Topul primelor 10 bănci în 2008 după activele nete

Revin la recentul Raport asupra stabilităţii financiare 2009 al BNR cu informaţiile privind clasamentul primelor 10 bănci comerciale, în funcţie de active. În vârful ierarhiei după activele nete, doar BCR şi BRD şi-au păstrat locurile, în timp ce Volksbank şi Alpha Bank au intrat în top pe locurile 3 şi 5, iar Raiffeisen a coborât de pe locul 3 pe locul 4.

Iată cum arată clasamentul:

1. BCR - 20,3% (-3,5 pp);
2. BRD - 15,7% (+0,2 pp);
3. Volksbank - 6,8% (+ 1,7 pp);
4. Raiffeisen - 6% (-0,3 pp);
5. Alpha Bank - 5,5% (+0,4 pp);
6. UniCredit Ţiriac Bank - 5,5% (dar active mai mici cu 67,9 mil.lei);
7. Banca Transilvania - 5,4% (-0,1 pp);
8. Bancpost - 4,8% (-0,5 pp);
9. CEC Bank - 4,3% (0 pp);
10. ING Bank - 3,5% (+0,2 pp).

Volksbank şi Alpha Bank au fost foarte active pe segmentul creditării imobiliare, iar ING Bank a dus, prin francizele sale, o politică agresivă de extindere pe segmentul de retail. Descreşterea BCR este, în mare parte, cauzată de restructurarea băncii după preluarea de către Erste Bank, iar căderea Bancpost a fost cauzată de schimbările de acţionariat şi o deteriorare a calităţii serviciilor, despre care voi scrie pe larg cu o ocazie viitoare.

BNR a redus dobânda de politică monetară la 9%

În şedinţa Consiliului de Administraţie al BNR de astăzi, s-a decis reducerea dobânzii de politică monetară de la 9,5% la 9% cu începere de la 1 iulie 2009. Revenim, astfel, la nivelul din perioada februarie - martie 2008, când BNR era într-o perioadă de înăsprire a politicii monetare. De la începutul anului 2009, BNR a redus cu 1,25 puncte procentuale dobânda de politică monetară, de la 10,25% la 9%.

De asemenea, BNR a redus nivelul rezervelor minime obligatorii la resursele atrase cu scadenţă mai mică de 2 ani sau mare de 2 ani cu clauză de rambursare anticipată la lei de la 18% la 15% şi la valută de la 40% la 35%. Pentru resursele atrase cu scadenţă mai mare de 2 ani şi fără clauză de rambursare anticipată, rezervele minime obligatorii rămân zero. Banca centrală bonifică pentru rezervele minime obligatorii constituite de bănci dobânzi de 5,11% la lei, 2,67% la euro si 1,07% la dolari SUA. Reducerea RMO se va aplica cu începere de la 24 iulie 2009.

Dobânda de politică monetară este nivelul de dobândă perceput de BNR pentru împrumuturile de tip repo date băncilor, cu garanţie în titluri de stat. Drept consecinţă a modificării dobânzii cheie, se micşorează şi dobânzile la facilitatea de credit (creditul lombard) de la 13,5% la 13% şi pentru facilitatea de depozit de la 5,5% la 5%. Aceste dobânzi sunt ancorate în dobănda de politică monetară cu plus sau minus 4 puncte procentuale. Iată că dobânda la facilitatea de depozit scade sub cea bonificată la rezervele minime obligatorii în lei, ceea ce poate semnala că banca centrală va micşora dobânda bonificată la RMO în lei.

Drept consecinţă a reducerii rezervelor minime obligatorii, se va elibera o sumă de 2 mld.€. Economistul-şef al Raiffeisen Bank România, Ionuţ Dumitru, a declarat pentru Mediafax: "Prin reducerea ratei rezervelor minime obligatorii (RMO) la lei s-au eliberat 3 mld.lei, iar prin scăderea RMO aplicate pasivelor în valută suma este de 1,3 mld.€. Sunt resurse suplimentare care vor putea fi utilizate în activitatea de creditare". El a precizat că această sumă, care totalizează aproximativ două miliarde de euro, este importantă, dar nu este în măsură să "inunde" piaţa cu lichiditate. Este de aşteptat ca prima consecinţă a reducerii RMO să fie simţită pe piaţa interbancară, pe care dobânzile vor scădea după eliberarea sumei de 2 mld.€, şi, ulterior, prin reducerea dobânzilor active şi pasive practicate de băncile comerciale.

În general, măsurile BNR erau aşteptate de analişti. Poate că nu era prevăzută o reducere a rezervelor minime obligatorii atât de mare. În ce priveşte dobânda de politică monetară, am opinat pentru o reducere mai agresivă a acesteia, cu 0,75 puncte procentuale, în conformitate cu contracţia accelerată a economiei româneşti şi cu o dezinflaţie susţinută.

Companiile de leasing, transformate în administratori de parcuri auto

Returnarea autoturismelor, autoutilitarelor şi autocamioanelor finanţate în leasing a devenit o modă în ultima vreme. Criza economică a determinat multe companii, clienţii tipici ai companiilor de leasing, să returneze automobilele către societatea finanţatoare din cauza imposibilităţii plăţii ratelor. În consecinţă, societăţile de leasing au fost silite să închirieze sau să cumpere locuri de depozitare a maşinilor returnate.

Vorbeam zilele trecute cu un prieten, preşedinte al unei societăţi de leasing, despre această situaţie şi despre credibilitatea numărului de 10.000 de maşini returnate companiilor de leasing de la începutul crizei, avansat de Adriana Ahcearliu, secretar general al Asociaţiei Societăţilor Financiare din România (ALB), "Societatea pe care o conduc are un sold al finanţărilor prin leasing auto de circa 200 mil.€, din care circa 10% reprezintă maşini returnate, adică circa 20 mil.€. Dacă ar fi să extrapolăm procentzul la întreaga piaţă, cu un sold de 8 mld.€, ar însemna maşini returnate de circa 800 mil.€. Dacă luăm o medie a finanţării de 35.000 €, având în vedere ponderea mare a autotractoarelor şi remorcilor, ar însemna circa 22.900 maşini, din care jumătate ar fi autoturisme", mi-a spus preşedintele respectivei societăţi de leasing.

După reculul drastic al pieţei auto, mulţi potenţiali cumpărători încearcă să profite de această oportunitate adusă de criza economică, încercând să-şi cumpere autoturisme fabricat în 2008 sau 2007, încă în garanţie, la preţuri care pot fi negociate destul de mult, mai ales dacă optează pentru plata cu bani gheaţă. Astfel, ei pot achiziţiona un autoturism în garanţie la acelaşi preţ cu care ar putea cumpăra un autoturism second hand adus din străinătate.

Pe de altă parte, trebuie multă atenţie la cumpărarea unui autoturism de la o societate de leasing. De multe ori, clienţii care nu mai pot returna finanţarea şi decid să înapoieze maşina societăţii de leasing o dau descompletată, avariată, uneori cu nisip turnat în baia de ulei, iar revizia tehnică periodică este omisă de multe ori de societatea de leasing, ceea ce conduce la pierderea garanţiei. Aşa că se poate profita de această oportunitate oferită de criza economică, dar cu multă atenţie.

Băncile din România au deschis 114 noi unităţi în T1 2009

Din acelaşi Raport asupra stabilităţii financiare 2009 al BNR, aflăm că, în T1 2009, băncile comerciale au deschis 114 noi unităţi, 65 în ianuarie, 26 în februarie şi 23 în martie. În decembrie 2008, fuseseră deschise 88 noi unităţi, iar în întreg anul 2008 nu mai puţin de 1.067. Deşi criza era toi în T1 2009, băncile comerciale au continuat, din interţie, sp deschidă noi unităţi, pentru ca apoi să se grăbească să închidă unităţile mai puţin performante.

În ceea ce priveşte personalul angajat în sistemul bancar, raportul spune: "Scăderea dinamicii angajărilor sau chiar reducerile de personal nu au influenţat semnificativ numărul salariaţilor din sistem care se ridicau la 71.622 la 31 decembrie 2008 şi respectiv 70.458 la 31 martie 2009. Cele două tendinţe menţionate au contribuit la contracţia indicatorului „număr de salariaţi pe unitate operativă” de la 12 în 2007, la 11 în decembrie 2008 şi 10,8 în martie 2009."

În ceea ce priveşte clasamentul ţărilor ca pondere a deţinerilor în capitalul social al băncilor, Grecia a trecut pe primul loc, cu o pondere de 30,7 la sută din capitalul străin agregat înregistrat la finele lunii martie 2009 de sectorul bancar autohton, Austria a ocupat poziţia secundă cu 23,5 la sută, iar ocupanta locului trei a rămas Olanda cu 11,9 la sută, aşa cum se arată în graficul de mai jos, preluat din raport (click pe imagine pentru mărire).

BNR: Raportul asupra stabilităţii financiare 2009

Astăzi, Banca Naţională a României a publicat Raportul asupra stabilităţii financiare 2009, raport publicat în fiecare an de banca centrală. Documentul are 104 pagini.

Încă de la început, se menţionează: "De la precedentul Raport asupra stabilităţii financiare, sistemul financiar din România a evoluat în condiţii puternic marcate de manifestarea virulentă a crizei financiare şi economice globale. La debutul crizei, economia românească parcursese o perioadă de mai mulţi ani de creştere economică în ritmuri înalte, dar însoţită de acumularea unui deficit extern relativ important, precum şi de majorarea datoriei externe pe termen scurt. Sectorul bancar, cu poziţie dominantă în sistemul financiar, a rezistat bine acestor presiuni. Stabilitatea financiară a fost pusă la încercare de o vulnerabilitate nouă – volatilitatea finanţării externe."

