu înregistrările). Cu alte cuvinte, este mai rentabil să cumperi o casă prin programul lansat de guvern sau mai bine îţi cumperi un cavou? Mai bine trăieşti sau mai bine mori? Un asemenea demers jurnalistic morbid duce orice în derizoriu.

Invitaţi au fost: Dan Ioan Popp, preşedinte Impact, Corneliu Cojocaru, director de comunicare la BCR, şi Mircea Cleciu, director la Neocasa. Am vorbit astăzi cu Dan Ioan Popp şi l-am întrebat dacă cunoştea, când a fost invitat, abordarea emisiunii. Mi-a spus că nu şi că nu ar fi participat dacă ar fi ştiut. A adăugat: "tablodizarea infestează totul".

Actualizare 01.08.2009: Ulterior, am vorbit şi cu ceilalţi doi invitaţi ai emisiunii, Corneliu Cojocaru şi Mircea Cleciu, care mi-au confirmat că nici ei nu au fost la curent cu abordarea lui Lucian Mândruţă.

Tranzacţiile imobiliare au scăzut cu 26,25% în S1 2009

Datele statistice furnizate de Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI) relevă că în S1 2009 s-au realizat 263.803 tranzacţii imobiliare, cu 26,25% mai puţin decât în S1 2008, când s-au înregistrat 357.723 tranzacţii. Mihai Busuioc, preşedintele ANCPI, a declarat pentru Cotidianul: "Tranzacţiile imobiliare înscrise în Cartea funciară relevă toate operaţiunile de vânzare-cumpărare de terenuri din intravilan, extravilan sau de locuinţe. E drept că un imobil poate fi vândut de mai multe ori într-un an, deci s-au putut realiza mai multe tranzacţii imobiliare cu el."

Numărul tranzacţiilor imobiliare înregistrate în iunie 2009 a fost 44.762, cu 25,19% mai puţine decât în iunie 2008, dar cu 11,5% mai multe decât în ianuarie 2009, când s-a înregistrat minimul numărului de tranzacţii de când este ţinută evidenţa ANCPI, repectiv 40.142 tranzacţii.

"Prima casă": BCR a semnat convenţia de garantare cu FNGCIMM

Astăzi, BCR a semnat convenţia de garantare cu Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri pentru programul "Prima casă", se arată într-un comunicat al băncii. Reamintesc că BCR se număra printre băncile care nu semnaseră respectiva convenţie şi a participat la întâlnirea de la Palatul Victoria cu premierul Emil Boc pe 21 iulie 2009, destinată deblocării situaţiei. După repartizarea pro-rata a sumei de 1 mld.€, Băncii Comerciale Române i-a revenit o sumă de 308 mil.€, faţă de suma licitată de 450 mil.€. Având în vedere subscrierea totală de 1,457 mld.€ şi suma alocată de 1 mld.€, coeficientul aplicat la suma subscrisă a fost de 68,63%.

"Clienţii pot depune la BCR solicitările de credit şi documentaţia aferentă începând de luni, 3 august. Creditul BCR Prima casă este primit cu deosebit interes, iar peste 10.000 de persoane şi-au exprimat până acum intenţia de a-şi achiziţiona o locuinţă cu ajutorul unui credit ipotecar Prima casă", se arată în comunicat.

BCR va acorda prin programul "Prima casă" numai credite denominate în euro, practicând o dobândă anuală de 3,8 puncte procentuale peste Euribor. Va fi perceput un comision de acordare de 0,5%, aplicat la valoarea creditului, precum şi un comision de evaluare de 300 lei plus TVA.

Semnarea convenţiei de către BCR dă un semnal puternic pentru programul "Prima casă", având în vedere că banca subscrisese 30,86% din suma totală subscrisă de bănci. De menţionat că BCR este a 14-a bancă semnatară a convenţiei şi prima dintre cele care nu o semnaseră în prima etapă.

Pogea: Guvernul solicită FMI mărirea deficitului bugetar

În legătură cu convorbirile care se desfăşoară în aceste zile cu delegaţia Fondului Monetar Internaţional, ministrul finanţelor publice, Gheorghe Pogea, într-o conferinţă de presă organizată azi, a declarat "Dorim să avansăm ideea de majorare a deficitului cel puţin cu scăderea veniturilor din cauza crizei şi să asigurăm resursele pentru proiectele de infrastructură (...) Nivelul veniturilor pe semestrul I a fost mai scăzut cu 5,1% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut şi reflectă efectele crizei financiare şi economice asupra capitalului privat în mod special."

Bugetul general consolidat a înregistrat în S1 2009 un deficit de 14,35 mld.lei, respectiv 2,7% din PIB, sub limita maximă convenită cu FMI. Pentru tot anul, deficitul bugetar convenit cu FMI este 24,36 mld.lei, fiind prevăzute venituri bugetare anuale, fără sumele externe nerambursabile, de 166,72 mld.lei şi a unor cheltuieli primare de 182,72 mld.lei.

Întrebat dacă guvernul are în vedere majorarea TVA şi a cotei unice în 2009 sau 2010, Pogea a răspuns: "Pentru anul 2009, nu am avut în vedere şi nu avem în vedere majorarea taxelor semnificative", a spus Pogea, adăugând, însă, că este prematur să se pronunţe asupra unei eventuale majorări ale TVA şi cotei unice în 2010. El a menţionat că pentru a răspunde la întrebare ar trebui să se consulte cu experţii FMI.

Se pare că şi de această dată guvernul este prins pe picior greşit. În mod normal, ar fi trebuit să-şi pregătească temele şi să facă un raport asupra stadiului economiei româneşti faţă de cifrele convenite în acordul stand-by cu Fondul Monetar Internaţional.

În lumina evoluţiei crizei din ultima vreme, FMI pregăteşte un nou cadru macroeconomic pentru România, care va fi discutat în cursul actualei misiuni, care se va încheia la 10 august 2009.

Gheorghe Pogea admite că scăderea economică a Românii ar putea să se situeze în jurul a 8% din PIB, guvernul urmând să solicite FMI modificarea ţintelor de deficit bugetar şi scădere economică, după cum anunţă Mediafax.

Guvernul vrea să impună băncilor să răspundă în 30 de zile cererilor de creditare

Guvernul doreşte să accelereze termenul în care băncile comerciale răspund unei cereri de creditare până la maximum 30 de zile. Variantele pe care le vizează guvernul sunt fie modificarea legislaţiei existente, fie adoptarea unei legi noi.

"Instituirea unei astfel de obligaţii va fi analizată luând în considerare că procedura de soluţionare a cererilor de creditare este diferită pentru persoane fizice şi firme, iar analizarea unei cereri poate necesita o perioadă mai lungă sau mai scurtă, în funcţie de suma solicitată şi de obiectul contractului. Obligaţia poate fi însă introdusă printr-un termen fix de rezolvare a cererii, dar şi o perioadă suplimentară de răspuns dacă durata analizei depăşeşte 30 zile, cu condiţia ca solicitantul să fie informat din timp", au declarat surse ministeriale agenţiei Mediafax.

Băncile comerciale vor avea obligaţia să comunice decizia privind acordarea creditului în cel mult 30 zile de la înregistrarea cererii, iar, în cazul în care durata de soluţionare a cererii necesită un interval mai mare, răspunsul va fi comunicat într-un termen care va fi stabilit de guvern, cu condiţia ca solicitantul să fie anunţat în scris despre acest lucru în 30 de zile.

În vederea modificării legislaţiei aplicabile activităţii de creditare, guvernul va avea consultări cu Banca Naţională a României, Ministerul pentru IMM-uri şi Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor. Mă surprinde din nou aceeaşi modalitate curioasă în care acţionează guvernul condus de Emil Boc: în loc să se consulte cu instituţiile competente înainte de comunicarea publică a unei măsuri, el face exact pe dos. Cel mai notoriu caz din ultima vreme este ordonanţa privind programul "Prima casă", moşită greu şi ieşită destul de strâmb.

În ceea ce priveşte oportunitatea măsurii preconizate, cred că ea va induce o reorganizare a birocraţiei din interiorul băncilor comerciale. Rămân la convingerea că România este o ţară sub-bancarizată, iar concurenţa deficitară a făcut să apară necesitatea unei asemenea măsuri.

Fond facultativ de pensii sau depozit bancar?

După cum se ştie, în România, în afară de pensiile obişnuite, gestionate de statul român, denumite generic pilon I, mai există fondurile de pensii obligatorii, denumite pilon II, şi fondurile de pensii facultative, denumite pilon III. După cum ne amintim cu toţii, în ceea ce priveşte pensiile obligatorii administrate privat, a existat o întreagă bătălie pentru obţinerea de clienţi. Sumele investite în aceste campanii au fost imense. Au fost obligaţi să opteze pentru un fond de pensii obligatorii administrate privat toţi românii în activitate în vârstă de până la 35 de ani şi facultativ cei între 35 şi 45 de ani.

În 2008, randamentul fondurilor de pensii facultative a fost de 2,7%, valoare inferioară inflaţiei, pe când fondurile de pensii obligatorii, în numai 8 luni, au avut un randament anualizat de 8%. În acest an, situaţia pare să nu se fi schimbat. Din datele publicate la sfârşitul S1 2009, randamentul mediu ponderat al fondurilor de pensii obligatorii a fost de 7,04%, iar al fondurilor de pensii facultative 6,94% (valorile nu sunt anualizate), date preluate de pe site-ul Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România. În ultimul an (iunie 2008-iunie 2009), randamentele au fost: pilon II - 13,54% şi pilon III - 7,54%. De asemenea, mai pot fi consultate datele de pe site-ul Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private.

Uitându-ne pe aceste randamente şi judecând rata inflaţiei şi a dobânzilor depozitelor bancare, ne întrebăm care este eficienţa acestor fonduri de pensii administrate privat. Desigur, cadrul legislativ impune anumite restricţii de investiţie acestor fonduri. Cele de pensii obligatorii nu au voie să aibă expunere foarte mare pe acţiuni, de exemplu. Însă această prevedere le-a salvat în ultimul an, când Bursa de Valori Bucureşti a avut o evoluţie puternic descrescătoare a preţurilor. Această evoluţie a determinat fondurile de pensii facultative să aibă randamente mai proaste, ca urmare a expunerii mai mari pe acţiuni.

Oricum ar fi privite lucrurile, fondurile de pensii obligatorii şi facultative presupun gestiunea profesionistă a portofoliilor, ceea ce nu se reflectă în cifrele de mai sus. Oricine ar fi făcut un depozit bancar în ultimul an ar fi putut obţine un randament mult mai bun decât cel obţinut de administratorii fondurilor de pensii facultative.

Noile norme de aplicare a programului "Prima casă" au intrat în vigoare în această seară

Odată cu publicarea în Monitorul Oficial a noilor norme de aplicare a programului Prima casă, în această seară, ele au intrat în vigoare. Reamintesc că normele au fost modificate în urma refuzului a 7 bănci comerciale (dintre care au mai rănmas 6, în urma retragerii din program a ING Bank) şi a convorbirilor de săptămâna trecută între aceste bănci şi premierul Emil Boc.

Hotărârea de guvern pentru aprobarea normelor stabileşte că asupra locuinţei cumpărate prin programul "Prima casă" va fi instituită o ipotecă legală de rang I valabilă pe toată durata finanţării în favoarea statului român, iar în cartea funciară vor fi notate interdicţia de înstrăinare a imobilului pe o perioadă de cinci ani, precum şi interdicţia de grevare cu alte sarcini pe toată durata finanţării. Ipoteca legală, spre deosebire de cea convenţională, nu mai necesită costuri suplimentare cu autentificarea acesteia la notariat.

Se reglementează şi cazul în care FNGCIMM respinge cererea de plată a garanţiei ca urmare a neplăţii ratelor de către debitor, hotărârea de guvern prevede: "În cazul primirii de către finanţator a comunicării respingerii cererii de plată a garanţiei de la Fondul Naţional de Garantare şi Creditare a IMM, în temeiul convenţiei de garantare, finanţatorul are dreptul să înscrie în cartea funciară privilegiul reglementat prin Codul Civil, concomitent cu radierea din cartea funciară a ipotecii legale instituite în favoarea statului român."

Hotărârea de guvern mai stabileşte, totodată, că băncile sunt obligate ca pe întreaga durată de derulare a contractelor de finanţare încheiate în condiţiile programului "Prima casă" să menţină doar o parte dintre criteriile pe care trebuie să le respecte la momentul încheierii contractului: nivelul dobânzii aferente creditului, neperceperea comisionului de rambursare anticipată, durata maximă a creditului şi lipsa clauzelor care să permită modificarea unilaterală a contractului de către bancă.

Este de neînţeles lentoarea cu care s-a mişcat guvernul în această privinţă.

Prima creştere a indicilor Case-Shiller în ultimele 34 de luni

Indicii Case-Shiller sunt un ansamblu de indici care urmăresc preţurile imobilelor rezidenţiale din SUA, pentru imobile de aceeaşi calitate. Există un indice naţional, câte un indice pentru cele mai importante arii metropolitane din SUA, un indice compozit al primelor 10 arii metropolitane şi un indice compozit al primelor 20 arii metropolitane din SUA. Indicii sunt calculaţi ca medie mobilă pe trei luni şi sunt publicaţi în stare brută sau ajustată sezonier. În afară de indicele naţional, care se publică trimestrial, toţi ceilalţi indici Case-Shiller se publică cu o întârziere de 2 luni în ultima zi de marţi a fiecărei luni. Valoarea de referinţă a indicilor Case-Shiller este 100 pentru ianuarie 2000.

Din datele publicate astăzi pentru luna mai 2009, constatăm că, în seria de date neajustate sezonier, pentru prima oară din iulie 2006, indicele compozit 10 (corespunzător primelor 10 arii metropolitane) a crescut cu 0,41% faţă de aprilie 2009, iar indicele compozit 20 (corespunzător primelor 10 arii metropolitane) a crescut cu 0,45%. În graficul de mai jos (clic pentru mărire), am ilustrat evoluţia celor doi indici în perioada ianuarie 2006 - mai 2009.



Analistul David Blitzer de la Standard&Poor's, care lucrează la realizarea indicelui Case-Shiller, a declarat că preţurile locuinţelor din SUA începe să se stabilizeze. Indicele compozit Case-Shiller 20 a scăzut cu 17,1% în mai 2009, în termeni anuali, marcând cel mai mic declin din ultimele 9 luni, după o scădere de 18,1% în aprilie 2009.

Pe de altă parte, în conformitate cu datele prezentate ieri de Departamentul Comerţului al SUA, vânzările de imobile rezidenţiale au urcat în iunie 2009 cu un ritm anual de 384.000, în creştere cu 11% faţă de mai 2009.

O ultimă remarcă relativ la graficul de mai sus: se observă panta lină de descreştere a indicilor Case-Shiller până în iulie 2007, când a izbucnit criza subprime din SUA, după care urmează o scădere accelerată. Voi vorbi despre acest aspect în alt articol.

Notarii încurajează "Prima casă": onorarii cu 30% mai mici impuse de ministrul justiţiei

"Se reduc cu 30% onorariile pentru autentificarea contractelor de vânzare-cumpărare şi a contractelor de ipotecă în care figurează ca părţi persoane fizice care achiziţionează o locuinţă prin programul guvernamental aprobat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.60/2009 privind unele măsuri în vederea implementării programului Prima Casă", se arată în ordinul Ministerului Justiţiei publicat azi în Monitorul Oficial.

Încă din luna mai, uniunea notarilor anunţase: "UNNPR va înainta ministrului Justiţiei propuneri concrete pentru o reducere considerabilă a sumelor pe care cei îndreptăţiţi să beneficieze de această măsură a primei case le vor achita pentru a deveni primii proprietari".

Desigur, de atunci, lucrurile s-au mai schimbat. Programul nu mai este destinat achiziţiei primei proprietăţi. Nici ipoteca în favoarea statului nu mai trebuie plătită, căci e ipotecă legală, nu convenţională.

Deşi măsura reducerii onorariilor a fost solicitată de UNNPR, cu siguranţă ea nu este pe placul notarilor, fiindcă şi ei au fost loviţi de criză. Scăzând drastic numărul tranzacţiilor imobiliare, încasările lor au scăzut proporţional. Dar ce nu face guvernul să-şi cosmetizeze propria găselniţă populist-electorală?

Ritm ameţitor la "Prima casă": 34 credite în 3 săptămâni

După cum am scris săptămâna trecută, premierul Emil Boc i-a convocat pe reprezentanţii băncilor comerciale care nu au semnat convenţia de garantare pentru programul "Prima casă". Până la data respectivă, convenţia era semnată de 13 bănci comerciale. Până acum, din aceste 13 bănci, doar 4 au acordat credite prin acest program: BRD, Banca Transilvania, Alpha Bank şi ATEBank. Numărul de credite acordate: 34. Pe lângă ING Bank, care s-a retras din program, 6 bănci nu au semnat convenţia, aşteptând publicarea în Monitorul Oficial a hotărârii de guvern prin care se aprobă noua formulă a normelor de aplicare a ordonanţei privind programul "Prima casă", după care se va alcătui noua convenţie de garantare care trebuie semnată de băncile comerciale cu FNGCIMM. Printre cele 6 bănci care nu au semnat convenţia, se numără şi 3 bănci din top 10 după active: BCR, Raiffeisen Bank si UniCredit Ţiriac Bank.

"Hotărârea nu a fost încă trimisă la Monitorul Oficial. Pe text nu mai sunt discuţii, modificările au fost aprobate în şedinţa de guvern în forma propusă de Fondul de Garantare. Trebuie însă contrasemnată de toţi miniştrii implicaţi şi de premier", a spus pentru Ziarul financiar Mirela Luca, de la Biroul de presă al Guvernului.

O nouă dovadă că guvernul abordează chestiunile economice pompieristic, după ureche. Având în vedere miza populist-electorală a programului, cred că se vor grăbi în perioada următoare. După alegerile prezidenţiale din toamnă, programul ar putea fi dat uitării, nemaifolosind politic.

În fine, vom avea un indice imobiliar

După cum scriam în Dialogul meu cu cititorii imopedia.ro, România a dus lipsă de un indice imobiliar credibil, aşa cum au ţările din Uniunea Europeană. Încercările făcute de entităţi private sunt departe de a fi credibile, din motivele expuse în articolul menţionat. Iată că o iniţiativă mai veche a Băncii Naţionale a României, împreună cu Institutul Naţional de Statistică (INS) şi Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România (UNNPR), este pe cale să se materializeze de la începutul anului 2010.

"Acest indicator va fi calculat de Institutul Naţional de Statistică (INS), pe baza preţurilor declarate ale tranzacţiilor imobiliare, informaţii pe care deja le comunică toţi notarii din România, din cele aproximativ 2.000 de cabinete notariale", a declarat pentru Gândul Miruna Popescu, purtătorul de cuvânt al UNNPR. Notarii nu furnizează numai preţurile în lei la care se perfectează tranzacţiile, ci şi date legate de imobilul respectiv (anul construirii, numărul de etaje, suprafaţa imobi9lului, etc.), precum şi onorariul încasat. INS va afla şi dacă un imobil a fost cumpărat cu bani împrumutaţi de la bancă, din formularul pe care trebuie să-l completeze cumpărătorul. Având în vedere că, din diverse motive, mai ales fiscale, părţile semnatare ale unui contract de vânzare-cumpărare nu declară întotdeauna preţul real al tranzacţiei, acest indice imobiliar ar putea fi viciat, dar, în orice caz, va fi mai aproape de realitate decât actualii indici privaţi.

Pentru a fi un instrument cu adevărat util, indicele general imobiliar va trebui să fie însoţit de indici sectoriali şi geografici, care să poată oferi actorilor de pe piaţa imobiliară informaţii credibile şi aplicate unui anumit tip de imobil, plasat într-o anumită zonă. De asemenea, trebuie folosită o metodologie transparentă pentru calcularea indicelui general şi a indicilor sectoriali şi geografici. În cadrul metodologiei, trebuie aleşi pentru chestionarul adresat cumpărătorilor paramterii indispensabili pentru o statistică coerentă şi utilă.


"În această perioadă de criză în care au fost mult mai puţine tranzacţii, iar puţinele informaţii sunt rare şi necertificate de nimeni, s-a văzut mult mai serios lipsa unei surse credibile, transparente şi accesibile tuturor actorilor implicaţi într-o tranzacţie. Existenţa unui indice imobiliar va elimina tot ce înseamnă echivoc pe piaţa imobiliară", a declarat pentru Gândul Adrian Vascu, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Evaluatorilor din România (ANEVAR). Nu va elimina chiar tot echivocul din piaţa imobiliară, dar mare parte a lui.