Aceste fraze exprimă foarte bine preocuparea extremă a băncii centrale asupra obiectivelor sale prioritare. Raportul a fost întocmist sub supravegherea viceguvernatorului Eugen Dijmărescu şi face o analiză extinsă a următoarelor subiecte: contextul economic şi financiar internaţional, sistemul financiar şi riscurile asociate acestuia, riscurile aferente evoluţiilor macroeconomice interne, sectorul companiilor şi al populaţiei, infrastructura pieţelor financiare.

Ca element concret, raportul menţionează că, în urma testelor de stres efectuate în ultima perioadă, trei bănci au avut rezultate negative. În cazul unei bănci cu capital străin, BNR a dispus măsuri ca nivelul indicatorului de solvabilitate, raportat lunar, să nu scadă sub 10%. În cazul a două bănci cu capital majoritar autohton, banca centrală a recomandat menţinerea unui volum al fondurilor proprii care să asigure un nivel de cel puţin 10% al indicatorului de solvabilitate.

Leul se duce, în continuare, la vale: 1 € = 4,2175 lei

Reproduc, mai sus, evoluţia raportului euro/leu în ultimele 100 şedinţe de tranzacţionare, respectiv în perioada 05.02.2009-29.06.2009, preluat de la site-ul financiare.ro. Observăm că leul s-a întărit în perioada negocierilor acordului financiar internaţional cu Fondul Monetar Internaţional, Uniunea Europeană, Banca Mondială şi BERD, fiind o expresie a recăpătării încrederii în capacitatea României de a traversa criza. De la începutul lunii mai 2009, însă, în condiţiile degradării prametrilor macroeconomici, leul a început s-o ia la vale şi continuă. Cotaţia de azi este 1 € = 4,2175 lei.

În condiţiile în care BNR va reduce mâine dobânda de politică monetară, atractivitatea leului va continua să scadă, ca urmare a propagării acesteia în dobânzile bonificate de băncile comerciale la depozite. Preţul trebuie, însă plătit, pentru revigorarea economiei. Accesul economiei reale la creditare este esenţial în această perioadă de criză.

BNR ar putea reduce dobânda de politică monetară în şedinţa de marţi

În şedinţa Consiliului de Administraţie al BNR de marţi, 30 iunie 2009, s-ar putea reduce dobânda de politică monetară, actualmente 9,5%, şi rezervele minime obligatorii la lei.

Un sondaj făcut de Mediafax printre analişti constată că majoritatea lor cred că dobânda de politică monetară va fi redusă cu 0,5 puncte procentuale şi că rezervele minime obligatorii la resursele atrase în lei vor fi, de asemenea, reduse.

"În trimestrul unu, a fost o contracţie a economiei mult peste aşteptări şi avem perspective nefavorabile pentru trimestrele viitoare, iar temperarea inflaţiei în acest moment ne ajută", a declarat Nicolaie Chidesciuc, senior economist la ING Bank România.

Remintesc faptul că economia românească s-a contractat cu 6,2% în T1 2009 faţă de T1 2008 şi cu 4,6% faţă de T4 2008.

Reducerea dobânzii de politică monetară este posibilă, dat fiind procesul dezinflaţionist accentuat din ultima vreme, dar şi pentru relansarea economică, prin intermediul accesului mai facil la creditare. Desigur, o evenztuală micşorare a dobânzii cheie ar putea conduce la micşorarea atractivităţii leului, ceea ce ar determina o depreciere a acestuia în raport cu principalele valute occidentale, mai ales în raport cu moneda unică europeană. În mai 2009, cursul mediu de schimb a fost de 4,1689 lei/euro, nivel apropiat de cel din aprilie 2009, de 4,1954 lei/euro.

Personal, opinez pentru o reducere mai accentuată a dobânzii de politică monetară, cu 0,75 puncte procentuale, idee împărtăşită şi de Florian Libocor, economist-şef al BRD.

În ceea ce priveşte reducerea rezervei minime obligatorii la resursele atrase în lei, în acest moment de 18%, se ştie că ţinta este de a se ajunge la 2% în momentul aderării la zona euro. Dacă BNR va opera acum o modificare, probabil că ea nu va fi mai mare de 2 puncte procentuale, tot din cauza presiunii pe care ar pune-o pe deprecierea leului.

PD-L deranjat de afirmaţiile mele privind "Prima casă"

Ieri am fost sunat de un cunoscut care ocupă o anumită poziţie în PD-L, fost parlamentar şi secretar de stat. Subiectul: afirmaţiile mele publice privind programul "Prima casă", atât din mass-media, cât şi din acest blog. Omul mi-a adus argumente privind generozitatea politică, economică şi socială a acestui program. I-am replicat că am vorbit atât despre bâlbâiala cu care a fost lansat programul, despre deturnarea scopului iniţial, despre beneficiile clientelei politice, despre caracterul electoral, dar şi despre părţile bune: accesul la credite al unor solicitanţi care, în trecut, nu erau eligibili şi efectul psihologic, care ar putea conduce la o reluare a creditării bancare şi a reluării tranzacţionării pe piaţa imobiliară.

Demersul lui era legat de dorinţa PD-L ca discursul meu să nu fie atât de critic. I-am spus că premierul Boc ar fi făcut foarte bine dacă ar fi invitat mai mulţi economişti de marcă, indiferent de culoarea politică, să facă parte dintr-un comitet consultativ, care să determine guvernul să nu mai scoată public atâtea enormităţi economice şi să ia atâtea măsuri fără studii de evaluare a situaţiei, resurselor financiare şi impactului.

Emil Boc nu se lasă şi ameninţă din nou băncile cu taxa Robin Hood

Aflat în judeţul Dâmboviţa, primul ministru Emil Boc trece din nou la ameninţări la adresa băncilor: "Sperăm ca băncile să facă ce trebuie într-o perioadă de criză şi ţinând cont de condiţiile economiei româneşti. Nu avem instrument direct de a da dispoziţii băncilor, dar putem avea instrumente alternative prin care, la un moment dat, să concepem o politică fiscală prin care băncile pot suferi dacă nu sunt solidare cu efortul pe care Guvernul îl face, şi românii la fel, de a depăşi această perioadă de criză. Ştiţi la ce mă refer, celebrul Robin Hood. Dar nu vreau să mai dau detalii acum pentru că sper să nu fie cazul."

El a mai spus că, odată ce rezerva valutară a BNR a crescut în urma împrumutului de la FMI şi rezervele minime obligatorii au fost diminuate, vor fi "inevitabil" mai mulţi bani pe piaţă.

Reamintesc că Emil Boc a mai ameninţat, la 19 mai 2009, băncile comerciale cu taxa Robin Hood în cazul în care băncile mamă îşi vor repatria profiturile. De asemenea, vicepremierul Dan Nica a ameninţat şi el, la 9 iunie 2009, băncile cu acelaşi tip de taxă dacă nu vor micşora dobânzile în termen de 30 de zile.

Este de-a dreptul deprimant când oamenii politici aleşi să conducă destinele unei ţări dovedesc o crasă incultură economică şi reflexe comuniste în măsurile economice pe care le iau. După ce au fost aleşi ca urmare a promisiunilor mincinoase pe care le-au făcut în campania electorală din toamna anului 2008, total nesustenabile din punct de vedere economic, după ce şi-au încălcat respectivele promisiuni, iau măsuri economice lipsite de orice urmă de responsabilitate şi profesionalism.

În fond, aşa cum am mai scris, statul român va fi nevoit în continuare să se împrumute de la băncile comerciale, care sunt cei mai mari cumpărători de titluri de stat, din cauza deficitului bugetar care se acumulează în datoria publică. Mai mult decât atât, statul va încerca să-şi rostogolească precedentele emisiuni de titluri de stat în altele pe termen mai lung şi cu dobândă mai mică. În condiţiile date, prin vocea preşedintelui şi a primului ministru, el încearecă să preseze băncile să reducă dobânzile.

După supra-subscrierea cu 45,7% a sumei prevăzute în programul Prima casă, statul are un nou mijloc de şantaj asupra băncilor. Le poate spune: dacă aţi acceptat dobânzi atât de reduse în acest program cu garanţie de stat, de ce nu aţi da şi statului român bani cu dobândă mai mică? Este un comportament tipic pentru şmecheria politicianistă ieftină.

BNR a injectat azi 5,9 mld.lei în piaţa bancară printr-o operaţiune repo

Azi, Banca Naţională a României a injectat în piaţa bancară 5,924 mld.lei printr-o operaţiune de tip repo, la o dobândă egală cu cea de politică monetară, de 9,5%. În această lună, au mai existat 3 astfel de operaţiuni, totalizând 9,794 mld.lei, adjudecate, de asemena, la dobânda de 9,5%. Toate cele patru operaţiuni repo din luna iunie 2009 au maturitatea de o lună.

În mai 2009, operaţiunile repo au totalizat circa 10 mld.lei, la aceeaşi dobândă, de 9,5%.

Pe piaţa interbancară, dobânda Robid (la depozitele atrase) la o lună a fost astăzi de 9,76%, iar dobânda Robor (la depozitele plasate) la o lună de 10,26%, ambele mai mari decât dobânda de politică monetară.

Operaţiunile repo sunt pentru băncile comerciale surse de finanţare garantate cu titluri de stat. Cum statul român s-a împrumutat masiv de la băncile comerciale prin emisiuni de titluri de stat, băncile deţin astfel de titluri cu care pot garanta operaţiunile repo, obţinând finanţare mai ieftină decât dacă s-ar adresa celorlalte bănci, pe piaţa interbancară.

"Prima casă": dobânzile creditelor acordate de băncile comerciale

În tabelul de mai jos, sunt cuprinse dobânzile la creditele în euro şi lei, precum şi volumul creditelor. Voi actualiza tabelul de îndată ce toate băncile vor comunica parametrii creditelor.