Autoarea articolului din Gândul, Simona Simionescu îşi permite urmăatoarea apreciere: "Un asemenea indice ar fi fost necesar începând cu anul 2004, când a început ascensiunea preţurilor, odată cu creşterea creditării. În lipsa unor repere oficiale, vânzătorii au reuşit să facă legea prin preţurile cerute, ajutaţi şi de “prognoze” ale unor autointitulaţi analişti." Mă gândesc că mă vizează şi pe mine şi aş vrea să-i reamintesc Simonei Simionescu de câte ori m-a sunat să-i comunic opiniile mele privitoare la diferite aspecte ale pieţei imobiliare. Dacă mă va mai suna vreodată, o voi trimite la indice .

Actualizare:
Îi mulţumesc lui Bogdan Glăvan pentru referinţa la acest articol din Nu prostiţi poporul cu indicatorul şi vă recomand să citiţi articolul.
Au mai scris pe această temă: Cristian Orgonaş în Despre indicele oficial al pieţei imobiliare şi influenţa sa asupra preţurilor şi Mihai Marcu în Despre importanţa indicelui oficial al pieţei imobiliare.

Acţiunile Băncii Transilvania avansează cu 12%, pe fondul zvonurilor de preluare

După primele două ore şi jumătate de tranzacţionare la Bursa de Valori Bucureşti, acţiunile Băncii Transilvania au urcat la 1,48 lei, cu 12,12% mai mult decât preţul de deschidere. Tranzacţiile cu acest titlu au totalizat în acelaşi interval 4,37 mil.lei. Această evoluţie poate fi pusă pe seama zvonurilor apărute la sfârşitul săptămânii trecute privind o eventuală preluare a BT de către National Bank of Greece (NBR). Agenţia Axia Plus, care a dat ştirea, mai menţionează faptul că şi fondul de investiţii Marfin Investment Group (MIG) poartă discuţii pentru preluarea Băncii Transilvania.

Banca Transilvania este cea mai mare instituţie de credit cu capital privat românesc, fiind controlată de un grup de investitori din Cluj, cel mai important fiind Horia Ciorcilă, preşedintele băncii, care deţine 5% din acţiuni. Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare deţine o participaţie de 15%, iar SIF-urile controlează împreună încă 15%. Atractivitatea Băncii Transilvania constă în scăderea capitalizării bursiere a băncii de la 1,7 mld.€ în iulie 2007 la 310 mil.€ în iulie 2009. La sfârşitul lunii martie 2009, BT avea active de 4,65 mld.€. La sfârşitul anului 2008, Banca Transilvania era pe locul 7 în sistemul bancar românesc după total active, cu o cotă de piaţă de 5,4%, în scădere cu 0,1 puncte procentuale faţă de 2007, aşa cum scriam aici.

Este de menţionat faptul că National Bank of Greece, cea mai mare bancă comercială din Grecia, mai deţine Banca Românească. NBR are la dispoziţie un fond de 1 mld.€ pentru achiziţia de active, în afară de Banca Transilvania, banca grecească mai vizează RBS Bank Romania, divizia locală a Royal Bank of Scotland, care este la vânzare.

Vor începe primele convorbiri economice China-SUA din timpul administraţiei Obama

Prima întâlnire din timpul administraţiei Obama SUA-China, sub denumirea Dialogul Strategic şi Economic este pe cale să înceapă la Washington. Întâlnirea, care va dura două zile, va fi marcată de discursul preşedintelui Obama. China a trimis la aceste convorbiri doi înalţi oficiali: vice-premierul Wang Qishan şi consilierul de stat Dai Bingguo.

China este îngrijorată de valoarea dolarului SUA, pe fondul deţinerii de titluri de stat americane în valoare de 800 mld.$. Teama Chinei este alimentată de programul preşedintelui Obama de a încuraja consumul, ceea ar putea conduce la inflaţie, prin erodarea valorii dolarului, ceea ce ar face ca datoria SUA către China să valoreze mai puţin.

În cadrul convorbirilor, secretarul Trezoreriei SUA, Timothy Geithner, va încerca să atenueze aceste temeri. El a încercat să reasigure China că deţinerile sale vor fi protejate. Dar China nu este deloc convinsă.

Producătorii americani se plâng că nu pot concura cu predusele chinezeşti în condiţii de competitivitate. Unii chiar acuză Beijingul că devalorizează în mod deliberat reminbi-ul, moneda naţională chinezească, pentru ca exporturile să pară mai ieftine.

Preşedintele Obama s-a întâlnit cu preşedintele chinez, Hu Jintao, s-au întâlnit în timpul desfăşurării summitului G20 la Londra, în cursul lunii aprilie 2009. Cu acea ocazie, s-au pus bazele Dialogului Strategic şi Economic, prin care cei doi preşedinţi doresc colaborarea în vederea diminuării efectelor crizei economice mondiale şi întărirea sistemului financiar internaţional.

Nu este pentru prima oară când China îşi exprimă temeri în legătură cu evoluţia economiei americane şi a dolarului, exprimând dorinţa instituirii unei noi monede internaţionale de rezervă, care să înlocuiască dolarul american, aşa cum am scris în articolele Nouriel Roubini: yuanul chinezesc ar putea deveni noua monedă de rezervă a lumii şi Reuniunea Organizaţiei de la Shanghai şi BRIC de la Ekaterinburg: China devine lider de opinie. Nu este mai puţin adevărat că şi Rusia doreşte acelaşi rol pentru rublă.

Incredibil: Sorin Popa, BRD: "Preşedintele Băsescu a făcut bine prin atitudinea faţă de bănci"

Citesc pe site-ul Ziarului financiar afirmaţii aiuritoare ale lui Sorin Popa, director general adjunct al BRD - Groupe Société Générale: "Cred că preşedintele Băsescu a făcut bine prin atitudinea faţă de bănci, creând o presiune pozitivă pentru reducerea dobânzilor şi reluarea creditării. În prezent, s-a creat lichiditate pe piaţă, s-a reglat raportul dintre credite şi depozite, însă marea artă este cum şi pe cine să mai creditezi, să găseşti o companie care să arate că poate fi viabilă şi peste trei ani, pentru că nu poţi să te avânţi să dai credite oricui în actuala conjunctură."

Îmi amintesc că, după una dintre crizele lui Băsescu la adresa dobânzilor practicate de bănci, despre care scriam în articolul Nestăpânirea lui Băsescu şi servilismul lui Gheţea, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor a avut o atitudine asemănătoare, ceea ce mă face să-mi pun mari întrebări asupra capitalismului românesc. De ce s-o mai fi făcut acest domn Popa bancher dacă îi trebuie indicaţii de la şeful statului şi dacă trebuie să se întrebe cui să-i mai dea credit? Asta o fi învăţat Sorin Popa în timpul stagiilor pe care le-a făcut la banca mamă, aşa cum rezultă din CV-ul său? Sau a învăţat servilismul faţă de oamenii politici de la şeful său de la ARB, Radu Graţian Gheţea?

Înţeleg ca demersul reluării creditării să fie făcut de ministrul britanic al finanţelor, Alistair Darling, care, într-un interviu acordat BBC, a avertizat băncile din Marea Britanie că va lua măsuri în cazul în care se va dovedi că impun costuri prea mari de creditare pentru întreprinderile mici şi mijlocii. Guvernul marii Britanii a acordat sprijin financiar consistent băncilor aflate în dificultate. Dobânda de politică monetară a Băncii Angliei se găseşte la 0,5%, cel mai redus nivel al tuturor timpurilor şi, în ciuda acestui fapt, băncile comerciale au ridicat dobânda la credite. "Vreau ca băncile să îşi redreseze bilanţurile contabile, însă, din cauza situaţiei în care ne aflăm, avem nevoie ca acestea să acorde credite", a spus Darling.

Spre deosebire de statul britanic, cel român nu numai că nu a făcut mare lucru pentru băncile comerciale, dar le ameninţă cu fel de fel de măsuri, cum ar fi taxa Robin Hood. Mai mult decât atât, statul român presează băncile să reducă dobânzile la credite pentru că el este cel mai mare client bancar din România.

Banii noştri: Criza a multiplicat efectul de blogging economic

Astăzi, Dragoş Mihnea a publicat în Banii noştri articolul Criza a multiplicat efectul de blogging economic. Sunt căutate motivaţiile pentru interesul acordat blogurilor economice, legate în special de criza economică. În articol, sunt prezente 6 dintre cele 7 bloguri din Bloguri economice şi alte câteva bloguri. Articolul consemnează declaraţii ale unora dintre autorii blogurilor economice.

România a încasat prima tranşă din împrumutul de la UE

Secretarul de stat în Ministerul Finanţelor Publice, Gheorghe Gherghina, citat de Adevărul, a declarat că prima tranşă de 1,5 mld.€ din împrumutul de 5 mld.€ acordat de Comisia Europeană României a fost virată deja în conturile Trezoreriei.

Memorandumul de înţelegere între România şi Comisia Europeană stabileşte condiţiile acordării sprijinului financiar european către România, prima tranşă fiind cea primită acum, a doua tranşă este în valoare de 1 mld.€ şi urmează să fie acordată în T4 2009, cea de-a treia tranşă (de până la 1,15 mld.€) va fi acordată până în T2 2010, a patra tranşă (de până la 1,2 mld.€) va fi acordată până în T4 2010, iar ultima tranşă (de 150 mil.€) este prevăzută pentru T2 2011.

În condiţiile în care statul român s-a împrumutat în acest an de circa 12 mld.€, este greu de presupus că cele 1,5 mld.€ vor însemna mare lucru, în condiţiile în care deficitul bugetar se adânceşte. Prezenta tranşă asigură doar un respiro pe termen scurt.

Despre decizia ING Bank de a se retrage din programul "Prima casă"

Cristian Orgonaş a scris, astăzi, pe blogul său, articolul Prima Casă - un “succes” care întrece şi cele mai pesimiste aşteptări. Ca de obicei, subiectul a stârnit multe comentarii, fiind subiectul fierbinte al momentului. Între aceste comentarii, se remarcă unul, semnat Radu, din care citez:

Sincer mă intrigă ostilitatea unanimă cu care media şi un număr de bloggeri şi comentatori tratează acest program. Sunt de acord că la capitolul organizare se putea mai mult dar, prin comparaţie cu modul în care se mişcă de obicei instituţiile statului, am asistat la o adevărată performanţă. Legat de condiţii, acestea sunt clar mult mai bune decât ofertele standard de la bănci, iar faptul că ticăloşii de la ING vin cu un produs similar acum, după ce au ieşit din program, spune multe. (...) Concluzie: lăsaţi-o mai moale tovarăşi. Vrem şi păreri obiective, argumente logice şi reale. Pe stradă şi în bănci lumea chiar vrea “Prima Casă”.

I-am răspuns acestui domn următoarele:

“Ticăloşii de la ING” nu sunt deloc ticăloşi. Este o bancă comercială care operează pe piaţa bancară şi este orientată spre profit. A fost decizia băncii de a renunţa la programul “Prima casă” şi a lansat un produs asemănător în piaţă. Însuşi premierul Boc a învăţat cu această împotrivire a băncilor o replica celebră dintr-un banc: “Ai văzut, băi ninja, că nu-i ca-n filme?”. Economia de piaţă are specificităţile ei, pe care actualii guvernanţi le ignoră.

Am fost primul care a scris despre decizia ING Bank de a ieşi din programul “Prima casă” săptămâna trecută. Nu am dat amănunte despre opinia mea în legătură cu această chestiune şi vreau să le clarific acum. ING Bank este una dintre băncile cu cele mai bune servicii din România. Drept dovadă, am deschise acolo conturi personale, cât şi pe firme. În afară de sistemul francizelor ING Office, sunt multe lucruri care sunt de remarcat la această bancă: a fost prima care a introdus pe piaţa bancară aşa-numitul Cont'Rol, cu funcţiune de cont curent, cont de card şi cont de depozit, au ATM-urile care permit depunerea de numerar, au o aplicaţie de Internet Banking foarte bună, este o bancă inovatoare.

Admir decizia ING Bank de a ieşi din programul “Prima casă”, din motive pe care le-am expus de-a lungul a zeci de articole. Faptul că banca scoate pe piaţă un credit ipotecar asemănător ca parametri cu creditul acordat prin programul din care tocmai a ieşit este o o iniţiativă a unei bănci comerciale, liberă să facă acest lucru. Sunt convins că decizia băncii îi va reduce o mulţime de complicaţii.

Yuliya Demyanyk: 10 mituri despre creditele ipotecare subprime

Yuliya Demyanyk, Senior Research Economist la Departamentul de Cercetare al filialei din Cleveland a FED, face o analiză excelentă a cauzelor primordiale ale crizei financiare declanşate în vara anului 2007 în SUA: Ten Myths about Subprime Mortgages. Teza autoarei este faptul că băncile comerciale care au acordat credite ipotecare cu grad înalt de risc erau conştiente de iminenta apariţie a unei crize, ceea ce le-a surprins fiind amploarea şi momentul declanşării acesteia. De asemenea, economista FED încearcă şi reuşeşte să demoleze miturile care constituie o convingere publică larg răspândită în legătură cu criza.

Combătând mitul unicităţii acestei crize, Demyanyk aminteşte că doar amploarea şi efectele devastatoare ale acestei crize sunt unice. Pe acelaşi mecanism de avânt al creditării şi apoi prăbuşire a acesteia, pe fondul deteriorării progresive a standardelor de creditare, a creditelor mai riscante şi a scăderii preţurilor pe piaţa imobiliară au mai avut loc în: Argentina - 1980, Chile - 1982, Suedia, Norvegia şi Finlanda - 1992, Mexic - 1994, Thailanda, Indonezia şi Korea - 1997. De asemenea, crize asemănătoare, dar limitate sectorial, au mai avut loc în SUA: împrumuturile pentru fermieri în anii 1980 şi împrumuturile ipotecare pentru sectorul imobiliar comercial în anii 1990.

Lectura articolului este interesantă pentru toţi cei interesaţi să înţeleagă mecanismele declanşării actualei crize şi să construiască măsurile ce pot fi luate pentru evitarea uei crize asemănătoare.

Despre serviciile oferite de agenţiile de turism

Am apelat la sfârşitul lunii iunie la serviciile unei agenţii de turism, deţinută de o cunoştinţă. Solicitam cazare pentru începutul lunii august la Nea Vrasna, în Grecia. Ştiam că anul turistic este destul de prost în Grecia. Mai mulţi prieteni care şi-au făcut vacanţa acolo, îmi relatau că sunt mult mai puţini turişti decât în anii trecuţi. Am coroborat această informaţie cu faptul că şomajul a ajuns la 9,4% în Grecia în aprilie 2009, pe fondul activităţii scăzute din turism şi din sectorul construcţiilor. Veniturile provenite din turism ale Greciei au scăzut cu 17,9% în primele cinci luni ale anului, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Statisticile oficiale ale băncii centrale elene arată că turiştii veniţi în Grecia au cheltuit, în luna mai, 824,2 milioane de euro, cu 24% mai puţin decât în aceeaşi lună din 2008, când veniturile din turism s-au ridicat la 1,09 miliarde de euro, după cum arată Capital. Mă rog, problema mea nu era de preţ, ci de disponibilitate a unor spaţii de cazare.

Mi s-a confirmat că există locuri de cazare pentru cele 10 zile solicitate de mine. După câteva zile, am revenit şi am rugat să se intereseze tot pentru 10 zile, dar cu o săptămână mai târziu, din cauza modificării programului meu. Mi s-a confirmat că totul este în regulă pentru noua perioadă. În urmă cu câteva zile, am hotărât să fac efectiv rezervarea şi să plătesc. Mi s-a spus că, fiind altă perioadă decât cea solicitată iniţial, preţul este cu "puţin" mai mare. Am făcut socoteala şi am constatat că este mai scump cu 26%.

În consecinţă, m-am apucat să caut pe Internet şi am găsit zeci de resurse, unde am găsit o ofertă mult mai bună, atât ca preţ, cât şi ca locaţie.

Anul trecut, am trimis un e-mail la câteva zeci de agenţii, solicitând o ofertă turistică. Mi-au răspuns doar două sau trei. Pînă la urmă, m-am suit în maşină şi am plecat tot în Grecia fără să-mi aranjez nimic şi a fost o vacanţă excelentă. Nu am stat într-un singur loc. Peste tot, am găsit locuri de cazare, fără prea multă trudă, deşi nu era criză.

Mă întreb cum vor agenţiile de turism din România să-şi fidelizeze clienţii printr-o astfel de atitudine. Românii călătoresc din ce în ce mai mult şi primesc din partea majorităţii agenţiilor de turism servicii din ce în ce mai proaste.

Mai mult, site-urile agenţiilor de turism nu oferă informaţii suficiente şi actualizate despre propriile oferte turistice.

Rog pe cititorii acestui blog să-şi împărtăşească experienţele cu agenţiile de turism fie prin comentarii aici, fie pe forumul zturism.ro.

Comisia Naţională de Prognoză: contracţie economică de 4% din PIB în 2009

Azi, Comisia Naţională de Prognoză a dat publicităţii Prognoza principalilor indicatori macroeconomici până în anul 2020 - varianta primăvară 2009. Sunt 11 pagini, cu tot cu copertă, pline de tabele seci. Printre altele, prognoza afirmă că PIB va scădea cu 4% în 2009 şi va creşte cu 0,1% în 2010, urmând să crească cu 2,4% în 2011 şi cu 5% în 2020. Vă sfătuiesc să o citiţi şi să vă minunaţi.

Respectivul document pare o însăilare seacă de cifre, fără menţionarea metodologiei de prognoză, fără ipoteze de lucru, fără niciun element care să dea un iz ştiinţific sau măcar o aparenţă de acest gen lucrării. Mă întreb ce utilitate publică o avea un asemenea document.

Ben Bernanke: În ciua unor semne îmbucurătoare, FED menţine dobânda de politică monetară aproape de zero

Aflat la o audiere în faţa Comitetului de Servicii Financiare al Camerei Reprezentanţilor din SUA, Ben Bernanke, preşedintele FED, a declarat, citat de Wall Street Journal: "În lumina fragilităţii economice şi a presiunilor inflaţioniste limitate, politicile monetare rămân centrate pe redresarea economică. Oricum, cred că este necesar să asigurăm publicul şi pieţele că măsurile extraordinare pe care le-am luat ca răspuns la criza financiară şi la recesiune pot fi retrase într-o manieră progresivă şi lentă, evitând ca acele politici să conducă la o viitoare creştere a inflaţiei."

Bernanke a menţionat că, în ciuda unor semne îmbucurătoare în economie şi pe pieţele financiare, dobânda de politică monetară va rămâne aproape de zero pentru o perioadă mai lungă de timp. Creditele acordate băncilor şi altor companii au scăzut de la 1.500 mld.$ la sfârşitul anului 2008 la 600 mld.$ în prezent.

Programul "Prima casă": Emil Boc a convocat la discuţii băncile care nu au semnat convenţia cu FNGCIMM

Astăzi, la ora 12, băncile comerciale care şi-au manifestat disponibilitatea de a participa la programul "Prima casă" şi care nu au semnat convenţia cu FNGCIMM au fost convocate la Palatul Victoria. Citez din comunicatul de pe site-ul guvernului:

Primul-ministru Emil Boc a avut astăzi la Palatul Victoria o întâlnire cu reprezentanţii băncilor care nu au semnat convenţia cu Fondul Naţional de Garantare pentru participarea la Programul „Prima casă” .

În urma discuţiilor, au fost găsite soluţii la problemele tehnice ridicate de către reprezentanţii băncilor, urmând ca acestea să fie aduse la cunoştinţa membrilor Cabinetului în cadrul şedinţei de Guvern de miercuri, 22.07.2009, când vor fi şi aprobate actele necesare pentru ca toate cele 19 bănci interesate să poată derula activităţi de creditare în cadrul Programului „Prima casă”.

La această întâlnire au mai participat şi reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor Publice, Fondului Naţional de Garantare şi cei ai mediului bancar, respectiv Banca Comercială Română, UniCredit Ţiriac, OTP Bank, Bancpost, Raiffeisen şi Credit Europe Bank.

Având în vedere faptul că 13 bănci au semnat convenţia cu FNGCIMM şi cele 6 bănci care urmează să o semneze, este evident că se confirmă ştirea că ING Bank s-a retras din acest program, aşa cum scriam săptămâna trecută.

De altfel, Albert Roggemans, şeful diviziei de retail a băncii olandeze, care a fost invitat la o intervenţie telefonică după intervenţia mea de astăzi de la The Money Channel, a confirmat ştirea, menţionând că ING Bank va oferi propriul produs de creditare ipotecară, la o dobândă apropiată de cele practicate în programul "Prima casă" şi un volum mai mare decât cel anunţat de bancă, de 20 mil.€. Roggemans a declarat pentru Ziarul financiar: "Noul produs se va acorda extrem de rapid. Imobilul achiziţionat poate fi orice casă în care clientul doreşte să locuiască, nu neapărat prima sa casă. Această ofertă de creditare susţine iniţiativa şi efortul notabil al Guvernului pentru revigorarea sectorului imobiliar." Ce refuz elegant!