Banca comecială	euro - Euribor 3M +	lei - Robor 3M +	Suma mil.€
BCR	3,8%*	nu acordă	450
BRD	N/A	N/A	250
Raiffeisen Bank	4%	2,5%	50
CEC Bank	nu acordă	1,9%	95
Alpha Bank	4%	2,5%	100
Volksbank	N/A	N/A	75
Banca Transilvania	4%	0%**	25
Bancpost	N/A	N/A	50
Banca Românească	N/A	N/A	N/A
Piraeus Bank	4%	2,5%	100
Bank Leumi	3,95%	2,45%	10
ATEbank	3,8%	2,4%	5
Intesa Sanpaolo Bank	N/A	N/A	50
Credit Europe Bank	4%	nu acordă	5
OTP Bank	4%	2,5%	5
UniCredit Ţiriac Bank	4%	2,5%	25
ING Bank	N/A	N/A	20
Emporiki	N/A	N/A	N/A
Millennium Bank	4%	nu acordă	30
Garanti Bank	N/A	N/A	50

N/A = date nedisponibile
* 0,5% comision de acordare
** 0,2%/lună comision la sold

Singurul comision admis peste aceste dobânzi este cel datorat Fondului Naţional de Garantare pentru IMM, în cuantum de 0,37%.

"Prima casă", situaţie schimbată: băncile au supra-subscris până la 1,457 mld.€. De ce?

Titlul precedentei postări pare acum greşit. Până la urmă, cele 20 de bănci comerciale care au depus oferte în programul Prima casă au supra-subscris până la urmă, suma totală fiind de 1,457 mld.€, faţă de plafonul de 1 mld.€, ceea ce înseamnă o supra-subscriere de 45,7%. Cum s-a ajuns la această situaţie?

Ieri dimineaţă, numai 7 bănci îşi exprimaseră intenţia de a se alătura programului "Prima casă", cu un total de 450 mil.€. Seara, 20 de bănci erau prezente cu suma menţionată mai sus. Pe lângă meteahna tipic românească de a depune ofertele în ultima zi, băncile au recurs la mimetism pentru a decide dacă depun sau nu ofertă. Văzând că 7 bănci au depus deja oferte, unele dintre celelalte bănci au venit şi ele cu oferte, ulterior lururile evoluând în cascadă. "Face frumos" să fii prezent într-un astfel de program. Şi, dacă competitorii tăi direcţi sunt prezenţi, trebuie să fii şi tu. Chiar dacă simbolic, cum ar fi ATEbank, care intră în program cu doar 5 mil.€.

Un alt doilea motiv pentru care băncile comerciale au intrat în program este legat de marketing. Programul "Prima casă" oferă o oportunitate de marketing gratuit. Despre acest program se va vorbi mult de-acum înainte, cu bune şi rele, dar merită să fii acolo ca să-ţi sporeşti vizibilitatea.

Un al treilea motiv este legat de perspectiva reluării creditării, multe dintre bănci considerând "Prima casă" o trambulină spre acest scop. În perspectiva micşorării dobânzilor la credite, o bancă comercială înscrisă în program va acorda credite cu dobândă redusă până la epuizarea plafonului la care s-a obligat. Apoi, va oferi clienţilor alternativa de a lua un credit în euro, de exemplu, cu o dobândă anuală efectivă de 7-10%, mai puţin decât nivelurile practicate acum, cu DAE 9-14%.

Un al patrulea motiv este lărgirea bazei de clienţi, ceea ce nu este puţin lucru în vremuri de criză.

În mod vădit, dobânzile acceptate în program nu acoperă cheltuielile, însă avantajele de mai sus au determinat băncile să intre în program.

"Prima casă" spre semi-eşec: 7 bănci au depus oferte, care acoperă 45% din valoarea programului

Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri a primit până azi dimineaţă oferte pentru programul "Prima casă" de la şapte bănci, în valoare totală de 450 mil.€, termenul limită de depunere fiind sfârşitul zilei de azi, a declarat Aurel Şaramet, preşedintele FNGCIMM, citat de Mediafax. Până acum, gradul de acoperire este 45% din valoarea programului de 1 mld.€.

Cele 7 bănci care au depus oferte sunt: Banca Transilvania, Leumi Bank, BRD, ATE, Raiffeisen, Millennium şi Volksbank.

Şaramet a menţionat că au mai existat discuţii cu Alpha Bank, Banca Românească, CEC şi BCR, care ar urma să depună oferte la o valoarea totală estimată de aproximativ 300-400 mil.€.

"Până la sfârşitul zilei, ne vom apropia de 10-15% sub plafonul maxim de un miliard de euro. E posibil să apară surprize", a spus Şaramet, estimând că, până la sfârşitul zilei, Fondul va primi oferte de la încă cinci-şase bănci. Ora limită de depunere a ofertelor este 17.

În ceea ce priveşte dobânzile, el a precizat că a existat o bancă care a depus o ofertă cu dobânda Robor plus 0%. "Celelalte oferte se situează în jurul valorii maxime de 4% plus Euribor. Băncile au depus oferte în general în limita plafoanelor maxime de dobândă, dar sunt şi bănci care au oferte cu puţin sub marja maximă. Unele au făcut oferte doar pe lei, iar altele pe ambele monede", a precizat preşedintele FNIGCIMM.

Dacă programul "Prima casă" ar fi fost o ofertă atractivă pentru bănci, cu siguranţă suma de 1 mld.€ ar fi fost suprasubscrisă. Iniţial, dintre cele 43 instituţii bancare care operează în România, 20 şi-au manifestat disponibilitatea de a participa în acest program. După spusele lui Aurel Şaramet, iată că numai maximum 11 bănci vor depune oferte în program până la sfărşitul zilei, ceea ce creionează un semi-eşec. În mod clar, unele bănci comerciale vor depune oferte doar ca să fie în cărţi, altfel spus mai mult pentru imagine.

Actualizare 1: Raiffeisen Bank a alocat 50 mil.€ la dobânzi egale cu dobânzile maxime pevăzute de proiect, iar Bancpost tot 50 mil.€, fără a preciza nivelul dobânzilor.

Actualizare 2: Premierul Emil Boc a precizat că, până în această după-amiază, 12 bănci au depus oferte de participare la program, în valoare de 814 mil.€, sub plafonul stabilit, de 1 mld.€.

Actualizare 3: Unicredit a alocat 25 mil.€ la dobânzi egale cu dobânzile maxime pevăzute de proiect, iar Piraeus Bank 100 mil.€, la acelaşi nivel al dobânzilor.

Actualizare 4: La ora 15, primul ministru Emil Boc a anunŢat că în program s-au înscris 12 bănci cu un total de 841 mil.€.

Actualzare 5: La ora 17, erau înscris 18 bănci cu un total de 1,4 mld.€.

Actualizare 6: Se pare că termenul limită pentru depunerea ofertelor a fost prelungiot până la ora 24, când s-au înregistrat 20 de bănci cu un total de 1,457 mld.€.

Cele 20 de bănci sunt: BCR, BRD, Raiffeisen Bank, CEC Bank, Alpha Bank, Volksbank, Banca Transilvania, Bancpost, Banca Românească, Piraeus Bank, Bank Leumi, ATEbank, Intesa Sanpaolo Bank, Credit Europe Bank, OTP Bank, Unicredit Ţiriac Bank, ING Bank, Emporiki, Millennium Bank şi Garanti Bank.

BCR este pe primul loc, cu 450 mil.€. Alte bănci: Piraeus Bank Romania - 100 mil.€, Intesa Sanpaolo Bank - 50 mil.€, Bancpost - 50 mil.€, Raiffeisen Bank - 50 mil.€, Unicredit Ţiriac Bank - 25 mil.€, Bank Leumi - 10 mil.€, ATEbank - 5 mil.€.

Cum, în cele din urmă, plafonul de 1 mld.€, va avea loc o redistribuire a sumelor acceptate pentru fiecare bancă prin mecanismul "pro-rata".


Referinţe:

1. "Prima casă": ce spun normele de aplicare a ordonanţei, 18.06.2009
2. Programul "Prima casă", accesibil şi pentru locuinţe în fază de proiect, 17.06.2009
3. Cum folosesc dezvoltatorii programul "Prima casă", 17.06.2009
4. Băncile comerciale au început să dezerteze din programul "Prima casă", 16.06.2009
5. "Prima casă", dobânzi mici, interes bancar aşijderea, 14.06.2009
6. "Prima casă", mai încetişor, 12.06.2009
7. Dumitru Costin (BNS): Programul "Prima casă" este o măgărie, 10.06.2009
8. "Prima casă" pune presiune pe BNR, 09.06.2009
9. Ordonanţa privind programul "Prima casă", 05.06.2009
10. Cafeneaua de afaceri: "Băncile, bătălia pentru resurse", 03.06.2009
11. Programul "Prima casă" naşte pui, dar şi interese electorale, 02.06.2009
12. Programul "Prima casă", etapele ce stau la baza acordării garanţiei de stat, 31.05.2009
13. Fiscul este executorul în programul "Prima casă", 31.05.2009
14. "Prima casă" devine "A oricâta casă", 30.05.2009
15. Programul "Prima casă", discriminările continuă: TVA şi onorarii notariale reduse, 29.05.2009
16. Noi valuri stârnite de programul "Prima casă", de data asta bancare, 26.05.2009
17. Programul "Prima casă" naşte valuri, 25.05.2009
18. Praf în ochi de la guvernul Boc: garantarea creditelor ipotecare până la 60.000 € pentru prima locuinţă prin programul "Prima casă", 21.05.2009

Interviu video acordat revistei Capital

Acum câteva zile, am acordat un interviu ziaristei Georgiana Antofie de la revista Capital, în legătură cu stuaţia de pe piaţa imobiliară.