Într-un comunicat, ING Bank declară: "În urma analizei Convenţiei de Garantare pentru programul Prima casă, primită de la Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM) – compania a decis să nu mai participe în programul Prima casă deoarece procedura de acordare a garanţiei presupune o administrare specială de către bancă, generând astfel costuri suplimentare ce nu sunt în concordanţă cu modelul de distribuţie al ING Bank."

Premierul Emil Boc era obişnuit ca toată lumea să-l asculte, inclusiv să dea ordine băncilor. Poate acum înţelege că, pe lângă cosit pe marginea drumurilor şi lauda perpetuă despre cât de bun este guvernul pe care îl conduce, ar fi bine să înveţe fundamentele economiei reale, capitaliste, în care nu poţi conduce economia prin decizii administrative. Poate această împotrivire a băncilor îl va face să înţeleagă toate aceste lucruri.

Este de remarcat faptul că cele 6 bănci cuprinse în comunicat plus ING Bank au subscris în program 605 mil.€ din totalul de 1,457 mld.€, ceea ce reprezintă 41,52%, ceea ce este o măsură semnificativă a împotrivirii băncilor comerciale.

Ziarul Financiar rememorează 10 pierderi din 2009

Pe muzică de Vangelis, iată părerea Ziarului Financiar despre cele mai mari pierderi din 2009.

Guvernul vrea să şteargă datorii de 1,1 mld.lei ale CET-urilor

Într-o conferinţă de presă care a avut loc astăzi, Dan Nica, viceprim-ministru şi ministru al administraţiei şi internelor, a anunţat că guvernul va şterge datorii de 1,1 miliarde de lei ale unui număr de 35 de centrale electrotermice aflate în subordinea primăriilor, operaţiunea urmând să se încheie în cel mult 3 luni.

"Vom asista fiecare primărie care are un CET să ceară ajutor de stat pentru ştergerea datoriilor. Este vorba doar de datoriile către stat, cele comerciale nu pot fi şterse. Acest lucru putea fi făcut încă din 2006", a declarat Nica, citat de Mediafax.

Nica s-a întâlnit, azi, cu primarii principalelor localităţi care deţin sisteme centralizate de încălzire şi reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor Publice, Ministerului Economiei, ANRSC şi ANRE.

La nivel naţional sunt încălzite în sistem centralizat 1,64 milioane de apartamente, din care 571.000 doar în Bucureşti.

Parcă presimţind că se va ridica problema compatibilităţii acestei măsuri cu politica strictă a Uniunii Europene de a limita strict ajutoarele de stat, Dan Nica a declarat că măsura este în acord cu reglementările europene.

Pe de altă parte, însă, se comite din nou o nedreptate faţă de bunii platnici la sistemul de termoficare. Statul român a dat ani de-a rândul ajutoare pentru căldură familiilor cu venituri reduse şi, cu toate acestea, datoriile au ajuns la o sumă colosală. Statul român vrea cu tot dinadinsul să fie social, dar, spre deosebire de vechiul proverb chinezesc, el dă fiecăruia câte un peşte, în loc să-l înveţe să pescuiască.

Programul "Prima casă": diferendele între băncile comerciale şi autorităţi par a se rezolva joi

Aşa cum scriam aici, 8 bănci au amânat semnarea convenţiei cu FNGCIMM din motive juridice. Între timp, una dintre bănci a şi renunţat la a mai face parte din program, urmând să ofere clienţilor săi un credit asemănător ca nivel de dobândă.

Diferendele dintre băncile comerciale şi autorităţi erau legate de caracterul irevocabil al garanţiei acordate de stat, pus în discuţie de convenţia cadru ce trebuia semnată de bănci cu FNGCIMM, şi de caracterul ipotecii în favoarea statului, care poate fi legală sau convenţională. În cazul ipotecii convenţionale, ea trebuie autentificată la un notariat, ceea ce ar fi condus la cheltuieli suplimentare din partea clienţilor.

În cazul ipotecii legale, care izvorăşte dintr-un act normativ, aceste cheltuieli se evită. Mai mul decât atât, ordonanţa privind programul "Prima casă" prevede că băncile ipotechează imobilul ce urmează a fi cumpărat în favoarea statului român, ceea ce nu este posibil din punct de vedere legal.

"Ministerul Justiţiei a decis ca ipoteca, în cadrul programului Prima casă, trebuie să aibă statutul de ipotecă legală şi nu convenţională şi a recomandat să fie modificat Ordinul comun" (care conţine Convenţia de garantare şi Convenţia de implementare ale programului), a declarat Irina Constantinescu, director în cadrul FNGCIMM, pentu Hotnews.ro - EurActiv.ro. Băncile şi autorităţile de resort se vor întâlni joi pentru a finaliza modificările necesare la documentul care reglementează garantarea creditelor acordate, a mai declarat ea.

Reamintesc faptul că banca cu oferta cea mai mare în programul "Prima casă", BCR, care a oferit credite în valoare de 450 mil.€, se găseşte în fruntea celor 7 bănci care nu au semnat convenţia.

Bilanţul primului târg "Prima casă", mai degrabă negativ

În perioada 17-19 iulie 2009, a avut loc la Palatul Copiilor din Bucureşti, primul târg intitulat "Prima casă", sintagmă care pare a fi devenit un brand ce va fi exploatat încă multă vreme de-acum încolo. Organizatorii au fost Project Events si Zero Point Consulting, acesta din urmă fiind şi jucător pe piaţa imobiliară.

Intenţia organizatorilor a fost să prezinte publicului locuinţe noi, în stadiu de execuţie sau chiar în stadiul de proiect, care să se încadreze în prevederile programului "Prima casă". Târgul a reunit oferte dintre cele mai diverse, nu toate încadrându-se în preţul maxim al programului amintit, 60.000 €. Desigur, legislaţia permite accesul la program pentru imobile cu orice preţ, dar diferenţa de la 60.000 € până la preţul imobilului, în cazul în care acesta este mai mare, intrând în avansul pe care trebuie să-l plătească cumpărătorul. Totuşi, ţinta declarată a programului este de a se adresa celor care nu au bani de vanas, deci celor care pot să-şi cumpere maximum o locuinţă de 60.000 €.

"Ofertele dezvoltatorilor sunt extrem de variate, de la garsoniere la case de lux şi de vacanţă, în România şi străinatate. Unul dintre expozanţi oferă vizitatorilor chiar şi varianta achiziţionării unei vile construite în imediata vecinătate a capitalei, la preţul de aproximativ 60.000 €, cu terenul inclus în preţ", au declarat organizatorii pentru Hotnews.ro.

Preţurile ofertelor prezentate la târg: garsonierele 26.000-83.000 €, apartamentele de 2 camere 44.000-105.000, apartamentele 62.000-132.000 €. Bilanţul: din 9.000 oferte prezentate, s-au încheiat 220 antecontracte, adică 2,44% dintre oferte şi 1,47% dintre cei circa 15.000 vizitatori.

"Mulţi dintre participanţii la eveniment au venit hotărâţi să-şi cumpere prima casă. Toţi cei 220 de vizitatori care au semnat precontractele au plătit cu bani cash", a afirmat Sorin Săraru, directorul târgului, pentru Cotidianul.

Dacă este să încercăm să dăm un diagnostic al momentului pe piaţa imobiliară românească, vom constata că cel mai potrivit cuvânt este "aşteptare". Cum preţurile au scăzut cu circa 50% de la începutul crizei, românii par a crede că acest ritm de scădere va fi etern. Nu va fi. Numai că această aşteptare dă semnalul lipsei de tranzacţii de pe piaţă. Mulţi dintre cei care se aşteaptă la chilipiruri se vor trezi prea târziu.

În pragul falimentului, Islanda cere aderarea la Uniunea Europeană

După probleme economice grave prin care a trecut Islanda, parlamentul ţării, Althingi, a votat o rezoluţie prin care decide să solicite oficial aderarea la Uniunea Europeană. Votul a fost la limită: 33 voturi pentru, 28 voturi împotrivă şi 2 abţineri. În consecinţă, a fost transmisă o scrisoare Comisiei Europene la Bruxelles, precum şi guvernului suedez, care deţine în acest semestru preşedinţia Uniunii Europene. O mare parte a populaţiei Islandei nu este de acord cu aderarea, însă problemele economice majore cu care s-a confruntat ţara de circa 300.000 de locuitori, au arătat că umbrela Uniunii Europene şi a monedei unice europene ar fi făcut criza mai suportabilă.

"Este o zi istorică pentru Islanda", a declarat ministrul de Externe, Ossur Skarphendisson. "Ca naţiune europeană, suntem deja integraţi în structurile europene. Aşteptăm cu nerăbdare să facem următorul pas logic, în cooperare cu partenerii noştri europeni", a adăugat acesta.

Băsescu, din ce în ce mai economist

Aflat la Băile Tuşnad la a XX-a ediţie a Universităţii de Vară şi Tabăra Studenţească "Tusvanyos", Traian Băsescu a făcut din nou aprecieri despre evoluţia crizei economice din România. După cum relatează Mediafax, Băsescu a declarat că, în T3 2009, se va reuşi stoparea declinului crizei şi stabilizarea creşterii negative la 6%, iar în T4 2009 se speră ajungerea la nivelul anului trecut.

În primul rând este curioasă expresia "stoparea declinului crizei"; asta înseamnă că declinul crizei va fi stopat, adică criza va prospera? Mă rog, hai să admitem că a vrut să spună că va fi stopată criza. Cum va fi posibil, în viziunea economistului de ocazie Băsescu, ca, de la o contracţie a economiei de 6% din PIB, să ajungem în T4 2009 la creştere zero, în termeni anualizaţi? Are România o capacitate economică atât de bună să revină la creştere zero când toate vocile autorizate din România şi din lume afirmă pentru anul 2009 contracţie economică de 6-8% din PIB? Sau Traian Băsescu crede că, odată cu alegerile prezidenţiale din toamnă, se va întâmpla un miracol economic?

Şeful statului a spus că cea mai puternică realitate a momentului este criza economică pe care o percep oamenii, fiecare în casele lor. "Reacţia economică atât de dură în sistemul financiar, cu impact în sistemul economic al ţărilor afectate este proba economiei de piaţă care ne-a adus cu picioarele pe pământ", a spus el. Nu ştiu dacă Băsescu a vrut să spună că criza e cea percepută de români în casele lor sau în capul lor. Se pare că intrarea în campania electorală pentru alegerile prezidenţiale îi face pe politicieni să revină la atitudinea din toamna lui 2008, înainte de alegerile parlamentare, cînd îi asigurau pe români că ţara noastră va fi ferită de criză.

Spre sfârşitul discursului său, Băsescu pare a reveni cu picioarele pe pământ, afirmând că: "România nu poate ieşi singură din criză. Singura măsură pe care o poate lua este să diminueze efectele acesteia. Resursele noastre sunt mult prea mici pentru a ne transforma într-o locomotivă."

Ananalizând cele afirmate de şeful statului, în discursul său se remarcă incoerenţe economice, care merg către un public cu o cultură economică precară, dar nu la persoane educate. Aşa cum în programul "Prima casă" partea populistă şi electorală este mult mai solidă decât partea economică, tot aşa, în discursul lui Traian Băsescu, par a conta mai mult elementele electorale pentru alegerile prezidenţiale din toamnă (dacă va candida), decât coerenţa discursului economic.

Aseară, la "Realitatea te priveşte"

Aseară, am fost invitat de Andreea Creţulescu la emisiunea "Realitatea te priveşte", difuzată între orele 20 şi 21. Tema a fost "Capcanele Primei case". Au mai fost invitaţi Bogdan Baltazar, consultant financiar, şi Rodica Ionescu, de la FNGCIMM. Redau mai jos două fotografii din cursul emisiunii.

Emisiunea poate fi vizionată aici.

Primul dezertor din programul "Prima casă": ING Bank

Zilele trecute, ING Bank a transmis un e-mail intern către salariaţii săi şi către francizele ING Office, prin care îi informează că banca nu va intra în programul "Prima casă". Scriam săptămâna trecută despre faptul că 8 bănci întârziau să semneze convenţia cu FNGCIMM. Iată că una dintre ele a decis să nu ducă demersul mai departe.

ING Bank nu îşi va văduvi clienţii de un credit asemănător. Banca a decis să scoată pe piaţă un nou produs de creditare ipotecară, care va avea o dobândă de 5,5% la creditele în euro ( faţă de dobânda practicată în prezent, de 8,75%), compusă din rata de referinţă de 1,5% (faţă de 4%, cât este acum) plus marja de 4% (faţă de 4,75%, cât este acum).

Pe lângă faptul că ING Bank este prima bancă ieşită de bunăvoie din programul "Prima casă", noul produs arată că banca este dispusă să reia creditarea şi că îşi poate permite să dea credite ipotecare la o dobândă apropiată de cea practicată în "Prima casă", chiar fără garanţia statului.

Mugur Isărescu într-o carte a recordurilor

După minunatele nostre intrări în Guiness Book of World Records cu cei mai mulţi Moşi Crăciuni care împart cadouri şi cel mai lung cârnat din lume, iată că a venit momentul să ne lăudăm şi cu un record din domeniul bancar.

Azi, guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, a fost declarat de către World Records Academy drept guvernatorul de bancă centrală care a stat cel mai mult în funcţie la conducerea respectivei instituţii. Isărescu se află la conducerea BNR de 19 ani, respectiv din 1990. A fost prim-ministru în perioada decembrie 1999 - noiembrie 2000.

Considerat artizanul politicii monetare a României în această perioadă, World Records Academy consideră că a coordonat timp de 19 ani politicile economice ale Romaniei, fiind considerat de unii premierul "ascuns" al ţării. Din păcate, lucrurile nu stau chiar aşa. Guvernele care s-au succedat la conducerea României au derapat de multe ori cu politicile salariale şi fiscale, ceea ce a determinat BNR să încerce să suplinească aceste derapaje prin înăsprirea măsurilor de politică monetară.

Având câteva declaraţii controversate în ultima vreme, Mugur Isărescu şi manifestat disponibilitatea de a continua în funcţia de guvernator al băncii centrale pentru un nou mandat, în condiţiile în care Parlamentul va numi un nou Consiliu de Administraţie al BNR în septembrie 2009.

Cel mai mare fond de pensii american dă în judecată cele trei mari agenţii de rating pentru evaluări greşite

Cel mai mare fond de pensii din SUA, Calpers (California Public Employees' Retirement System), a hotărât să dea în judecată cele trei mari agenţii de rating, Moody's, Standard & Poor's şi Fitch, pentru evaluări greşite pentru acordarea celor mai bune calificative unor instrumente financiare garantate prin ipoteci, ceea ce a determinat pierderi în urma crizei subprime. Calpers este un fond de pensii pentru funcţionarii din sistemul public şi familiile lor, având 1,6 mil. de beneficiari şi un portofoliu de investiţii de 183 mld.$.

După cum anunţă Reuters, săptămâna trecută, Calpers a deschis un proces la Curtea Superioară din California, la San Francisco, prin care susţine că ar putea avea pierderi de 1 mld.$ din cauza instrumentelor structurate de investiţii (structured investment vehicles, SIV) calificate la cel mai bun rating de către cele trei agenţii.

SIV sunt instrumente complexe de investiţie, garantate prin împrumuturi şi alte forme de datorii, cuprinzând inclusiv credite ipotecare subprime şi CDT (collateralized debt obligations), "împachetate" de băncile de investiţii şi vândute pe piaţă.

Calpers susţine că, prin acordarea unor calificative superioare acestor instrumente, agenţiile de rating au indus în eroare fondul de pensii şi asemenea ratinguri care acompaniază instrumentele de investiţie "s-au dovedit a fi extrem de nepotrivite şi neobişnuit de înalte".

Calpers nu a declarat suma solicitată drept daune.

Se ştie că agenţiile de rating au fost considerate unii dintre principalii vinovaţi ai crizei financiare izbucnite în vara anului 2007 în SUA.

Dezbaterile Banii Noştri: Alfabetul crizei

Azi am participat la o nouă dezbatere organizată de revista Banii Noştri: Alfabetul crizei. Dezbaterea a fost moderată de Cristian Dogaru, redactorul şef al publicaţiei. Dintre invitaţi, îi amintesc pe: Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR, Eugen Voicu, preşedinte al SAI Aviva Investors România SA, bloggerii economici Daniel Cazangiu (scenariieconomice.blogspot.com) şi Bogdan Glăvan - (logec.ro).

Deşi discuţia a plecat de la tema enunţată, pe parcurs, participanţii au făcut un schimb de idei asupra mecanimelor de producere a crizei financiare din 2007 care a condus la actuala criză economică la nivel global, politica monetară a BNR pe timp de criză, perspectivele indicatorilor macroeconomici ai României în anii 2009 şi 2010, evoluţiile diverselor pieţe din România pe timp de criză, capacitatea României de a lua măsuri corespunzătoare combaterii crizei, posibilitatea României de a începlini criteriile de convergenţă nominală de aderare a României în zona euro la termenul prevăzut.

Cristian Dogaru şi Dragoş Mihnea au relatat evenimentul în articolul Dezbaterile Banii Noştri - Alfabetul crizei.

Un nou imobiliarist de frunte: Daniel Chiţoiu

Aseară, la emisiunea Bizbazar, realizată de Moise Guran, unul dintre invitaţi a fost personajul din fotografie. Se numeşte Daniel Chiţoiu, este vicepreşedinte PNL, deputat de Giurgiu şi fost preşedinte al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală. Subiectul a fost programul "Prima casă". Printre altele, "specialistul" Chiţoiu a dat măsura sa de liberal şi fost şef al ANAF, afirmând că agenţiile imobiliare sunt cele care umflă preţurile pe piaţa imobiliară. Nu este de mirare că statul român are o atitudine ostilă faţă de acest tip de afacere.

Să îi explic lui Daniel Chiţoiu cum stau lucrurile, la modul simplist, ca să înţeleagă. O agenţie imobiliară are interesul să-şi încaseze comisionul. Acest lucru se întâmplă doar în cazul în care tranzacţia se face. dacă agenţia imobiliară umflă preţul proprietăţii peste preţul de piaţă are toate şansele ca proprietatea nu se vinde. Câştigul pentru o mărire a preţului cu 1.000 €, socotit la un comision de 3%, este de doar 30 €. La 5.000 €, 150 €. Deci cine poate crede că agenţia măreşte preţul pentru a câştiga câteva zeci de euro, cu riscul de a nu mai încasa nimic?

Business Week, de vânzare

Aflu de la Bloomberg că grupul de presă McGraw-Hill a angajat banca de investiţii Evercore Partners să găsească client pentru vânzarea revistei Business Week. Prestigioasa revistă americană a fost fondată în anul 1929, la începerea Marii Depresiuni, are o echipă editorială de 190 persoane şi este citită săptămânal de 4,8 mil.cititori din 140 de ţări.

Grupul McGraw-Hill este, în acelaşi timp, deţinătorul uneia dintre cele 3 mari agenţii de rating, Standard & Poor's. Se spune că decizia de vânzare este cauzată de scăderea vânzărilor de publicitate, cauzată de recesiune şi de concurenţa tot mai mare exercitată mai ales de mediul on line.

Business Week a înregistrat un declin de 30% în T2 2009, ajungând la vânzări de publicitate de 43,9 mil.$, mult sub declinul de 22% al industriei publicitare din SUA.

Cotaţiile acţiunilor McGraw-Hill (MHP) au crescut în ultima şedinţă de la New York Stock Exchange cu 8 cenţi, ajungând la 30,08 $. În acest an, acţiunile au crescut cu 30%.

Acordul interguvernamental pentru proiectul Nabucco a fost semnat. Urmează găsirea furnizorilor de gaze naturale

După cum scriam, astăzi s-a semnat la Ankara acordul interguvernamental privind construcţia gazoductului Nabucco. Acordul a fost semnat de primii miniştri din Austria, Bulgaria, Ungaria, România şi Turcia, în prezenţa preşedintelui Comisiei Europene, José Manuel Durão Barroso. Primul ministru al Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, a declarat că urmează completarea cadrului legal al proiectului, prin semnarea de acorduri separate între consorţiu şi fiecare dintre cele 5 state semnatare. "Cu cât facem mai mulţi paşi, cu atât va creşte interesul statelor furnizoare", a precizat Erdoğan.

El a mai declarat, citat de Reuters, că Turcia doreşte ca gazul iranian să fie transportat prin gazoduct când "condiţiile o vor permite", în ciuda opoziţiei SUA. Erdoğan a mai spus că Qatarul va putea juca un rol important prin intermediul unui terminal de gaze naturale lichefiate, aflat în Turcia. El a adăugat că Nabucco ar putea fi folosit şi pentru transportul de gaze naturale ruseşti către Uniunea Europeană.

Turcia doreşte să adere la Uniunea Europeană, iar premierul turc consideră că Nabucco "va conferi ţării o poziţie importantă" in asigurarea securitatăţii energetice a Europei şi va ajuta Turcia în demersul său de a deveni membru al UE. La rândul său, preşedintele CE a declarat că acest proiect "poate deschide poarta unei noi ere în relaţiile dintre Turcia şi UE".