Partea I

Partea a II-a

Merrill Lynch: Ungaria şi România nu au avut nevoie de sprijinul FMI

"Ungaria şi România nu au avut nevoie, în cele din urmă, de sprijinul Fondului Monetar Internaţional", afirmă un raport al Merrill Lynch, citat de Ziarul financiar.

În conformitate cu raportul Merrill Lynch, România va avea o creştere anuală medie a PIB de 4,4% în următorii 10 ani, devansând Polonia, Cehia sau Ungaria (la care media de creştere economică medie anuală va fi de 3%-3,6%), şi va fi cea mai bună destinaţie de afaceri, alături de Turcia, pentru investiţii străine directe din Europa Emergentă, Orientul Mijlociu şi Africa.

Probabil că Merrill Lynch a ascultat doar opiniile guvernatorului BNR, Mugur Isărescu.

Guvernul ar putea majora plafonul de garantare pentru depozite bancare ale persoanelor juridice la 50.000 €

În cursul şedinţei de guvern de astrăzi, Ministerul Finanţelor Publice a prezentat un proiect care prevede majorarea plafonului de garantare pentru persoanele juridice de la 20.000 € la 50.000 €. În toamna anului trecut, la iniţiativa Uniunii Europene, pentru refacerea încrederii în sistemele bancare, s-a decis majorarea plafoanelor de garantare pentru persoane fizice la 50.000 € în 2009 şi la 100.000 € în 2010, în cazul unui faliment bancar. În ceea ce priveşte depozitele bancare ale firmelor, directiva UE prevede majorarea plafonului la 50.000 € până la 30 iunie 2009.

În proiectul Ministerului Finanţelor Publice, se reduce termenul de începere a plăţii compensaţiilor de la 3 luni la 20 de zile de către Fondul de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar.

Guvernul nu se dezminte şi lasă, ca de obicei, până în ultima clipă transpunerea în legislaţia naţională a directivelor Uniunii Europene.

Adrian Vasilescu: Consiliul Concurenţei se înşeală

Aflat astăzi la conferinţa Retail banking, Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR, a spus despre recenta iniţiativă a Consiliului Concurenţei de a ancheta bănci comerciale, bănuite de concertarea dobânzilor mari: "Eu vă spun că se înşeală Consiliul Concurenţei pentru că lucrurile stau cam aşa: există în economie un fenomen foarte interesant care se numeşte simpatia preţurilor. Acest fenomen e valabil şi în bănci, astfel că, dacă o instituţie urcă dobânda pentru depozitele populaţiei şi companiilor, normal că această rată va deveni simpatică şi că celelalte bănci se vor repezi să majoreze dobânda, nu din înţelegere, ci printr-un fenomen de piaţă."

Consiliul Concurentei investigheaza dacă băncile comerciale din România au avut vreo înţelegere între ele privind stabilirea nivelului dobânzilor, a declarat, ieri, Bogdan Chiriţoiu, preşedintele acestei autorităţi. El a adăugat că ancheta este desfăşurată de raportori independenţi, aceştia urmînd să prezinte eventuale dovezi care vor fi discutate în plenul Consiliului, unde vor fi convocate la audieri şi băncile comerciale.

Ancheta a fost iniţiată încă din octombrie 2008, ca urmare a unei autosesizări. În acea vreme, BNR a pretins că a intrat în posesia unor e-mail-uri între responsabili în trezoreriile unor bănci comerciale, prin care aceştia scriau despre o o presupusă coordonare a politicii de dobânzi pe piaţa interbancară. Era momentul celebrului atac speculativ împotriva leului, despre care am scris aici. Autoritatea de reglementare în domeniul concurenţei a anunţat atunci că investigaţia are la bază suspiciuni privind un posibil schimb de informaţii, precum şi "anumite conduite comerciale".

"Investigaţia vizează toate băncile din România şi nu pot să spun când se termină. Acolo este o discuţie privind o înţelegere pentru stabilirea nivelului dobânzilor", a declarat atunci Gheorghe Oprescu, pe atunci preşedinte al Consiliului Concurenţei.

Finmedia: Retail banking, ediţia a IX-a

Azi am participat la ediţia a IX-a a Retail banking, eveniment organizat de Finmedia. Programul a suferit unele modificări faţă de ceea ce este afişat pe site. Voi spune câteva cuvinte despre cele discutate şi voi aminti punctele de vedere pe care le-am exprimat în cursul evenimentului.

Primul panel s-a intitulat Retail Banking 2.0: The Post Crisis Version. Probabil că sună mai bine în engleză. Oricum, inspirată denumire şi aminteşte de Web 2.0. Moderator a fost Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR, iar panelişti: Codruţ Pascu, managing partner la Roland Berger Strategy Consultants, Cătălin Pârvu, preşedintele Piraeus Bank, Răzvan Munteanu, vicepreşedinte al Raiffeisen Bank, Gabriel Creţu, director retail şi canale de distribuţie la OTP Bank. Surpindera mea, exprimată public, a fost legată de faptul că nu s-a amintit deloc de canale alternative de distribuţie a produselor bancare: francize (în genul celor folosite de ING Bank), brokeri de credite şi Internet. Răspunsul bancherilor a fost mai mult decât neconvingător. Despre francize nu au amintit nimic, despre brokerii de credite au spus că o să mai vadă, întrucât mulţi sunt în dificultate sau au dispărut complet, iar despre posibilitatea promovării produselor bancare pe Internet au spus că se poate face reclamă, dar nu se poate vinde pe Internet. Un ansamblu de păreri conservatoare, deşi unii dintre ei erau reprezentanţi de vârf ai băncilor. Am amintit de canalele alternative de distribuţie a produselor bancare întrucât, dintre cei 70.000 de salariaţi din sistemul bancar românesc, cei din front office au început să aibă calitate profesională din ce în ce mai scăzută pe măsura extinderii exuberante a băncilor prin noi agenţii bancare în anii 2003-2008.

Adrian Vasilescu a menţionat că statul român, prin Ministerul Finanţelor Publice, în curând se va împrumuta din ce în ce mai puţin de la băncile comerciale. L-am întrebat cum vede acest lucru, atâta vreme cât statul are interesul să îşi rostogolească emisiunile de titluri de stat în emisiuni cu dobânzi mai mici, ceea ce determină ca preşedintele şi primul ministru să facă presiuni publice asupra băncilor comerciale de a micşora dobânzile. Domnia sa mi-a răspuns şugubăţ că depine ce se înţelege prin expresia "în curând".

Al doilea panel a rezultat din unirea a două paneluri, sub titlul Retail Banking în vremuri turbulente. Parteneriatul Stat-Bancă-Client, o nouă şansă pentru piaţa imobiliară?, şi a fost moderat de Corneliu Cojocaru, directorul Direcţiei de Comunicare a BCR, şi i-a avut ca panelişti pe: Anca Şerbănescu, Research Manager la Mercury Research, Adrian Crivii, manager general la Darian Rom Suisse, Ioan Bejan, consultant la Institute for Real estate and Construction, Viena, şi Daniel Fuchs, Managing Partner la Spiegelfeld International. Anca Şerbănescu a prezentat un studiu în desfăşurare despre efectele crizei economice în România, având drept obiect, printre altele, structura bugetului pe gospodărie şi încrederea în sistemul bancar. În ceea ce priveşte încrederea în sistemul bancar, ea se află la un îngrijorător 6%. Am, menţionat, în intervenţia mea, că lipsa de încredere a românilor în bănci este mai puţin legată de un eventual pericol de faliment, întrucât BNR a gestionat bine prudenţialitatea impusă sistemului bancar, ci mai mult de lipsa de transparenţă a băncilor. Am data exemplu site-urile băncilor, pe care, în multe dintre cazuri, găseşti cu greu lista de comisioane şi dobânzi practicate de respectiva bancă comercială. Apoi am dat exemplu folosirea ratelor de referinţă interne multiple pentru dobânzile practicate de o aceeaşi bancă comercială, despre care am scris aici. Din păcate, au urmat generalităţi despre evoluţia pieţei imobiliare, fără a se atinge problemele legate de programul "Prima casă".

Al treilea panel s-a intitulat Securitatea live şi a fost moderat de Călin Rangu, director general al IIRUC, iar panelişti au fost: Almerindo Graziano, CEO Silensec, şi Irina Talianu, şef serviciu în Direcţia Analiza şi prelucrarea Informaţiilor din cadrul Oficiului Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor. Călin Rangu a vorbit de noi virusuri informatice care atacă bancomatele, Almerindo Graziano a vorbit despre vishing, o noţiune nouă, similară cu phishing-ul, dar care fosoloseşte vulnerabilităţi privind Caller ID la telefonia VOIP, iar Irina Talianu a prezentat un studiu de caz privind spălarea banilor transfrontalier prin intermediul conturilor persoanelor fizice.

Mai puţine tranzacţii pe piaţa imobiliară

În conformitate cu datele furnizate azi de Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România (UNNPR), citate de Hotnews.ro, în primele cinci luni din acest an, în România s-au înregistrat 134.496 tranzacţii imobiliare de vânzare-cumpărare, în scădere cu 35,7% faţă de perioada similară a anului trecut, când s-au înregistrat 209.409 tranzacţii.

În aceeaşi perioadă, valoarea impozitelor încasate din tranzacţii imobiliare a scăzut cu 64,1%, faţă de perioada similară a anului 2008, adică 174,7 mil.lei faţă de 487,3 mil.lei. Rezultă că, în 2009, s-au încasat, în medie, impozite de 1.299 lei/tranzacţie, în timp ce, în 2008, impozite de 2.327 lei/tranzacţie, ceea ce înseamnă o reducere de circa 45%, ceea ce coincide, în mare, cu scăderea preţurilor pe piaţa imobiliară.