Uniunea Europeană susţine acest proiect pentru reducerea dependenţei de gazele naturale ruseşti. Rusia, la rândul ei, este promotoarea gazoductului South Stream pentru alimentarea cererii în creştere de gaze naturale în Uniunea Europeană.

Principalii furnizori ai proiectului sunt: Azerbaidjan, Turkmenistan, Irak şi Egipt. Mai sunt, însă, şi alte ţări importante în cadrul proiectului. Bunăoară, Georgia este considerată ca punct posibil de conexiune cu Irakul şi Siria. Europa aşteaptă acordul unor state cheie, precum Kazakhstan sau Uzbekistan.

Gazoductul Nabucco va avea o lungime de 3.300 km, va costa aproximativ 7,9 mld.€ şi va putea transporta 31 mil.mc gaze naturale pe an.

La consorţiul Nabucco Gas Pipeline International participă, cu procente egale de 16,7 la sută, companiile OMV (Austria), RWE (Germania), MOL (Ungaria), Transgaz (România), Bulgargaz (Bulgaria) şi Botaş (Turcia).

"Prima casă" în dezbatere

Astăzi, Cristian Orgonaş a scris pe blogul său postarea Stăm în chirie sau ne cumpărăm Prima Casă?, în care acreditează ideea că mai bine stai cu chirie, în aşteptarea reducerii preţurilor imobilelor, decât să apelezi la programul Prima casă. Reproduc mai jos comentariul meu la articolul lui:

Ai omis din raţionamentele tale cel puţin 3 aspecte:
1. Criza asta se va termina la un moment dat şi veniturile românilor vor creşte. Nu cred câtuşi de puţin în predicţiile Comisiei Naţionale de Prognoză în legătură cu acest aspect. Mai mult, cei care sunt clienţi tipici pentru a apela la “Prima casă” sunt tinerii la începutul carierei, cu perspectivă de mărire a veniturilor. Chiar în ipoteza măririi Euribor, extrem de probabilă, şi, în consecinţă, a ratei lunare în euro, probabil că gradul de îndatorare nu se va modifica foarte mult.
2. România este o ţară cu o situaţie locativă proastă, atât din punctul de vedere al calităţii locuirii, cât şi al numărului de locuinţe. “Prima casă” face să crească cererea solvabilă, ceea ce este bine pentru toata lumea.
3. Dacă cineva dă avans mai mare, bine sfătuit de un consilier financiar, magnitudinea riscului de dobândă şi a riscului valutar, în cazul creditelor în euro, se micşorează în valoare absolută. De altfel, după aderarea României la spaţiul euro, riscul valutar nu va mai exista.

Nu spun în niciun caz că “Prima casă” ar fi un program formidabil, de altfel i-am criticat multe laturi, însă are şi câteva aspecte pozitive.

Faţă de cele de mai sus, ar mai fi multe de spus şi le voi aborda în articolele viitoare pe această temă.

Am citit, vă recomand (I)

Justiţia face din datornicii la bănci faliţi cu acte-n regulă de Şerban Buşcu, Cotidianul
O decizie a Curţii Constituţionale menită să ajute datornicii la bănci s-a transfomat într-o bombă cu ceas, odată ajunsă în mâinile judecătorilor. Amânarea repetată afectează clienţii rău-platnici, ale căror datorii cresc din cauza penalităţilor.

Rezultatul măsurilor anticriză ale statului: 150.000 de firme închise de cuplul teribil criză-forfetar. Tot mai mulţi români, împinşi spre munca la negru de Vlad Rotariu, Gândul
Firmele şi-au găsit salvarea din faţa crizei şi a forfetarului în faliment, de mult ori la cerere, în îngheţarea activităţii sau în transformarea în PFA.

Şefii de deconcentrate care au întârziat proiecte europene, ameninţati cu demiterea Mediafax
Premierul Emil Boc a declarat, duminică, la Ploieşti, că vor fi demişi toţi şefii de agenţii sau de servicii deconcentrate din cauza cărora nu vor fi eliberate avize pentru depunerea în termen a proiectelor europene.

Atitudinea românilor faţă de productivitatea muncii, influenţată de evoluţia economică Mediafax
Problemele economice au influenţat atitudinea românilor faţă de beneficiile muncii, doar 39 la sută dintre ei declarându-se încrezători în 2009 că pot reuşi muncind asiduu, faţă de 71 la sută care afirmau acelaşi lucru în 2005, potrivit unui sondaj realizat de institutul Gallup.

Ministrul turc al energiei neagă că Ankara ar fi renunţat la cei 15% din gazul pentru Nabucco de Alina Ciocîldău, Adevărul
Ministrul turc al energiei şi resurselor naturale, Taner Yildiz, a negat duminică informaţiile publicate de agenţia Reuters, potrivit cărora Turcia a renunţat la pretenţia de a primi 15% din gazul ce va fi transportat prin conducta Nabucco, informează worldbulletin.net.

Secretar de stat în MECI: Trebuie pus lacăt fabricilor de diplome Mediafax
Secretarul de stat în Ministerul Educaţiei Oana Badea a declarat, duminică, pentru corespondentul Mediafax, că "trebuie pus lacăt fabricilor de diplome", afirmând că în România există "anomalii" în sistemul universitar care au făcut "să existe diplome fără competenţe în spate". "Orice om simplu constată că în unele locuri sunt fabrici de făcut diplome. Avem diplome fără competenţe în spate, o hârtie simplă, dar care are antetul Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării. Aici este problema până la urmă. Eu nu văd nimic rău ca o universitate care nu are de-a face cu competenţe în spatele diplomei să îşi pună Universitate SRL la intrare. Cel care vrea să obţină acea diplomă în acele condiţii, să o obţină, nu închidem această cale, dar nu vreau să scrie MECI pe o diplomă care nu înseamnă nimic", a spus Oana Badea.

De ce am renunţat la serviciile Bancpost, după 15 ani

Am fost client al Bancpost vreme de 15 ani. Am decis, în cele din urmă, să renunţ, pentru o serie întreagă de motive. O parte dintre ele le găsiţi mai jos.

- Calitatea serviciilor acestei bănci s-a degradat gradual de-a lungul anilor. Bancpost a început prin a fi banca poştei. Personalul din front office a fost recrutat cu precădere din funcţionare de la ghişeele Poştei Române. Când au decis să schimbe personalul, în ultimii ani, l-au înlocuit cu personal de aceeaşi proastă calitate, dar mai cu fiţe, întrucât crema fusese luată demult de alte bănci.

- Banca duce o politică de comisioane hrăpăreaţă. Comisioanele uzuale sunt de 2 ori mai mari decât la alte bănci. Îţi ia comision de eliberare extrase de cont chiar dacă ai Internet banking şi nu iei niciodată extrase de cont fizice. Îţi ia comision pentru sumele primite în cont.

- A rămas cu un reflex vechi de a avea conturi separate pentru cardul bancar şi pentru deţinerile curente.

- Practică cursuri de schimb valutar foarte dezavantajoase pentru clienţi.

- Nu există posibilitatea de a constitui sau lichida depozite din aplicaţia de Internet banking.

- A practicat până de curând dobânzi zero sau ridicole la disponibilităţile din contul curent.

- Profită din plin de sumele în tranzit şi creează în mod voit sume în tranzit. Mai clar: dacă iniţiezi şi aprobi un ordin de plată din aplicaţia de Internet banking sau pe suport fizic, Bancpost îţi ia banii din cont imediat, chiar dacă banii nu pleacă din bancă în aceeaşi zi.

- Îţi creditează contul cu contravaloarea cecurilor în valută de la parteneri externi după cel puţin 35 de zile de la depunere, deşi banca încasează banii mult mai repede, de regulă după câteva zile. Am nenumărate dovezi în acest sens de la partenerii externi ai firmelor mele, care mi-au furnizat documentat datele la care banii s-au încasat de către Bancpost.

- Îţi ia comision la cecurile în orice valută numai în euro. Dacă încasezi cecuri în dolari SUA, nu este suficient să ai un cont denominat în această valută, ci trebuie să ai şi unul denominat în euro, pentru plata comisioanelor aferente cecurilor.

Transmit pe această cale un mesaj Direcţiei de Supraveghere din BNR, precum şi Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorului, de a verifica aspectele din activitatea Bancpost care frizează încălcarea legalităţii.

Ce spun alţii:
- Fraudă cu cardurile Bancpost şi scurgeri de informaţii chiar din bancă 9AM News
- De ce are Banc Post probleme cu fraudarea unor carduri Millenium? Oradeanul.com
- Stress Test: Bancpost MilionarulMioritic.com
- Bancpost a furat din banii de alocaţie ai unui copilaş de 7 ani JurnalulBTD.ro
- Cum se foloseşte Bancpost de banii clienţilor, sub acoperirea actelor MonitorulSV.ro
- Prima victorie în lupta cu băncile. Bancpost renunţă la comisioanele abuzive din contracte Antena3.ro
- Bancpost, cămătărie cu acte-n regulă forum.softpedia.com

Efectul de levier şi criza financiară

Criza financiară declanşată în vara anului 2007 a avut drept origine produsele financiare derivate, provenite în special din securitizarea creanţelor ipotecare, pe fondul scăderii preţurilor pe piaţa imobiliară din SUA şi a intensificării acordării creditelor ipotecare subprime. Consecinţele au fost catastrofale la nivel mondial. A urmat criza economică pe care o traversăm în prezent.

Produsele financiare derivate, denumite cu multă emfază de către politicieni analfabeţi economic "produse toxice", au făcut obiectul unor analize detaliate din partea statelor industrializate, iar învăţămintele pentru prevenirea unor crize asemănătoare încep să se materializez în măsuri corespunzătoare.

Un element important în logica oricărui produs financiar este aşa-numitul "efect de levier" (leverage, în limba engleză) sau factor de amplificare. Expresia are mai multe înţelesuri, dintre care voi folosi aici doar unul. În practica bancară, acest parametru este, în general, maximum 8. Altfel spus, un leu depus într-o bancă generează opt lei în credite. Pe pieţele de capital, efectul de levier acceptat este de 25-30, respectiv un leu investit în titluri de valoare generează 25-30 lei în alte tipuri de valori mobiliare, inclusiv produse financiare derivate. Înainte de declanşarea crizei financiare în SUA, efectul de levier pe piaţa nord-americană ajunsese la 50. Astfel, o depreciere de 1 leu a titlului de bază conducea la o pierdere de 50 de lei pentru deţinătorii produselor derivate.