În luna februarie 2009, Ion Marin, vicepreşedinte al UNNPR estima că în 2009 scăderea numărului de tranzacţii se va situa între 30% şi 50%.

Conform datelor furnizate de notari, în 2008, s-au înregistrat în România 484.765 tranzacţii imobiliare, în scădere cu 7,07% faţă de 521.636 tranzacţii în 2007.

Investprivatbank va fi cumpărată de Banca de Economii

Problema falimentului băncii comerciale Investprivatbank, despre care scriam aici, a fost rezolvată de către autorităţile de la Chişinău, care au decis cumpărarea băncii falimentare de către Banca de Economii, care are statul moldovean drept acţionar majoritar, instituţie similară CEC Bank din România. În acest sens, guvernul Republicii Moldova a dat următorul comunicat, citat de Unimedia.md:

"În urma retragerii de către BNM a licenţei băncii comerciale Investprivatbank, care s-a efectuat în strictă conformitate cu legislaţia în vigoare şi în scopul protejării drepturilor deponenţilor şi clienţilor acesteea, Guvernul Republicii Moldova, analizând situaţia creată, este dispus să procure această bancă în forma unui lot patrimonial unic, prin intermediul Băncii de Economii a Moldovei, în care statul deţine cota majoritară în capital.

Astfel, în cadrul unei şedinţe prezidate de Prim-ministrul Zinaida Greceanâi, cu participarea Guvernatorului Băncii Naţionale a Moldovei, Leonid Talmaci, Preşedintelui Băncii de Economii, Grigore Gacikevici, şi alţii, s-a luat decizia ca, în urma efectuării procedurilor dictate de legislaţia în vigoare cu privire la instituţiile financiare, toate activele şi pasivele Investprivatbank vor trece la BEM, ceea ce înseamnă că deponenţii băncii căreia i s-a retras licenţa vor deveni automat deponenţi ai BEM, asigurîndu-se în acest mod protejarea tuturor drepturilor lor.

Prim-ministrul Zinaida Greceanâi a făcut un apel către toţi deponenţii şi clienţii Investprivatbank să manifeste spirit de înţelegere, ori, prin această operaţiune de procurare, statul garantează integritatea tuturor mijloacelor financiare depuse pe conturile acestei bănci".

Aseară, în cadrul unei emisiuni TV, Emma Tăbârţă, viceguvernator al Băncii Naţionale a Moldovei, a menţionat că IPB avea 5 % din cota de piaţă bancară din Republica Moldova.

Deficitul bugetar al Spaniei s-a triplat în mai 2009 din cauza planului de stimulare economică

Date oficiale publicate astăzi arată că deficitul bugetar al Spaniei s-a triplat în mai 2009 faţă de luna precedentă, la 19,54 mld.€, faţă de 6,55 mld.€ în aprilie 2009. Cauza principală o constituie planul guvernului spaniol de stimulare economică, pe fondul scăderii încasărilor la bugetul de stat. Planul, printre cele mai mari din lume, însumează 4,2% din PIB şi este destinat combaterii efectelor crizei economice globale şi revigorării pieţei imobiliare.

Conform estimărilor guvernamentale, deficitul bugetar va scădea la 7,9% din PIB în 2010, urmând să se încadreze în limita de 3% impusă de Tratatul de la Maastricht de-abia în 2012.

Constantin Niţă: fond de risc al statului român pentru intrarea în acţionariatul unor firme private

Prezent astăzi la Realitatea FM, ministrul pentru IMM-uri, Comerţ şi Mediu de Afaceri, Constantin Niţă, a evocat posibilitatea ca, în perioada imediat următoare, să fie promovat un proiect de lege privind investiţiile de risc, prin care statul se implică direct în anumite firme, în acţionariat, pe perioade scurte, pentru a putea permite acelor firme să iasă pe pieţele externe. Măsura ar avea ca scop susţinerea firmelor, pentru a le putea permite să iasă pe pieţele externe, iar statul va fi acţionar minoritar. "Ne interesează investiţiile în inovaţii, mai ales în domenii de vârf, precum electronică, IT, calculatoare, unde noi avem performanţă. (...) De exemplu, investeşte cineva 1 mil.€ în Rusia. Statul intră şi el acolo cu 30-40%, iar, după ce s-a aşezat societatea în ţara respectivă, după cinci-şase ani, statul se retrage", spune Constantin Niţă.

Potrivit ministrului, statul poate să intre până la 50% într-o societate comercială şi va fi o garanţie pentru aceasta. Pe de altă parte, Constantin Niţă a precizat că statul va intra doar ca sprijin pe un domeniu sau o piaţă şi nu are interesul să se implice în managementul acestor societăţi.

Fondul ar urma să aibă o valoare de circa 50 mil.€, din care 2,5 mil.€ aportul statului, 15 mil.€ aport al Fundaţiei Post Privatizare, în care intră statul român şi Uniunea Europeană, şi restul de la CEC Bank şi EximBank.

Ideea este departe de a fi nouă. Multe state au demarat asemenea programe. Nu mai departe decât zilele trecute, omul de afaceri George Soros recomanda ceva similar pentru SUA. Mai mult decât atât, Banca europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare practică acest model de afacere de mulţi ani, inclusiv în România.

Faţă de demersurile economice dezastruoase ale actualului guvern în perioada de criză economică, este prima iniţiativă pro-activă pentru combaterea efectelor crizei.

Euribor la 3 luni a atins un minim istoric: 1,206% pe an

Dobânda Euribor la 3 luni a scăzut la 1,206% pe an, un nou minim istoric. Euribor (Euro Inter-Bank Offer Rate) este dobânda de referinţă pe termen scurt de pe piaţa interbancară din zona euro. Acest indicator este principalul reper pe termen scurt al activităţii de creditare pe piaţa interbancară, fiind similar ca funcţionalitate cu Libor (London Inter-Bank Offer Rate) pentru dolar şi Robor pentru leul românesc. Euribor oferă informaţii asupra băncilor asupra evoluţiei dobânzilor de referinţă.

Rata Euribor la 6 luni a scăzut la 1,416%, iar cea pe termen scurt, o săptămână, la 0,867%.

Multe credite denominate în euro cu dobândă fluctuantă sunt ancorate în acest indice, în sensul că sunt exprimate în Euribor plus x puncte procentuale. Din păcate, băncile comerciale româneşti au optat în majoritatea lor pentru o formulă de calcul mult mai puţin transparentă în exprimarea dobânzilor variabile, spunând că aceasta este dobânda de referinţă a băncii plus x puncte procentuale, neexistând nicio posibilitate de control asupra dobânzii de referinţă a băncii. Mai mult decât atât, presa a semnalat cazuri în care unele bănci folosesc mai multe rate de referinţă interne pentru credite de tipuri diferite, ceea ce este interzis prin lege. Conso.ro a scris acest lucru despre Creditele in lei de la Banca Românească fentează o prevedere legislativă şi Creditele ING Bank intră în conflict cu legea.

Astfel, Art. 9(3), lit.g, punctul 2 din OG 174/2008 – ce modifica OG 21/1992 privind protecţia consumatorilor precizează clar că: "În cazul contractelor cu dobândă variabilă, dobânda poate varia în funcţie de dobânda de referinţă a furnizorului de servicii financiare, cu condiţia ca aceasta să fie unică pentru toate produsele financiare destinate persoanelor fizice ale operatorului economic respectiv."

Operatorul low-cost slovac SkyEurope s-a pus sub protecţia legii falimentului

După cum anunţă ziarul Les Echos de astăzi, compania aeriană low-cost SkyEurope, cotată la Bursa din Viena, s-a pus sub protecţia legii slovace a falimentului, în vederea reorganizării datoriilor şi pentru optimizarea reţelei. Comunicatul postat pe pagina companiei precizează: "SkyEurope a făcut în mod voluntar acest demers pentru a obţine timpul necesar în vederea realizării întregului potenţial al locaţiilor şi rutelor sale, restructurarea datoriilor firmei şi a face compania mai atractivă pentru potenţialii investitori."

Compania asigură că această măsură nu va afecta planurile de zbor, salariaţii şi plata furnizorilor. Preşedintele SkyEurope, Jason Bitter, a declarat: "Este o măsură bună pentru SkyEurope, întrucât putem să ne continuăm activitatea fără limitări pe parcursul reorganizării."

SkyEurope a fost fondată în anul 2001 de către un grup de investitori austrieci. Compania nu a avut niciodată profit şi a acumulat datorii de peste 100 mil.€. SkyEurope are 99 rute către 41 destinaţii în 19 ţări şi deţine o flotă de 15 avioane Boeing 737-700 NG.

Personal, am zburat cu această companie spre şi dinspre Viena şi am fost extrem de mulţumit de serviciile lor. De altminteri, este cea mai bună alternativă de zbor direct către capitala Austriei.

Eurostat: România, una dintre ţările cu cel mai mic nivel de impozitare din UE

Azi, Eurostat şi Comisia Europeană au dat publicităţii studiul Tendinţele impozitării în Uniunea Europeană, ediţia 2009, cuprinzând 391 pagini. România împarte ultimul loc din UE cu un nivel al impozitării de 29,4% din PIB în 2007, faţă de 28,6% în 2006 şi faţă de media UE, de 37,5%, şi zona euro, de 38,2% din PIB, în 2007.



În acelaşi an 2007, primele locuri în UE sunt ocupate de Danemarca (48,7% din PIB), Suedia (48,3% din PIB) şi Belgia (44% din PIB), iar ultimele locuri de Letonia (30,5% din PIB), Lituania 29,9% din PIB), Slovacia şi România (câte 29,4% din PIB). Comparativ, SUA înregistrează 28,3% şi Japonia 27,9% din PIB, fiecare dintre ele având un nivel de fiscalitate inferior oricăreia dintre ţările UE.

În general, ţările din Europa Centrală şi de Est se află printre cele cu fiscalitate redusă, mai ales datorită politicilor naţionale adoptate după anul 2000. În România, datorită adoptării ratei unice de impozitare de 16% pentru persoanele fizice, s-a înregistrat o reducere a fiscalităţii cu 24 puncte procentuale. Acelaşi fenomen s-a petrecut în Bulgaria (+40 pp) şi Cehia (-28 pp).

Nivelul maxim de taxare pentru persoane fizice în 2008, a avut o medie UE de 37,8% şi în zona euro de 42,1%. Statele cu cea mai mare fiscalitate relativ la veniturile persoanelor fizice sunt: Danemarca (59%), Suedia (56,44%) şi Belgia (54%), iar cele cu cea mai mică fiscalitate: România (16%), Cehia (15%) şi Bulgaria (10%).

În ceea ce priveşte cotele maxime de taxare pentru firme, în anul 2009, media UE este 23,5% şi a zonei euro 25,9%. Ţările cu cea mai mare fiscalitate în domeniul firmelor sunt: Malta (35%), Franţa (34,43%) şi Belgia (33,99%), iar cele cu cea mai mică fiscalitate: Letonia (15%), Irlanda (13%(, Bulgaria şi Cipru (10%).



Concluziile studiului le puteţi consulta aici.

George Soros crede că partea grea a crizei a trecut

Omul de afaceri George Soros, într-un interviu acordat ieri postului polonez TVN24, şi-a exprimat opinia că cea mai grea parte a crizei economice globale a trecut. El a cerut instituirea unor reglementări internaţionale care să privească pieţele globale.

"Această criză nu este ca precedentele, dar marchează începutul unei noi ere. Sistemul de până acum se baza pe presupunerea falsă că pieţele sunt capabile să-şi regăsească echilibrul în mod independent şi să se auto-regleze", a mai spus milirdarul american de origine maghiară, acum în vârstă de 78 de ani. "Avem nevoie de reglementări care să constrângă pieţele... nu va fi uşor... dacă nu vom fi în stare să facem acest lucru, în condiţiile globalizării, vom ajunge la destructurare."

Referindu-se la suituaţia ţărilor din Europa Centrală şi de Est, Soros a afirmat: "Polonia, Ungaria şi alte ţări nu au fost protejate fiind în afara zonei euro, aşa încât, când Lehmann Brothers s-a prăbuşit, băncile au început să-şi retragă disponibilităţile din aceste ţări."

Polonia, în care guvernul de centru-dreapta Donald Tusk îşi propusese anul 2012 pentru aderarea la zona euro, este în pericol de a rata această ţintă, din cauza dificultăţilor economice.

"Reflecţii economice" la emisiunea "După bloguri"

Blogul "Reflecţii economice" a fost prezent aseară la emisiunea "După bloguri", ediţia a IX-a, la Realitatea TV. S-a strecurat şi o eroare în prezentarea mea: deocamdată nu sunt doctor în economie, ci doctorand.

Serbia: recuperarea economică ar putea dura câţiva ani

Guvernatorul Băncii Naţionale a Serbiei, Radovan Jelašić, a declarat că economia ţării sale a început să depăşească criza economică, dar recuperarea ar putea dura câţiva ani. Prezent la o conferinţă alături de guvernatorii băncilor centrale din Albania, Macedonia şi Muntenegru, Jelašić a afirmat că încrederea în sistemul bancar din Serbia şi în dinar, moneda naţională, rămân fragile, dar că, în general, sistemul bancar sârb a făcut faţă cu bine crizei financiare globale.

Serbia a încheiat, în cursul lunii mai 2009, un acord stand-by cu Fondul Monetar Internaţional, în valoare de 2,9 mld.€, în vederea protejării economiei şi a cursului de schimb al dinarului. FMI a eliberat o primă tranşă de 788 mil.€ din acest acord.

În cursul negocierii acordului, proiecţiile guvernului sârb şi FMI anticipau o contracţie economică de 2% în 2009 şi creştere zero în 2010, o reducere a deficitului bugetar de la 3% din PIB în 2009 la 2,5% din PIB în 2010 şi o reducere a deficitului de cont curent de la 13,1% din PIB în 2009 la 10,1% din PIB în 2010.

Noile cifre arată o situaţie mult mai proastă: o contracţe a PIB-ului de 6% în 2009 şi 2,5% în 2010, deficitul bugetar de 4,6% din PIB în 2009 şi 5,1% din PIB în 2010, iar deficitul extern de 9,3% din PIB în 2009 şi 5,3% în 2010.

Reprezentanţii FMI consideră că mediul financiar extern şi intern al Serbiei a cunoscut o degradare "abruptă şi necruţătoare" de la creionarea actualului acord, la sfârşitul anului 2008.

Edmund Phelps critică planul Obama privind reorganizarea reglementării şi supravegherii bancare

Într-un interviu publicat astăzi de Welt am Sonntag, Edmund Phelps, laureat al premiului Nobel pentru economie în 2006, a afirmat că încercarea administraţiei Obama de a controla sistemul financiar prin intermediul Federal Reserve este o iluzie. "Faptul că guvernul vrea să se ocupe de riscurile sistemice pare rezonabil. Dar, chiar dacă legăm băncile în cămăşi de forţă, pieţele vor încerca în continuare să vâneze creşterea până la valori absurde. Valurile speculative n-au nimic sau au puţin de-a face cu politica monetară. Din acest motiv, nu înţeleg la ce-ar servi intervenţia băncii centrale", a despus Phelps.

După cum am scris anul trecut în articolul Bancă de investiţii sau bancă comercială?, criza a readus pe tapet o întrebare mai veche: cărei autorităţi de reglementare şi supraveghere i se supun băncile de investiţii? Planul administraţiei Obama are în vedere eficientizarea unui mecanism care nu a putut preveni declanşarea crizei în vara anului 2007 şi prevede, în esenţă, lărgirea competenţelor FED, în calitate de bancă centrală, în ceea ce priveşte supravegherea şi reglementarea instituţiilor financiare din SUA.

Phelps propune, în loc, modificarea sistemului de bonusuri din sistemul financiar american, susţinând că nu mărimea bonusurilor este importantă, ci legarea acestora de perfomanţele pe termen lung ale instituţiilor financiare în defavoarea celor pe termen scurt, deseori speculative.

O altă propunere a lui Phelps este legată de înfiinţarea unui fond de stat care să finanţeze companii tinere şi inovatoare, în defavoarea investiţiilor în domeniul imobiliar, care s-a aflat la originea actualei crize, sau în agricultură. Laureatul premiului Nobel pentru economie recunoaşte că, în acest fel, s-ar produce o distorsionare a pieţei, dar ar fi în "direcţia potrivită".

Bibliografie pe tema recesiunii pentru Traian Băsescu: Gheorghe Pogea

La 14 iunie 2009, Traian Băsescu ne anunţa ritos că suntem în recesiune, aşa cum am scris în Economistul Traian Băsescu loveşte din nou: "Suntem în re-ce-siu-ne", după ce, la 16 mai 2009, ne anunţa că nu suntem în recesiune, aşa cum am scris în Economistul Traian Băsescu loveşte din nou: "Nu suntem în recesiune". Pentru bibliografia domniei sale, redau un fragment din înregistrarea emisiunii Sinteza zilei de la Antena 3 din 18 iunie 2009, ca să se lămurească. Cel care îi explică este Gheorghe Pogea, ministrul finanţelor publice.

Dacă am considera şi descreşterea PIB în T3 2008, de -0,01%, s-ar fi considerat că suntem în recesiune încă de la sfârşitul anului 2008. Dacă, însă, considerăm zero creşterea economică din T3 2008, suntem în recesiune de la sfârşitul T1 2009.

Referinţe:

1. Economistul Traian Băsescu loveşte din nou: "Suntem în re-ce-siu-ne", 14.06.2009
2. Economistul Traian Băsescu loveşte din nou: "Nu suntem în recesiune", 16.05.2009

40 falimente bancare în SUA în 2009

Bloomberg anunţă încă trei falimente bancare în SUA: Southern Community Bank din Fayetteville, Georgia, Cooperative Bank din Wilmington, North Carolina, şi First National Bank din Anthony, Kansas. Băncile deţineau active de 1,5 mld.$. Astfel, numărul falimentelor bancare din SUA se ridică la 40, cel mai mare în ultimul sfert de secol. Băncile au fost preluate de Federal Deposit Insurance Corp. (FDIC), fondul de garantare al depozitelor bancare din SUA.

Banca moldovenească Investprivatbank a pierdut licenţa şi a intrat în faliment

Banca Naţională a Moldovei a retras vineri licenţa de desfăşurare a activităţilor financiare Băncii Comerciale Investprivatbank SA, care va fi lichidată din cauza gestiunii defectuoase, faliment care ar fi putut fi favorizat şi de criza economică, informează ProTV Moldova şi Unimedia.md. Anunţul lichidatorului Ion Ropot, care în prezent deţine funcţia de şef de secţie în cadrul departamentul supraveghere bancară al BNM, a apărut şi pe site-ul băncii.