Astfel, secretarul Trezoreriei SUA, Timothy Geithner, a propus ieri înăsprirea legislaţiei aplicate dealerilor de pe pieţele nereglementate, care lucrează cu produse derivate, ce au condus la criza financiară din SUA, şi de pe marile pieţe financiare, scrie Reuters.

În cadrul unei audieri comune a două comisii din Congres, care vor avea un rol în crearea legislaţiei aplicate produselor financiare derivate, Geithner a înaintat propuneri care ar duce la o supraveghere mai strictă a unor dealeri majori precum JPMorgan Chase şi Goldman Sachs.

"Propunem ca toţi dealerii de derivate la vedere să fie supravegheaţi mai strict, fiindu-le aplicate inclusiv limite de capital mai conservatoare şi standarde de conduită", a declarat Geithner, recunoscând, astfel, că în trecut existau puţine limite.

Administraţia Obama a încercat să refacă sistemul de reglementare al pieţelor financiare din Statele Unite. Propunerea administraţiei în ceea ce priveşte produsele derivate este numai o parte a măsurilor de restructurare a sistemului de reglementare, iar acestea se vor confrunta cu luni întregi de discuţii aprinse la nivel politic, înainte să fie transformate în legi. Una dintre ideile luate în considerare este unificarea autorităţilor de reglementare şi supraveghere de pe piaţa bancară şi piaţa de capital.

În Statele Unite, patru mari bănci controlează peste 90% din piaţa derivatelor, acestea fiind JPMorgan Chase, Bank of America, Citigroup şi Goldman Sachs.

După cum scriam, la sfârşitul lunii iunie, PVM Oil Futures, unul dintre cei mai mari brokeri de tranzacţii extrabursiere cu produse derivate, a pierdut aproape 10 milioane de dolari din cauza tranzacţiilor operate de unul din traderii companiei. Aceste tranzacţii au determinat o creştere a preţului petrolului cu 2 $/baril la 73,50 $/baril, cel mai mare nivel înregistrat în ultimele opt luni.

Programul "Prima casă": 8 bănci întârzie semnarea convenţiei cu FNGCIMM

Astăzi, capital.ro scrie, într-un articol semnat de Marius Guţă, că programul "Prima casă" a intrat într-o etapă delicată, în contextul în care mai multe bănci care s-au înscris în program refuză, deocamdată, să semneze convenţia de garantare cu Fondul de Garantare. Această convenţie condiţionează acordarea garanţiilor de către stat în acest program şi stipulează condiţiile în care se va desfăşura relaţia între bană şi fondul de garantare.

În proiectul de convenţie înaintat de FNGCIMM, apar mai multe prevederi contradictorii. Cea mai importantă se referă la revocabilitatea garanţiei. Astfel, în capitolul V, art.5.2, se menţionează: "garanţia este irevocabilă - furnizorul protecţiei (respectiv Fondul de Garantare) nu îşi poate rezerva prin contract dreptul de a revoca unilateral garanţia sau de a creşte costul efectiv al garanţiei", ceea ce este prevăzut şi în ordonanţa privind programul "Prima casă".

Mai departe, însă, la capitolul X, art. 10.1, scrie că "Fondul are dreptul să suspende unilateral acordarea de garanţii".

Mai există încă 10-12 puncte în care juriştii unora dintre băncile comerciale acceptate în program nu sunt e acord cu FNGCIMM.

Preşedintele Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, Aurel Şaramet, a recunoscut acest impas, precizând, însă, pentru capital.ro că nu este vorba despre contestaţii, ci de "solicitări de lămuriri cu privire la unele prevederi ale Convenţiei".

În conformitate cu cele aflate de ziaristul de la capital.ro, băncile care amână semnarea convenţiei sunt: BCR, Bancpost, Piraeus Bank, Leumi Bank, Credit Europe Bank, OTP Bank, ING Bank şi Garanti Bank. BCR deţine cea mai mare cotă din suma de 1 mld.€ aprobată, respectiv 35%.

Inflaţia anuală a coborât la 5,86% în iunie 2009

Conform datelor publicate astăzi de Institutul Naţional de Statistică, rata anuală a inflaţiei a coborât de la 5,95% în mai 2009 la 5,86% în iunie 2009. Rata lunară a inflaţiei a fost de 0,2% în iunie 2009 faţă de mai 2009.

Pe componente, în iunie 2009 faţă de mai 2009, mărfuri alimentare (-0,18%), mărfuri nealimentare (0,42%) şi servicii (0,43%). În iunie 2009, deprecierea monedei naţionale în raport cu euro a fost de 1%, ceea ce a determinat o creştere lunară a preţurilor cu 0,85% pentru tarifele poştale şi cu 1,6% pentru cele de transport aerian.

Comparativ cu sfârşitul anului 2009, preţurile de consum au crescut în iunie cu 3,14%. De la începutul anului, preţurile de consum ale mărfurilor alimentare au avansat cu 1,22%, ale celor nealimentare cu 4,14%, în timp ce serviciile au înregistrat cea mai mare majorare, de 4,76%.

Creşterea medie a preţurilor, pe total, în ultimele 12 luni faţă de precedentele 12 luni este 6,9%. Acest indicator este cuprins în criteriile de convergenţă nominală la zona euro.

Andreea Vass lansează concurs de criză. Premiul: o cină în biroul ei de la Palatul Victoriei

Ştiţi cum scăpaţi de banii plătiţi pentru o cină la restaurant? Simplu: trebuie să nu vă placă măsurile anticriză luate de guvern (asta-i simplu), trebuie să vă placă Andreea Vass (aici e chestie de gust) şi trebuie să aveţi idei de ieşire din criză, pe care să le postaţi pe blogul consilierei premierului Boc.

Iată ce scrie Andreea Vass pe blogul său:

Vă provoc să construiţi în loc să asistaţi pasivi la ce se întâmplă în România sub criză. Sunt convinsă că niciun guvern postedembrist nu poate scăpa de critică, dar sunt la fel de sigură că unele idei ale celor guvernaţi pot fi mai bune ca ale celor care guvernează. Există o singură problemă: ideile voastre nu ajung la noi. De aceea, lansez acest concurs-experiment care va dura o lună. Aştept săptămânal măsuri anticriză, iar autorul celei mai interesante idei va fi invitat să discutăm propunerea la cină în biroul meu de la Guvern. În situaţia în care această iniţiativă poate ajuta, promit să mă bat pentru a o transforma în ordonanţă de urgenţă. Aşadar, vor fi patru întâlniri la cină din care sper să se nască o ordonanţă de urgenţă care să completeze programul anticriză. Vă aştept.

Sigur, iniţiativa poate părea simpatică şi nonconformistă, însă demersul este ipocrit şi fără finalitate. În campania electorală din toamna lui 2008 pentru alegeri parlamentare, analiştii şi jurnaliştii economici atrăgeau atenţia asupra crizei care tocmai îşi ascuţise colţii. Au răguşit atrăgând atenţia asupra nesustenabilităţii (ca să mă exprim academic) unor măsuri de genul măririi salariilor profesorilor cu 50%. Nu i-a ascultat nimeni, dar ei au continuat să scrie şi să vorbească. Mai mult decât atât, guvernul Boc s-a lansat în fel de fel de iniţiative care cad una după alta la Curtea Constituţională.

O întreb pe Andreea Vass: de ce i-ar asculta acum?

Actualizare ora 21.50
După cum se observă din captura de mai jos, Andreea Vass a acceptat un comentariu la postarea cu concursul de criză făcut după al meu, care a rămas neacceptat. Halal transparenţă!



Actualizare 10.07.2009
Până la urmă, Andreea Vass mi-a aprobat comentariul şi mi-a dat link-uri ale intervenţiilor sale anterioare privitoare la evoluţia crizei. Nu contest şi apreciez luările sale de poziţie, deşi nu sunt întotdeauna de acord cu ele. Problema nu este asta, ci capacitatea domniei sale de a promova soluţii de criză în calitatea sa de consilier economic al primului ministru. Emil Boc nu pare a asculta pe cineva competent economic. El ascultă de altcineva.

Programul "Prima casă" trezeşte suspiciuni Comisiei Europene

După cum se ştie, Comisia Europeană este foarte atentă la toate iniţiativele ţărilor membre ale Uniunii Europene, mai ales cele de sorginte economică şi mai ales în timp de criză. Ceea ce era previzibil, s-a întâmplat. Hotnews.ro şi Ziarul financiar anunţă astăzi că înalţi oficiali ai Comisiei Europene au solicitat autorităţilor române mai multe informaţii cu privire la programul "Prima casă".

Purtătorul de cuvânt al comisarului european pentru concurenţă, Jonathan Todd, a declarat pentru Ziarul financiar: "Comisia Europeană este în contact cu autorităţile de la Bucureşti cu privire la acest program, cerând mai multe informaţii. În acest moment, nu se pot oferi mai multe informaţii."

Având în vedere funcţia lui Jonathan Todd, este uşor de presupus că se suspectează încălcarea standardelor europene privind concurenţa. Mai mult decât atât, acelaşi program ar putea intra sub incidenţa legislaţiei comunitare privind ajutoarele de stat. În mod vădit, prin efectul garanţiei guvernamentale în cazul programului "Prima casă", beneficiarii acestui program beneficiază de dobânzi mai mici la credite în defavoarea celorlalţi beneficiari de credite ipotecare.

Rugat să comenteze această informaţie, premierul Emil Boc a declarat că programul "Prima casă" respectă toate normele Uniunii Europene. N-ar fi prima oară când premierul Boc se înşeală.

Actualizare. Consiliul Concurenţei a precizat astăzi, printr-un comunicat, că autorităţile române pregătesc informaţiile referitoare la instituirea programului de garanţii pentru creditele persoanelor care doresc să cumpere locuinţe prin programul Prima Casă, elaborarea răspunsului realizându-se "în conformitate cu precedurile de rutină în relaţia cu forul comunitar".

"Solicitarea Comisiei vizează o prezentare generală a Programului Prima Casă necesară pentru realizarea unei analize preliminare în baza reglementărilor în domeniul ajutorului de stat, întrucât forul comunitar este singura autoritate competentă să se pronunţe în acest domeniu", se spune în comunicat.

Preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, a afirmat că, la începutul acestei săptămâni, a primit informarea de la Comisia Europeană, iar comunicarea Ministerului Finanţelor Publice cu Bruxelles-ul se realizează prin Consiliul Concurenţei.

"CE doreşte doar informaţii privind programul care să ateste că acesta nu este ajutor de stat, ci ajutor social. Cu alte cuvinte, că statul nu ajută băncile, ci oamenii", a spus Chiriţoiu, citat de NewsIn. După părerea lui, programul guvernamental "are un pronunţat caracter social".