Potrivit unui comunicat oficial al băncii centrale, "decizia a fost determinată de faptul că, în cadrul supravegherii activităţii BC Investprivatbank SA, în baza rapoartelor financiare, Banca Centrală a depistat încălcări ale normelor prudenţiale, ceea ce a determinat efectuarea unui control complex pe teren în martie-mai 2009". "În consecinţă, managementul neadecvat al BC Investprivatbank SA a condus la incapacitatea de plată a băncii respective", se arată în comunicatul BNM. Banca centrală explică falimentul Investprivatbank prin faptul că administraţia băncii a prezentat rapoarte eronate despre starea lichidităţilor sale.

Emma Tăbârţă, viceguvernator al BNM, responsabil cu supravegherea şi reglementarea bancară, a spus că se va face tot posibilul ca persoanelor fizice care au depus bani la Investprivatbank să li se restituie banii, dar nu a putut garanta că li se vor întoarce integral sumele. Lichidatorul a ordonat să se facă o inventariere a activelor şi pasivelor băncii, după care se va proceda la întoarcerea unor părţi din depuneri.

Lichidatorul Ion Ropot, citat de Infomarket.md, a menţionat că, potrivit legislaţiei, există trei căi principale de lichidare a unei băncii. Prima cale este vânzarea băncii ca un complex patrimonial unic, a doua – vânzarea parţială a activelor şi a treia – vânzarea fiecărui activ în parte şi achitarea obligaţiilor pe măsură acumulării mijloacelor financiare. În cazul în care nu se va reuşi vânzarea băncii în 1-1,5 luni, atunci se va purcede la următoarea variantă – vânzarea parţială a activelor şi în ultimă instanţă - la vânzarea fiecărui activ în parte. În acest scop vineri, 19 iunie a fost iniţiată inventarierea tuturor activelor, pasivelor, obligaţiunilor băncii. Potrivit legii, banca va informa toţi deponenţii şi băncile comerciael despre sumele pe care le datorează. Aceştia au la dispoziţie o lună pentru a prezenta contestaţiile, apoi încă 20 de zile – de a prezenta contestaţii la BNM.

Solicitată de Info-Prim Neo, viceguvernatorul Emma Tăbârţă nu a exclus că Ivan Kirpalov, fostul preşedinte al Investprivatbank, poate fi cercetat penal pentru că a furnizat date eronate, dar ea a spus că acest lucru ţine de competenţa procuraturii. Funcţionari BNM consideră că Investprivatbank nu a dus o activitate prudentă: a alocat multe credite pe termen lung, în special în credite ipotecare şi pentru construcţii, dar lua depozite pe termen scurt, de la 3 la 6 luni. În urma controlului efectuat de BNM, s-a descoperit că creditele ipotecare constituiau circa 75% din portofoliu, pe când norma admisă era de cel mult 30%.

40% din acţiunile Investprivatbank aparţin unei firme înregistrate în Cipru, ţară cunoscută în mediul de afaceri ca zonă off-shore. Banca deţinea 5% din totalul depozitelor din sistemul bancar moldovenesc.

"Legea care a fost adoptată lunea trecută de către parlamentul de legislatura 17-a, prin care Banca Naţională a Moldovei (BNM) a fost abilitată cu pârghii suplimentare pentru a proteja interesele deponenţilor, precum şi tot cadrul legal existent în domeniu, permite să afirmăm că deponenţii BC Investprivatbank nu vor fi prejudiciaţi", a spus prim-viceprim-ministrul Igor Dodon, ministrul economiei şi comerţului, citat de Hotnews.md. "Sunt sigur că măsurile care se întreprind în prezent vor permite ca deponenţii să-şi primească toate mijloacele depuse, dacă vor dori. Pentru că există şi un alt scenariu: ei ar putea să devină deponenţi ai unei alte bănci. În cazul acesta, depozitele pe care le deţin vor fi transferate şi ei vor pierde din dobândă, păstrându-şi în continuare banii la bancă", a continuat Dodon.

Circulă zvonuri că deja s-ar fi găsit cumpărătorul, acesta fiind o bancă comercială din Moldova, destul de cunoscută.

Întrebat dacă se mai află şi alte bănci din Moldova într-o situaţie similară sau apropiată celei de la Investprivatbank, Dodon a spus că nu are o asemenea informaţie. „Noi am efectuat un test antistres pentru toate băncile: ce se va întămpla cu ele dacă 30-40% din deponenţi si-ar retrage depozitele şi am modelat situaţia. La momentul actual, nu sunt alte bănci în Moldova ce ar putea fi afectate în măsura în care a fost afectată Investrprivatbank. Mai mult decât atât, în caz dacă va necesar ca băncile comerciale să fie susţinute cu lichidităţi suplimentare din partea BNM, din câte cunosc eu, Banca Naţională e dispusă să facă acest lucru”, a mai adăugat Dodon.

A murit coplata. Trăiască tichetul pentru sănătate!

România este bântuită de tichete de orice fel. Totul a început cu celebrele tichete de masă, neimpozabile şi care conduc la o uriaşă afacere mânuită de câteva firme. Apoi tichetele de vacanţă ale ministresei Elena Udrea.Iată că acum apar noi tichete: cele pentru sănătate. După ce a vorbit insistent despre introducerea coplăţii în sistemul sanitar, ministrul Ion Bazac a afirmat aseară la Realitatea TV, vorbind despre pachetul general de servicii de sănătate: "În acest pachet general de servicii nu vor fi incluse, de exemplu, vizitele medicului de familie, la domiciliul pacientului, în afara orelor de program ale doctorului. Pentru acest serviciu se introduce tichetul pentru sănătate". Demnitarul a menţionat că "pentru spitalizare nu se va plăti pentru că este cuprinsă în pachet". El a anunţat sec că sistemul de coplată nu va exista în România.

Se vehiculase acum câtăva vreme faptul că vom coplăti 5 lei vizita la medicul de familie şi 10 lei la medicul specialist, iar ziua de spitalizare ar fi fost coplătită cu 100 lei. Discuţiile pe marginea coplăţii au fost vaste şi aprinse. Cea mai mare problemă a cetăţeanului în raport cu sistemul sanitar este faptul că nu se ştie exact pentru ce se plătesc asigurările de sănătate. Ministrul Bazac afirma aseară, în aceeaşi emisiune, că cea mai mare problemă a sistemului sanitar din România este că nu are reguli. Lipsa unui pachet minimal de servicii medicale ce sunt asigurate în baza plăţii contribuţiilor de sănătate de către angajator şi angajat este una dintre marile probleme ale sistemului sanitar din România. Prin introducerea pachetului general de servicii de sănătate, este de sperat că aceste lucruri se vor clarifica.

Actualizare 20.04.2009:
Ministrul Bazac, citat de Realitatea.net, a declarat: "Termenul de coplată este impropriu. Vom folosi modelul francez, şi anume tichetul pentru sănătate, care este modalitatea prin care se va realiza coplata. Tichetul pentru sănătate reprezintă serviciile medicale pe care pacienţii le vor plăti în sistemul de sănătate, în afara pachetului general de servicii." Prin introducerea acestor tichete, Ministerul Sănătăţii urmăreşte înlăturarea practicii şpăgii date de pacienţi medicilor. Nu este deloc clar cum... Tichetele de sănătate se vor cumpăra.

Înseamnă că, de fapt, nu s-a renunţat la coplată, ci doar a fost îmbrăcată în alte haine.

CIA dispusă să angajeze şomeri de pe Wall Street

"Profesionişti din domeniul economiei, finanţelor şi afacerilor, dacă ce vi se oferă nu este de ajuns, CIA are o misiune de neegalat", spune un mesaj publicitar radiofonic difuzat în aceste zile în SUA. "Alăturaţi-vă departamentului de informaţii din CIA şi participaţi la misiunea noastră globală în calitate de analişti economici şi financiari. Faceţi ceva pentru cariera şi pentru ţara voastră", continuă mesajul.

Ron Patrick, purtător de cuvânt al serviciului de recrutare din cadrul CIA, a declarat că sute de persoane şi-au manifestat intenţia de a candida, de la proaspeţi absolvenţi la bancheri care şi-au pierdut slujba. "Aceştia îşi vor folosi abilităţile într-un mod, probabil, diferit de cel de pe Wall Street", a declarat Patrick. Interviurile vor avea loc la 22 iunie 2009, într-un loc secret din New York. Salariile vor varia între 60.000 $ şi 160.000 $ pe an, cu posibilitatea unor prime în funcţie de performanţe.

Cu siguranţă, serviciile secrete americane trebuiau să cunoscă elementele care au condus la criza financiară izbucnită în vara anului 2007 în SUA. Este greu, însă, să ai un serviciu de analiză financiară şi economică de vârf, în condiţiile în care nu oferi salarii pe măsura celor oferite pe Wall Street. În condiţiile actuale, când mulţi angajaţi din pieţele financiare şi-au pierdut slujbele, este mult mai uşor pentru CIA să angajeze. Cu atât mai mult cu cât criza declanşată în SUA a luat îngrijorătoare dimensiuni mondiale.

Elveţia are în vedere reducerea dimensiunilor băncilor

Elveţia vrea să anticipeze noile reglementări ce vor fi impuse la nivel global, în acest sens, banca centrală elveţiană examinând posibilitatea de a reduce forţat dimensiunile unora dintre marile bănci comerciale, cum ar fi UBS sau Credit Suisse, pentru a micşora riscul pe fiecare entitate bancară.

Philipp Hildebrand, vice-guvernator al Swiss National Bank, a declarat la o conferinţă de presă desfăşurată ieri la Berna: "Nu trebuie să mai existe tabu-uri, dată fiind experienţa noastră din ultimii doi ani. Există avantaje în mărimea unei bănci, dar, în cazul marilor bănci internaţionale, dovezile empirice arată că aceastea au depăşit cu mult dimensiunea care le-ar fi permis să beneficieze de aceste avantaje." El făcea referire la raportul de stabilitate financiară, publicat recent de banca centrală elveţiană.

USB şi Credit Suisse au declanşat îngrijorarea autorităţilor helvete cînd, în urma actualei crize financiare, au raportat pierderi uriaşe. Anul trecut, activekle nete ale celor două bănci totalizau o sumă echivalentă cu de şase ori Produsul Intern Brut al Elveţiei.

Referinţe:

1. UBS, liber la bonusuri în acest an, 24.05.2009
2. Elveţia: abolirea parţială a secretului bancar duce la fuga capitalurilor către Singapore, 11.05.2009
3. Pe scurt (III), 08.02.2009

FMI şi-ar putea revizui în bine prognoza de creştere economică pentru 2010

Adresându-se participanţilor la o conferinţă de afaceri în Bodrum, Turcia, primul adjunct al directorului Fondului Monetar Internaţional, John Lipsky, a declarat că FMI şi-ar putea revizui în bine prognoza de creştere economică pentru 2010. El a avertizat, însă, că este prematur să ne declarăm victori asupra crizei, condiţiile economice fiind departe de normalitate şi recesiunea fiind prezentă în economia mondială. "Cu toate că ultimele date indică o încetinire a contracţiei economice, există încă un mare grad de incertitudine cu privire la ritmul revenirii economice", a spus Lipsky. El a menţionat că declinul economiei s-a diminuat, condiţiile financiare sunt mai bune, încrederea în pieţe începe să-şi revină şi previziunile indică o creştere a cererii şi ofertei. Date fiind aceste condiţii, "mă aştept ca, în săptămânile următoare, să putem revizui în uşoară creştere previziunile pentru creşterea economică, mai ales pentru 2010", a încheiat John Lipsky.

O veste bună: BNR va autoriza o bancă cu capital românesc

Directorul Direcţiei de Supraveghere din BNR, Nicolae Cinteză, a declarat, joi, că se poartă discuţii în Consiliul de Administraţie privind autorizarea unei bănci comerciale cu capital integral românesc. În noianul de veşti proaste asociate crizei şi guvernării defectuoase a României, cel puţin din punct de vedere economic, iată şi o veste bună.

"Luna viitoare, o bancă cu capital integral românesc va primi autorizaţia de funcţionare din partea BNR. În prezent, există discuţii la nivelul Consiliului de Administraţie pe aceasta temă", a spus Cinteză, la The Money Channel.

În România, activează în prezent 43 bănci, în care se includ sucursalele băncilor străine şi Creditcoop. Dintre acestea, numai şase au capital majoritar românesc (CEC Bank, Banca Transilvania, EximBank, Banca Comercială Carpatica, Libra Bank şi Creditcoop), celelalte 37 având capital majoritar străin. Sucursalele băncilor din ţările Uniunii Europene nu se supun autorizării BNR, ci băncilor centrale din ţările din care provin.

În toate ramurile economice, cristalizarea capitalului românesc a fost un proces de durată. Afacerile cu capital românesc care au reuşit fie au operat pe segmente de business cu creştere impresionantă, fie au făcut afaceri nu tocmai nevinovate cu statul. Băncile comerciale cu capital românesc fie au capital majoritar de stat, fie au fost create când capitalul social minim pentru deschiderea unei bănci era mai mic. În ultimii ani, nu a mai apărut o bancă cu capital măcar majoritar românesc. Iată că o astfel de ştire este excelentă.

Noua bancă, indiferent cine va fi în acţionariatul ei, pleacă cu un handicap major: celelalte bănci au traversat perioada extremă înflorire din perioada 2003-2007, în care expansiunea agenţiilor bancare a fost uluitoare. Desigur, de când a început criza, multe bănci comerciale au făcut analize serioase a profitabilităţii agenţiilor, interpretându-le drept centre de profit şi închizându-le pe cele mai puţin performante. Noua bancă va trebui să îşi construiască o politică foarte atent studiată şi poate profita de oportunităţile pe care orice criză le oferă. Poate adopta o politică de nişă, orientându-se către anumite segmente ale pieţei, atât din punct de vedere al clientelei ţintite, cât şi al gamei de servicii bancare pe care urmează să le ofere. Nu cred că o bancă nou creată va putea ţinti de la început un statut de bancă universală din motive de capital, de lipsă a prezenţei în ţară şi lipsă a unu personal performant.

Actualizare 21.06.2009
Conform unor surse din piaţa bancară, noua bancă s-ar putea numi "Banca Feroviară" şi va fi controlată de omul de afaceri Valer Blidar (în fotografie), care deţine Astra Vagoane Călători Arad. La noua bancă, după autorizare, ar putea intra acţionari elveţieni, care sunt prezenţi în România, dar nu activează în domeniul bancar. Preşedintele noii bănci va fi Petre Tulin, care a fost director al Direcţiei de Reglementzare şi Autorizare din BNR, preşedinte al HVB Banca pentru Locuinţe şi actualmente este preşedinte al BCR Banca pentru Locuinţe. Corneliu Cojocaru, directorul de comunicare al BCR, a declarat: "Domnul Petre Tulin nu a înaintat nicio cerere de încetare a raporturilor de muncă cu BPR-BPL".

O a doua bancă ar putea apărea prin transformarea Capa Finance IFN din Cluj, al cărei şef, Horia Manda, ar vrea să-l propună pentru funcţia de preşedinte pe Bogdan Merfea, CEO al Raiffeisen Kosovo. Capa Finance IFN administrează fondurile de investiţii RAEF şi BAF.

"Prima casă": ce spun normele de aplicare a ordonanţei

Nici până la ora la care scriu aceste rânduri nu au fost publicate pe site-ul Monitorului Oficial normele de aplicare ale ordonanţei de urgenţă nr.60/2009 privind programul "Prima casă". Le-am obţinut, însă, prin amabilitatea lui Moise Guran de la Antena 3.

În general, cam toată lumea a fost surprinsă de declaraţia de aseară a primului ministru Boc privitoare la extinderea programului Prima casă la construcţii nefinalizate sau în stadiu de proiect. Normele sunt foarte precise în legătură cu aceste situaţii. Beneficiarul trebuie să se prezinte la banca comercială de la care doreşte să ia creditul cu un antecontract de vânzare-cumpărare încheiat în baza unui contract de construcţie, primeşte de la bancă promisiunea unilaterală de garantare, cu care se prezintă la fondul de garantare, de unde primeşte promisiunea de garantare din partea statului. Finalizarea construcţiei trebuie să aibă loc în termen de maximum 18 luni. Articolul 22 al normelor prevede că "Înainte de expirarea termenului de valabilitate a promisiunii unilaterale de creditare, beneficiarul prezintă finanţatorului documentele din care rezultă finalizarea locuinţei. Dacă la această dată finanţatorul constată îndeplinirea integrală de către beneficiar a criteriilor programului, aprobă finanţarea sub condiţia obţinerii garanţiei FNGCIMM."

Acest mod de punere a problemei îl va obliga pe dezvoltator să asigure finanţarea locuinţelor din bani proprii sau din bani împrumutaţi. Cei care se află cu dezvoltarea imobiliară în stadiu de proiect vor putea foarte greu să se încadreze în program. Prevederile normelor par a fi destinate dezvoltatorilor cu proiectele aflate în fază avansată de execuţie. Având în vedere numărul redus de credite ce vor putea fi acordate, noile prevederi ar putea fi canalizate către anumiţi clienţi politici ai coaliţiei aflate la guvernare.

În ceea ce priveşte alte prevederi ale normelor: ordonanţa se adresează doar celor care nu deţineau la data intrării în vigoare o locuinţă şi nu aveau în derulare un credit ipotecar, durata maximă a creditării este de 30 de ani, beneficiarul trebuie să constituie un depozit colateral pentru garantarea dobânzii în cuantum egal cu trei rate de dobândă, locuinţa nu se poate înstrăina în termen de cinci ani de la data dobândirii, se instituie ipotecă de rang I în favoarea statului român şi se instituie interdicţie de vânzare timp de cinci ani şi interdicţie de grevare cu alte sarcini.

Actualizare: Azi am intervenit la Realitatea FM (Tudor Muşat), BizBazar la Antena 3 (Moise Guran) şi Money Report la The Money Channel (Dan Suciu).

Referinţe:

1. Programul "Prima casă", accesibil şi pentru locuinţe în fază de proiect, 17.06.2009
2. Cum folosesc dezvoltatorii programul "Prima casă", 17.06.2009
3. Băncile comerciale au început să dezerteze din programul "Prima casă", 16.06.2009
4. "Prima casă", dobânzi mici, interes bancar aşijderea, 14.06.2009
5. "Prima casă", mai încetişor, 12.06.2009
6. Dumitru Costin (BNS): Programul "Prima casă" este o măgărie, 10.06.2009
7. "Prima casă" pune presiune pe BNR, 09.06.2009
8. Ordonanţa privind programul "Prima casă", 05.06.2009
9. Cafeneaua de afaceri: "Băncile, bătălia pentru resurse", 03.06.2009
10. Programul "Prima casă" naşte pui, dar şi interese electorale, 02.06.2009
11. Programul "Prima casă", etapele ce stau la baza acordării garanţiei de stat, 31.05.2009
12. Fiscul este executorul în programul "Prima casă", 31.05.2009
13. "Prima casă" devine "A oricâta casă", 30.05.2009
14. Programul "Prima casă", discriminările continuă: TVA şi onorarii notariale reduse, 29.05.2009
15. Noi valuri stârnite de programul "Prima casă", de data asta bancare, 26.05.2009
16. Programul "Prima casă" naşte valuri, 25.05.2009
17. Praf în ochi de la guvernul Boc: garantarea creditelor ipotecare până la 60.000 € pentru prima locuinţă prin programul "Prima casă", 21.05.2009